Skip to main content

Full text of "Praedicationes, vol. 2"

See other formats


Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 



Praedicationes 



vol. 2 




Teologie pentru azi 



Bucuresti 
2012' 



Predicd la Duminica a 7-a dupa Pasti. 
Duminica Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic 
[325 d. Hr.].In. 17,1-13 



Iubitii mei 1 , 



Hristos S-a inaltat!... 



Si ma bucur ca putem face, impreund cu 
dumneavoastra, exegeza capitolului al 17-lea de la Sfantul 
loan. 

Inintregime... 

Speram sa avem timp astazi pentru acest lucru. 

Deci nu numai pana la versetul al 13 -lea... cat ar fi 
Sfanta Evanghelie de astazi... si pe care o gasiti in articolul 
de fata, la nivel online... in predica de anul trecut . 

Astazi incercam sa parcurgem intreg capitolul al 17- 
lea... care reprezinta cuvdntul de despdrtire al Domnului de 
Sfintii Apostoli si rugaciunea Sa cdtre Tatdl. 

17. 1 . Torika kXaXr)oev Tnoouc; kcci k-ndpac, xobc, 
6<\>QaX[iobQ Aircou elc; tov oupavov eliTev 

[Dupa ce] Iisus a grait/ a spus acestea, Si-a inaltat 
ochii Lui intru cer [si] a spus: 

ilrircep, kXr\XvQev r\ wpor 

Parinte, a venit ceasul, ora, clipa!... 
Ao^aaov Sou tov Ylov 

Preaslaveste/ glorifica pe Fiul Tau... 
Ivol 6 Yioq 8o^aori Se 

ca si Fiul Tau sa Te preamareasca pe Tine. 

Deci Domnul a inaltat ochii Sai in cer... cu sensul ca 
atat fizic cat si cu toata inima si fiinta Sa era cdtre Tatal. 

5 5 5 

Adica atat dupa dumnezeirea cat si dupa umanitatea Sa... 



1 Predica creata pe data de 7 iunie 2008, in format audio, in doua file. Prima fila: 50. 
34 minute. ..iar a doua fila: 57. 45 minute. Aici am transcris podcasturile audio. ..cu 
retusurile si adaugirile de rigoare... lucru pe care il vom face la fiecare predica in 
parte. 

2 Din 2007. 

3 Textul grecesc e GNT, cf. BW 7, cu majusculari ortodoxe facute in text. 



Si ne-a invatat si pe noi faptul, ca rugaciunea trebuie 
sa fie o pironire a privirii noastre interioare catre 
Dumnezeu, fara ca prin aceasta sa ne imagindm pe 
Dumnezeu intr-un anume fel... 

Observam astazi la Parintele Stephen Freeman 4 ... la 
Parintele Stefan Americanul, dupa cum ii spunem noi... cum 
a dat un citat din Sfantul loan ScararuL.in care se vorbea 
despre concentrarea la rugaciune...d& care se tern foarte 
mult dracii... 

Si aceasta ridicarel concentrare a inimii, a ochilor 
catre Dumnezeu este expresia faptului ca noi suntem cu 
totul in rugaciune. Sau este exprimarea faptului ca noi 
suntem pe de-a-ntregul in actuL.in actul rugaciunii... 

Si, iata!, ca Fiul Ii spune Tatalui...lui Dumnezeu 
Tatal... ca a venit ceasul... & venit ceasul in iconomia 
mantuirii... ceasul rastignirii Sale. 

Adica ceasul... in care Fiul Cel preaiubitor si 
ascultator fata de Tatal... merge sa Se rastigneasca. Si 
rastignirea Sa e o preamarire a Lui... 

El trebuie sa treaca prin moarte.-.pentru a se umple 
intregul Sau trup, intreaga Sa umanitate, de slava 
dumnezeirii Sale. 

Si prin aceasta sa fie preamarit Tatal intra 
Fiul...Pentra ca Tatal este preamarit prin ascultarea Fiului 
fata de El. 

Si Fiul merge pdna la capdt pentru noL.pentru 
mantuirea noastra si, in acelasi timp, El este implinitorul 
voii Tatalui. 

17. 2. KaGcoc; e5o)Kac; Autco e^ouaiav 
Dupa cum Tu I-ai dat Lui put ere I stdpdnire/ 
autoritate... 

E un cuvant foarte important e^ouoiav in mentalitatea 
ortodoxa...Si aceasta in sensul ca puterea dumnezeiascd a 
Preotiei o primim prin hirotonie. 

Ca e^ouolav, aceasta putere de a ierta pdcatele, de a 
boteza, de a impdrtdsi pe credinciosi este un dar 
dumnezeiesc. 



4 Blogul sau e acesta: http://fatherstephen.wordpress.com/. 



Dumnezeu este Cel care, prin parintii episcopi, noua, 
preotilor, ne da puterea de a dezlega de pacatc.Putere care 
este venita de la Hristos. ..si nu este a episcopilor...a 
preotilor. 

Ci noi, cu totii, primim de la Hristos, noi, toata 
ierarhia bisericeascd... puterea dumnezeiasca de a sluji in 
treapta noastrd de episcop, preot sau diacon... 

■uaor\Q oapKOQ... 
[peste] tot trupul... 

Si oapKoc, / sarcos inseamna trup in limba greaca... 



alcovLov. 



Iva ™v "0 8e8coKa(; Aircco Scoot) autolc; (a)f|V 



ca El sa dea (a)f|v alcoviov/ zoin eonion, viata vesnica, 
tuturor acelora pe care i-ai dat Lui. 

Tatal I-a dat Fiului stapdnire peste tot 
?rwpM/...referindu-se aici, desigur, la stdpdnirea pe care Fiul 
a primit-o ca om...Caci, ca Dumnezeu, Fiul este deopotrivd 
stdpdnitor al tuturor, impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant. 

Iar aici trupul are semnificatia de tot omul muritor. 
Caci Hristos e Stdpdnitorul tuturor. 

Si daca e Stdpdnitorul tuturor tocmai de aceea e 
Chirios, este Domnul nostru. 

Si este Domn pentru ca a primit si ca om stapanire 
peste tot trupul, peste toata suflarea, peste toata 
umanitatea... pentru ca sa poata sa dea viata vesnica 
tuturor... 

Zoin eonion.. .zoi fiind viata. ..si eonios inseamna 
vesnic. 

Si El da viata vesnica tuturor acelora pe care Tatal I- 
a dat Fiului... 

Si pe cine poate sa dea Tatal Fiului? 

Si aici nu e vorba despre predestinare... ci e vorba 
despre orice credincios al Bisericii, care, de la Tatal, prin 
intdrirea Tatalui, prin Fiul, intru Duhul Sfant a primit a se 
boteza, a primit a crede... si a intrat sub stapanirea lui 



Hristos, a Domnului intregii creatii, Care este si Caput 
Bisericii. 

Si astfel, fiecare dintre noi am devenit madulare ale 
lui Hristos, fiind uniti fiintial, cu trupul si cu duhul nostru, 
cu Domnul nostru. 

Si in masura in care viata noastra este ardenta... in 
masura in care ardem de dorul de a ne curati si mai mult de 
patimi si de a fi cu Dumnezeu...cu atat mai mult ne 
constientizdm, bineinteles, starea noastra de a fi madulare, 
de a fi parti componente ale trupului Bisericii, ale Trupului 
lui Hristos. 

17. 3. aurr| 8e koxiv r\ odcovioc; Corn 
Si aceasta, afti, este viata vesnicd 

'{.VOL YLVCOOKCOOLV 

ca sa Te cunoascd... 

Ghinosco inseamna a cunoaste in limba greaca. A Te 
cunoaste in sensul de a avea o comuniune cu Tine, o 
impdrtdsire reald cu Tine. 

Adica: sa nu Te cunoasca de la distantd. ..ci din 
apropiere de Tine. Si, mai mult decat atat, chiar din 
interiorul nostru... sa-L cunoastem... 

Pe cine? 

Xva YLVcooKcoaLV Se tov liovov dA,r|0Lv6v ©gov 

ca sa Te cunoasca pe Tine...Pe cine? Pe singurul, 
monon, Dumnezeu adevarat... 

Kal "Ov aveoxeiXac, Tnoouv Xptotov. 

...si pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis. 

...De la apostello vine Apostol, care inseamna trimis, 
mandatat...Cel care este mesagerul Cuiva. Si Apostolul e eel 
care poartd invatatura, mdrturia Cuiva. 

Si Cel pe Care L-a trimis Tatal este Iisun Hriston, este 
Iisus Hristos... 

Si aici Domnul atinge o problema foarte importantd 
pentru viata teologica...Pentru ca viata vesnicd... viata... e 
cunoastere. 

Si dupa cum observam aici, in versetul al 3 -lea, viata 
...viata vesnicd nu este doar o problema de viitor, una pur 



futurologicd, nu e o problema pe care sa o pasdm in 
perioada de dupa moartea noastra... ci ea e o problema care 
atinge ontologia noastra actuald. 

Ea atinge ontologia noastra, starea noastra de a fi in 
Biserica. 

Pentru ca viata vesnica inseamna cunoasterea faptului 
ca exista un singur Tata si un singur Hristos si, implicit, 
dupa cum aflam in alte parti ale Scripturii, un singur Sfdnt 
Duh. 

Ca viata vesnica inseamna tocmai comuniunea cu 
Dumnezeu, umplerea de harul Treimii, de slava 
Dumnezeului nostru, Care este treime de persoane: Tatal, 
Fiul si Sfantul Duh. 

Si ca viata vesnica este o experientd, o cunoastere 
dumnezeiasca... 

Si noi intram in comuniune cu Dumnezeu prin aceasta 
umplere a noastra de har. Si aceasta comuniune a noastra cu 
Treimea se face in Biserica, ca membrii reali ai Bisericii. 

Caci Biserica Sa e Trupul mistic, tainic, adanc, 
duhovnicesc al lui Hristos. 

Asa ca viata vesnica, pentru crestinii ortodocsi, este o 
realitate experiabild. Este o realitate pe care o respirdm din 
momentul in care ne botezdm. 

Si cand ne spovedim, cand ne impartasim, cand 
suntem mirunsi, cand facem o sfestanie/ o sfmtire a casei, 
cand ne rugam in Biserica, cand participam la 
Dumnezeiasca Liturghic.la orice slujba...noi traim din plin 
viata vesnica... 

Acesta e marele paradox al vietii ortodoxe: ca, pe de 
o parte, noi experiem viata lumeascd, viata terestra, dar, in 
acelasi timp, experiem si viata vesnica, fara sa despdrtim 
viatapamdnteasca de viata vesnica. 

Si aceasta, pentru ca slava lui Dumnezeu cuprinde tot 
pamantuL.Ea nu iradiaza numai in Biserica... ci in toatd 
lumea si ea este cea care tine lumea in existenta. 

5 t •> 

Dumnezeu, Pantocratorul, tine toata lumea si sfinteste 
pe tot omul care vine in lume, cum spune tot Sfantul loan 
Evanghelistul. 

Si astfel, prezenta lui Dumnezeu in creatie, prin slava 
Sa, ne face si trebuie sa ne faca sa ne gdndim...ca. in tot 
locul, asa cum spune Scriptura, noi putem sa ne inchindm 



7 



lui Dumnezeu... si putem sa I ne rugam si sa facem fapte 
proprii unor/n ai lui Dumnezeu. 

Adica trebuie sa aratam o viata duhovniceascd...o 
viata cu amprenta duhovniceasca...in tot locul. ..nu numai in 
Biserica. 

Caci nu trebuie sa traim aceasta sciziune in viata 
noastra... prin care acasa sau la Biserica sa ne aratam 
cumva. ..iar in „lume", in mergerea noastra la teatru, la film, 
la locul de munca...sa parem cu totul altcineva. 

Iar daca traim in comuniune cu Dumnezeu in orice 
clipa...si acasa, si la serviciu, si la Biserica ar trebui sa avem 
aceeasi deschidere interioara... 

De ce? Pentru ca, peste tot, noi experiem viata vesnica 
a lui Dumnezeu. 

Cum suntem noi cu Dumnezeu? Cum arata viata 
noastra cu Dumnezeu? 

Si viata cu Dumnezeu este extrem de frumoasd si 
extrem de addnca... .Pentru ca Dumnezeu ne ghideaza, ne 
lumineazd mintea, prin iradierea harului Sau...asupra a ceea 
ce trebuie sa facem, ne invata pe cine sa ajutam, ce carte 
trebuie sa citim, cum trebuie sa ne comportam intr-un 
anume fel... 

Cand trebuie sa facem metanii, cand trebuie sa 
adormim, c««d trebuie si ce trebuie sa facem in anumite 
situatii... 

Cum trebuie sa ne pocaim, atunci cand noi gresim 
ceva anume... 

Si toate aceste lucruri inseamna sa trdiesti in viata 
vesnica! Pentru ca traiesti impreund cu Dumnezeu. Si daca 
traiesti impreuna cu Dumnezeu infiecare clipa, atunci nu se 
mai pune problema singurdtdtii noastre, nu se mai pune 
problema ca nu stim ce sa facem intr-un anumit context... 

Daca Dumnezeu este cu noi...de ce nu-L intrebdm ce 
sa facem intr-un anumit moment? Daca El este cu noi! 

Insa vidul acesta interior.. .in viata noastra.. .a celor 
care, desi ar trebui sa fim cu Dumnezeu nu-L cam simtim, ne 
face sa ne comportam schizoid. Ne face sa ne comportam cu 
doudfete... 

In fiinta noastra noi ne stim departarea de Dumnezeu 
dar, in societate, afisam o fata frumoasa, zdmbitoare... dar 
care arata un zdmbet stricat... 



Si aceasta, din cauza ca fundamentul fericirii noastre 
nu este viata cu Dumnezeu. 

> 

Iar viata cu Dumnezeu, dupa cum spune acest verset, 
inseamna tocmai aceea de a-L cunoaste pe Dumnezeu din 
iubirea pe care o ai pentru El. Sa-L cunosti din implinirea pe 
care o ai in cadrul implinirii poruncilor Sale. Din ascultarea 
pe care o ai fata de modul cum El te mladiaza, iti mladiaza 
mintea, inima, temperamentul tau. 

El te invata ce sd faci intr-o anumita privinta, intr-un 
anumit segment al timpului tau personal, al vietii tale... 

17. 4.'Eyco 2e kboE,aoa 

Eu Te-am preaslavit pe Tine 

em Trig yf\q 

pe pamant...adica in viata Mea pdmdnteascd... pana 
acum, pana la Cruce 
to epyov 

[iar] lucrul, 

o bebuKac, Mol Xva uoi/hogo 

pe care Mi 1-ai dat Mie ca sa-1 fac, 
TeXeicxjac; 

1-am savarsit! 

Iar pie o inseamna a face... Si nu m-ar mira faptul daca 
a se impuia al nostra ar veni de aici. Nu am cercetat insa 
cazul...Acum m-am gandit la acest lucra. 

Deci: lucrul pe care Mi 1-ai dat sd-lfac pe pamant...si 
Eu Te-am ascultat pe Tine... 

Dupa cum spune tot Sfantul loan Evanghelistul, ca 
atdt de mult a iubit Dumnezeu lumea, nu?, incat Fiul vine si 
ascultd fata de TataL.si implineste lucrul mantuirii, 
iconomia Sa cu lumea... care e o preamdrire a lui 
Dumnezeu. 

Si e o preamdrire a lui Dumnezeu, pentru ca in 
fiecare lucra, Domnul si Dumnezeul nostra a facut toate 
fdrd de pacat, fiind ascultator intru toate Tatalui si ca om, 
nu numai ca Fiu al Sau, dupa dumnezeirea Sa. 

Fiul intrapat al Tatalui L-a preamdrit pe Tatal pe 
pamant prin implinirea poruncilor Sale si prin vestirea 
tainelor dumnezeiesti. 

Lucrul pe care Mi l-ai dat sa-1 fac, deci, 1-am 
savarsit... 



Si Fiul a savarsit toata lucrarea iconomiei intr-o 
deplind as cultare... mai presus de orice cugetare a noastra. 

O ascultare si o iubire si o daruire catre Tatal pe care 
nu ni le putem nici macar imagina... 

17. 5. Kal vuv 8o£aa6v Me Su 

Si acum.. .nin, care e adverbul acum in limba greaca 
veche...slaveste-Ma/ preaslaveste-Ma pe Mine Tu, 
iTarep, 

Parinte, 
-uapa SeaDico 

la Tine Insuti, 

xfi 8o£r) fi efyov npo tou xbv koo[iov elvai -uapa Sol 

cu slava pe care am avut-o la Tine [mai] inainte de a 
fi lumea. 

Cu slava pe care am avut-o si o am la Tine. 

Dar oamenii, facandu-Ma om...in iconomia manturii 
nu am putut sa le arat toata slava Mea. Asta insemna sd fi 
omor pe toti, daca le aratam slava Mea...daca o faceam prea 
evidentd... 

Insa Fiul cere ca slava Lui sd inunde umanitatea Sa. 
Slava proprie si comund Treimii, cu alte cuvinte, sa fie si a 
trupului pe care l-a asumat... 

Si acum, cand este Dumnezeu si om, II roaga pe Tatal 
sa II umple prin Cruce...prin Rastignirea, prin Moartea si 
Invierea Sa din morti...sa-L umple de slava care Ii este 
fireasca. 

Caci slava Treimii, lumina necreata este vesnica si 
comund persoanelor dumnezeiesti. Ea este realitate fiintiald, 
constitutive a lui Dumnezeu. 

Fiindca slava Treimii nu este ceva adjuvant, adaugat 
sau ceva separat de Treime, ci slava Dumnezeirii tdsneste 
din fiinta celor trei persoane dumnezeiesti. 

Din fiinta una a celor trei persoane... 

Caci toate trei stralucesc, iradiazd slava 
dumnezeiasca mai presus de orice frumusete si inchipuire 
umand... 



10 



Deci Fiul cerc.de la Tatal.. .ca sa-L umple (prin 
Patima si prin Moartea si prin Invierea Sa)...sa-L umple, cu 
totul...umanitatea Sa...sa o umple de slava Sa proprie. 

Si aici observam ce inseamna ascultare... Invatam de 
la cine trebuie sa invatam ce inseamna delicatetea, 
profunzimea ragaciunii. 

Caci Tatal e prezentat de Fiul ca fiind in centrul 
atentiei Sale in rugaciune. Fiul e Cel care II preamdreste pe 
Tatal. El, in fata Tatalui, Isi arata toata 
ascultarea...dragostea...si frumusetea Sa sufleteasca si 
dumnezeiasca... 

Si prin aceasta Domnul ne invatd pe noi, ca atunci 
cand venim la Dumnezeu sa venim mai intai cu aceasta 
mare deschidere catre preamdrirea lui Dumnezeu. 

Adica sa nu venim, prima data, cu durerile noastre, 
cu pacatele noastre... ci mai intai sa venim cu ceea ce 
inseamna frumusetea noastrd cea mai addncd... In fata lui 
Dumnezeu. 

Sa ne exprimam in cuvinte frumoase, elegante, de 
adanca simtire...de adanca iubire, de adanca fidelitate fata 
de Dumnezeu... 

Si, bineinteles, prin ele sa ne manifestam cele mai 
adanci sentimentc.Cea mai adanca si fiascd supunere si 
virtute a noastra. 

Rugaciunea, cu adevarat, e o opera de mare 
frumusete. Ea este o poezie a sufletului nostra. Rugaciunea 
este o exprimare adanca a firii noastre... oricat de simpla ar 
fi ea. 

Si aceasta, pentra ca arata ca ne facem cu totul 
transparent.., .Ne punem in fata lui Dumnezeu... ne intindem 
fiinta in fata slavei Sale.-.asteptand de la Dumnezeu tot ceea 
ce insQSimm. frumusetea noastra. 

Caci frumusetea noastra este umplerea noastra de 
slava lui Dumnezeu. 

17. 6. 'Ec^avepcooa 

Efanerosa, de la faneroo...de unde vine si epifanie, 
adica am vazutprin ardtare... 



11 



Caci am cunoscut Treimea prin venirea Fiului. Fiul, 
venind la Botez, ne-a aratat pe Tatal si pe Duhul... 

Si aici e vorba de verbul care arata manifestareal 
revelarea. 

'E^avepcooa 

Am aratat 

Sou to ovolioc role; dvGpcoiTOLc; 

Am aratat.. .si aceasta e foarte important... Su to 
onoma.... numele Tau...adica cine esti Tu...pana acum, la 
Cruce, Ucenicilor Mei si oamenilor...carora le-am facut 
binc.pe care i-am vindecat... 

Deci: le-am aratat numele Tau oamenilor... 

Care oamenil 

out; gScokocc; Moi 4k toO kooliou 

Acelora pe care Mi i-ai dat Mie...ec tu cosmu... din 
lume... din mijlocul lumii... 

Adica am aratat numele Tau, slava Ta, realitatea 
Treimii...si dragostea si comuniunea dintre persoanele 
treimicc.am aratat-o...cui?...Sfintilor Apostoli. 

Le-am aratat-o lor, celor pe care Mi i-ai dat din lume. 

Si aceasta nu inseamna ca Apostolii erau altceva 
decat oameni. ..ci ei au devenit oameni cu un alt fel de 
comportament, cu un alt fel de viata decat lumea... vazuta in 
sensul de oameni pacatosi, de pacatosi notorii. 

Aici, Apostolii sunt indicati ca fiind din lume... caci 
Tatal i-a dat Fiului pe Apostolii SaL.dar ei au devenit 
tf//n...pentru ca i-a scos dintr-o viata pacatoasa, comoda, 
indiferenta... 

I-a scos din viata departe de Dumnezeu...si i-a adus 
spre comuniunea cu EL.spre o comuniunc.spre o apropiere 
speciala, enorma, dumnezeiasca, coplesitoare cu Sine. 

Sol r\oav ko:liol autouc; e8a)Kac; 

Si isan...ai Tai erau.. .si ce-ai facut cu ei? Si Mi i-ai dat 
Mie... 

Km tov A,6yov Sou T6Tr|pr|Kav 

si cuvantul Tm...tetirican fiind de la tireo...l-au tinut/ 
1-au pazit...l-au ascultat... 



12 



Deci Mi i-ai dat pe ai Tai...p& oamenii 7az...drept 
Apostoli...Pe ei Mi i-ai facut apropiati Mic.si cuvantul Tau 
ei 1-au ascultat... 

Ei Mi-au urmat Mie...vazandu-ma ca pe Fiul Tau, ca 
pe Trimisul Tau in lume, ca pe Mesagerul Tau... ca pe Fiul 
Tau intrupat. 



17. 7. Nuv eyvcoKav otl uavta 

Acum... egnocan e tot de la ghinosco...CQ au 
facut?. ..au cunoscut...ce?...ca toate 

boa 8e8o)Kac; Mol uapa Sou eloiv 

CQl...cdte Mi-ai dat M/e... Fiului Taw... sunt de la 
Tine... 

Ca toate cate Eu le-am vestit lor sunt de la Tine, de la 
Tatal. ..Sau ele sunt ale Noastre, ale TreimiL.ale Tatalui si 
ale Fiului si ale Sfantului Duh. 

Si aici observam cum Fiul, ca om, Se smereste pe 
Sine...intotdeauna...in fata Tatalui.. .ca si cand cuvintele 
mdntuirii nu ar fi fost comune celor trei persoane... 

Iar El, intotdeauna, II pune pe Tatal in prim plan dar 
nu II vede ca superior Siesi, pentru ca El e egal si deofiintd 
cu Tatal. 

Si de aici, de la intelegerea gresita a intdietdtii data de 
Fiul Tatalui s-a iscat o erezie imensa in istorie...care a dat 
multe batai de cap Sfmtilor Parinti din vremea aceea... pentru 
ca ereticii vorbeau de o subordonare a Fiului fata de Tatal. 

Si acea erezie, ca si Filioque, a produs multe 
framantari in Biserica... 

Insa aici egalitatea Tatalui cu Fiul se 
exprima...aceasta e marea tainaL.se exprima prin totala 
aplecare a Fiului catre Tatal si a Tatalui catre Fiul. 

Si anume egalitatea personald a Tatalui cu Fiul si cu 
Sfantul Duh inseamna, in acelasi timp, o iubire si o 
ascultare si o impreund-lucrare, o conlucrare 
preadumnezeiasca a celor trei persoane dumnezeiesti. 

De aceea este exclusa orice idee de sefie, de intdietate 
in Treime a unei persoane fata de alta, pentru ca intotdeauna 
una ii da intdietate celeilaltc.celorlalte doua. 



13 



Si exista o expresie teologica extraordinary a unui 
Parinte rus, in care acesta vorbea despre faptul ca Fiul Se 
sterge cu totul pe Sine in fata Tatalui. In sensul ca Se 
umileste cu totul in fata Tatalui pentru ca sa-L asculte pe 
Tatal. 

Iar Sfantul Duh, la fel: vorbeste despre Fiul si despre 
Tatal. Iar Tatal vorbeste despre Fiul si despre Duhul 
Sfant... si Ii trimite pe ei in lume. 

Daca ne gandim bine. ..la Botez si la Schimbarea la 
fata, la Metamorfosis, la transfigurarea chipului Domnului, 
a intregii Sale umanitati pe Tabor... acolo Tatal nu vorbeste 
despre Sine ci despre Fiul. 

Si spune: Acesta este FiulMeu Cel iubitl 

Si intotdeauna observam faptul ca o persoana 
dumnezeiasca Le pune in evidenta pe celelalte doua. Nu se 
pune pe Sine in evidenta... 

Hristos intotdeuna vorbeste... Fiul lui Dumnezeu 

5 

intrupat vorbeste intotdeauna despre Tatal. ..si spune. ..ca Eu 
de la Tatal am venit in lume... si Eu va mdrturisesc cele ale 

5 

Tatalui Meu... pentru ca sunt Fiul lui Dumnezeu. 

La fel si Duhul Sfant nu Se reveleaza pe Sine ci 
Duhul Sfant vine si ne invata cele despre Hristos... asa dupa 
cum ne-a spus si DomnuL.ca toate cele ale Mele va va vesti 
Duhul Sfant. .si va va reaminti...c&l...CQQa. ce Eu v-am spus 
voua. Duhul Sfant va va face sa intelegeti mult mai profund 
ceea ce am mdrturisit Eu. 

Deci Duhul Sfant vine si vorbeste... vine in noi si 

5 5 5 

vorbeste despre Hristos si despre Tatal. El ne face si mai 
evidenta iubirea, comuniunea si persoanele, celelalte doua, 
ale Treimii. 

In aceasta ordine de idei putem intelege de ce Fiul 
vorbeste despre Tatal si Se raporteazd la Tatal. Si Se 
raporteaza la Tatal cu o iubire netdrmuritd. Cu o iubhcfdra 
satiu, fara margini... 

Si pentru ca El pune in evidenta intotdeauna pe 
Tatal... din aceasta se vede iubirea, se vede frumusetea 

' 5 

interioara personala a Fiului. 

Caci Cel care iubeste Ii vede intotdeauna pe Cei pe 
Care Ii iubeste: pe Tatal si pe Duhul Sfant. Fiul Le vede 



14 



mereu pe Celelalte doua persoane dumnezeiesti, impreuna- 
stapanitoare si impreuna-vesnice, Care sunt deofiinta cu El. 
Si pe Ele le scoate in evidentd... 

Iar de aceea Ii spune acestea, de la v. 7. ..In sensul ca 
Apostolii au cunoscut ca Tu esti Tatal, Creatorul lumii si Eu 
sunt Celprin Care Tatal afdcut toate intra Duhul. 

17. 8. otl xk ptpaTa a gScokocc; Mol 
Caci. ..to rimata... 

Iar rima inseamna cuvdnt...De unde rimd al 
nostra.. .Caci poemul se potriveste in rime. ..In cuvintele 
finale ale versurilor. 

Caci cuvintele pe Care Mi le-ai dot... 
8e6coKa ocutolc; 

le-am dat lor. 

Eu am ddruit cuvintele Tale, Tata.,. . .cui? ...Apostolilor 
Mei... care sunt si Apostolii Tdi... care sunt si Apostolii 
Duhului Sfdnt... caci sunt Apostolii Treimii. 

Lor le-am dat cuvintele Tale... cuvintele Noastre...a\t 
Treimii... 

Si ce-aufdcut Apostolii cu ele? 
Km auTol elapov 

Si ei le-au primit... 

Deci nu le-au lepddat... ci le-au primit... 

Si ce se intampla cdnd primesti cuvantul lui 
Dumnezeu? Cand esti incredintat de faptul ca cuvantul lui 
Dumnezeu e adevdrull... dupa cum spune rugaciunea si 
Scriptura... 

Kal eyvcooav aXr\Q6ic, 

Si...primind cuvantul. ..si incredintandu-se...si 

5 X 5 5 5 

mtQlegandu-l... patrunzdndu-sQ de el...ce-au facut?. ..che 
egnosan... 

Din nou ghinosco acesta foarte profund in 
semnificatii in Scriptura... 

Si au cunoscut... alitos... cum?... cu adevdrat... 



15 



otl iTapa Sou 4£f|A,0ov 

ca de la Tine am iesit... c& am venit de la Tine, Tata! 

Adica faptul ca sunt nascut din Tine, din Tatal... 

Deci: au cunoscut ca de la Tine am iesit 
Km eiTLOTeuoav 

si epistefsan...d& la pistefo... a crede... 

si au crezut... 

otl Su Me aiTeoTeiA-ac; 

ca Tu M-ai trimis...apestilas fiind din nou de la 
apostello...d& la trimitere... 

Deci ce se intampla? Cum au crezut Sfintii 
ApostolL.sau cum credem noi ca Fiul a iesit de la Tatal prin 
nasterel Si ca Sfantul Duh pur cede de la Tatal... dar nu si de 
la Fiull 

Prin faptul ca primim revelatia. Trebuie sa primim 
revelatia...credinta ortodoxa...asa dupa cum spune 
Scriptura...si dupa cum spun Parintii... 

Si daca ne patrundem de ceea ce primim traditional, 
harismatic, dumnezeiesc, in Biserica...de cuvintele pline de 
har...primind si crezand in Hristos...Care este Dumnezeu si 
om, S-a nascut din Fecioara, S-a nascut din poporul lui 
Israel... a fost profetit de catre Profeti...si toate 
celelaltc.toate dogmele...hristologiei, care au conexiune cu 
triadologia... adica tot ceea ce inseamna dogme ale 
B is ericii... si invataturi ale ei nedogmatizate dar cu totul 
adevarate ale Bisericii...patrunzandu-ne deci de toate 
acestea...ajungem sa cunoastem/ sa experiem/ sa traim/ sa 
simtim/ sa fim impreuna cu Tatal, cu Fiul si cu Duhul... 

Iar atunci intelegem ca Fiul a iesit de la Tatal prin 
nastere si ca Sfantul Duh a iesit de la Tatal prin pur cedere. 

Si aceasta, bineinteles, mai presus de ceea ce, in 
termeni umani, ar insemna nastere si purcedere... Si, tot la 
fel, ceea ce noi numim persoana. ..cu referire la persoanele 
Treimii e mai presus de ceea ce inseamna persoana pentru 
noi, oamenii... 

Si aceasta, atata timp cat Dumnezeu este Dw/L..dupa 
cum spune Scrip tura... 

Si numai Hristos, numai Fiul, are trap indumnezeit... 



16 



Caci intotdeauna trebuie sa privim invatatura 
Bisericii despre Dumnezeu intr-un mod propriu lui 
Dumnezeu. 

Si, bineinteles, daca ati citi teologia trinitard a 
Sfantului Grigorie de Nazianz sau a Sfantului Grigorie 
Palama sau a Sfantului Fotie eel Mare sau a Sfantului Marcu 
al Efesului sau a Sfantului loan EvanghelistuL.de ce nu?, 
care e primul care teologhiseste atat de imens despre 
Treime...am observa ce maretii spun despre dogma Treimii. 

Si aceasta e cea mai grea si mai plina de 
frumusete... si de consecinte binefdedtoare in viata noastra. 

DecL.pentru ca sa ajungi sa trdiesti trebuie sa crezi 
in Cel pe Care Tatal L-a trimis si in Cel pe Care, tot Tatal, 
prin Fiul si Care de la Tatal a purees si pe Care Fiul L-a 
trimis in lume, ca Unul Care Se odihneste din veci peste si in 
Fiul, adica in Sfdntul Duh. 

Si aici este o teologie atat de find si atat de 
imens a... meat, intotdeauna, pentru noi este o pldcere 
admirabild...o placere mai presus de orice ar insemna 
explicare umand atunci cand ii citim pe Sfintii Parinti. 

Si va invitam, cu toata fiinta noastra, sa cititi pe 
nerasuflate...^ cititi si sa recititi... orice carte patristica, 
orice viata de Sfant pe care o aveti in casa sau pe care o 
puteti cumpara... 

Pentru ca acolo este viata vesnica. 

Va veti umple de atmosfera dumnezeiasca a 
comuniunii dintre Sfintii respectivi si Dumnezeu. 

Va veti umple de iradierea vietii lor cuprinsa in 
cuvintc.de tdria vietii lor, de sfmtenia lor. 

17. 9. 'Eyco iTepl oukcov epcoxco 

Eu pentru ei/ pentru acestia ma rog... pentru 
Apostoli... pentru Ucenicii Mei... 

Pentru ei Ma rog. ..sau cer... mai intai... 
oi) TTepl toO koo|j,ou epcoxco 

[si] nu pentru lume ma rog 

aAAoc iTepl cov 6e8coKa(; Mol, otl Sol g'lolv 

ci pentru cei pe care Mi i-ai dat Mie, caci ai Tdi sunt. 



17 



Si de aici nu trebuie sa intelegem ca Hristos 
Dumnezeu Se roaga numai pentru Ucenicii Sai, asa, intr-un 
mod partinic... In sensul: „Domne, astia sunt ai Mei, numai 
pentru ei ma rog...". 

Nu trebuie sa intelegem afirmatia de aici adica dintr-o 
perspective/ mentalitate seculara... 

Ci Domnul a vrut sa spuna aici ca in special sau mai 
intdi...Ma rog pentru Sfintii Mei ApostolL.care sunt ai 
Treimii... si care sunt mesagerii, martorii cuvintelor 
Mele... pentru ca ei sdpdstreze, intr-un mod necontaminat de 
ereziL.de rau.. .intr-un mod autentic.sa pastreze mesajul 
mdntuirii...vestea mantuiriL.si sa o prezinte si altora. 

Si astfel, prin cuvantul lor, tot omul care vine in lume 
sa creada... si sa se mdntuiascd... adica sa se umple de harul 
si de sfmtenia cuvintelor lui Dumnezeu. 

Deci pentru aceasta credem noi ca Domnul Se roaga 
mai intdi pentru Ucenicii Sai Tatalui: pentru ca vrea ca 
Ucenicii sa fie purtdtorii de Dumnezeu autentici. Purtatorii, 
in lume, ai cuvintelor Sale. 

Si iata versetul al 10-lea!... 

17. 10. Kod to 'E|j,a iTavTO 
Si toate ale Mele 

ale Tale sunt 

Km to Sa 'E|j,a 

si ale Tale sunt ale Mele 
Km 5eb6E,ao[iai kv avxolQ 

si Eu, Fiul, M-am preamdrit in ei. 

Si cum S-a preamdrit Fiul lui Dumnezeu in Ucenicii 
Sai? Prin faptul ca i-a umplut de har, de maretie 
dumnezeiasca si i-a facut multumitori... i-a facut lauddtori ai 
Tatalui. ..doxologici. 

Si asa ne-a spus si noua sa facem: cine vede fapta 
noastra buna slaveste, prin noi, prin exemplul nostru, al 
vietii nostre pe Dumnezeu. 

Si Fiul S-a preasldvit intru ei pentru ca ei L-au 
cunoscut pe Fiul si pe Tatal si pe Duhul ca fiind Dumnezeul 
lor tripersonal. 



18 



S-a preamarit intru ei pentru ca...asa cum a inteles in 
mod revelat Sfantul Petru, dupa cum a spus Domnul...au 
inteles ca El este Fiul lui Dumnezeu intrupat. 

Ca El are cuvintele vietii vesnice. ..ca El este Fiul lui 
Dumnezeu... si astfel El S-a preamarit intru ei, intru Ucenicii 
Sai, in fiinta lor, in viata lor... 

[sfarsitul primei parti] 



17. 11. K0O. OUK6TI El|iL kv TCO KOO|J,C0 

Si Eu nu mai sunt [mult timp] in lume... pentru ca Eu o 
sa ma dau mortii, rastigniriL.si apoi voi invia si Ma voi 
inaltala cer... 

Km autoL kv tco koo|j,co doiv 

Insa ei sunt m lume. ..vor fi in lume... Tata!. ..Traiesc in 
aceasta lume si ^e vor manifesta aici ca atare. 

Ei vor propovadui in aceasta lume... vor ramane in 
lume... 

Kaycb rrpoc; Se ep^oiiai 

si/ insa Eu vin catre Tine. ../a Tine. 

Dar Eu ma rog pentru ei, pentru cei care vor ramane 
in lume si vor propovadui Evanghelia Noastra, a Treimii... 

Si de aceea Ma rog pentru ei: pentru ca ei au multe 
probleme in aceasta lume. 

nrircep "AyLe 

Parinte Sfmte, 
rriprioov ocutouc; 

pazeste-i pe ei...tine-i pe ei in viata duhovniceascd... 
Pazeste-i 

kv TCO OVOIiOCTL SOU 

in numele Tau...in/ prin puterea Ta. Sau pazeste-i prin 
viata pe care numele, cuvintele si slava Ta o provoacd. 

Pazeste-i pe ei in sfintenia Ta. Prin puterea, prin 
lucrarea numelui Tau. 

Caci Tu le dai putere sa faca lucruri dumnezeiesti. 

Pazeste-i in numele Tau 
co 8e8coKac; Moi 

pe cei pe care Mi i-a dat, 
Xva coolv %v KaGcbc;' Y\i€ic, 



19 



ca sa fie una precum suntem [si] Noi. 
Si aici se vorbeste preadumnezeieste despre unitatea 
Treimii... 

Da-le Apostolilor sa aiba o singurd mdrturie...sa fie 
intr-un singur suflet...a.sa dupa cum se spune... 

Si in Faptele Apostolilor se precizeaza faptul ca toti 
erau intru acelasi cuget... intru aceeasi simtire... intra aceeasi 
manifestare. 

De aceea toti vedeau in viata lor starea de a sluji lui 
Dumnezeu. Pentru ca toti vedeau, caci cu totul sunt oamenii 
lui Dumnezeu si ai Bisericii... 

Deci Fiul cere Tatalui ca Tatal sd-i pdzeascd pe 
Apostolii SaL.Asta neinsemnand ca Fiul si Duhul Slant nu 
iipazeste... 

Ci, dupa cum spuneam mai inainte, Fiul intotdeauna 
Se umileste cu totul in fata Tatalui... din iubire fata de Tatal. 

Si nu stiu ce expresie sa folosesc ca sa exprim aceasta 
raportare plina de iubire a Fiului fata de Tatal... 

Fiul II vede intotdeauna numai pe Tatal... Si punandu- 
L numai pe Tatal in fata Sa, El Se exprima intotdeauna fata 
de Tatal ca si cand numai Tatal, in Treime, ar face toate 
pentru noi. 

Insa niciodata Tatal nu este fara Fiul si fara Sfantul 
Duh si nu lucreazd fara Ei. Caci Treimea e Cea care ne 
ajutd si ne intdreste in tot lucrul, la orice pas al vietii 
noastre. 

17. 12. ore fpriv fiex' oukcov 

Cand eram cu ei, 

'Eyco erripouv auroix; kv tco 6v6|iaTL Sou co 8e8a)Ka(; 
Mol 

Eu ii pazeam pe ei, in numele Tau, pe cei pe care Mi 
i-ai dat... 

In GNT insa nu exista particula „in lume" [„Cand 
eram cu Ei in lume ,, '\ din ed. BOR 2001, a IPS Bartolomeu 
Anania. Insa ea se subintelege... 

Caci Hristos i-a pdzit pe cei cu care a fast in 
lume...adica/?e Apostoli... 



20 



Fiindca atunci cand Eu eram cu ei, in lume, i-am 
pazit. Am fost cu ei... 

Cum i-am pdzitl 

Intru numele Tdu. ..caci ii pazeam pe cei pe care Mi i- 
ai dot... 

Km 6(j)iJA,a^a 

Si i-am [si] pazit! I-am vegheat... 
Km oi)8dc; e£ airccov diTGOyleTO 

si niciunul dintre ei nu a pierit... deisi aiT6Ai,i)|j,i 

inseamna si a distruge... si a se pierde... 

Si a se pierde, din punct de vedere duhovnicesc, 
inseamna ce a facut Iuda: s-a szVzwds... adica nu si-a mai dat 
v/a/a prin pocainta. 

El a renuntat cu totul...s-a. despartit cu totul de 
Hristos...si de aceea a cazut ca o ramura uscata... 

Si m-am gandit la pilda evanghelica a vitei si a 
mladitelor... Cea cu ramurile, cu joardele... 

Daca mladita, joarda sta legata/ daca e in conexiune 
cu vita... traieste. Daca e tdiata... a.jungQ apoleto... adica 
distrusd, moarta... 

Si nu a pierit dintre ei 
el |jf| 6 ulog xt\q a-nuXeiaQ 

...dramatic! N-a pierit... decat numai fiul pierzdrii...o 
ios tis apolias... 

Ivol r\ rpa(j)f| iTylripcoGfi 

pentru ca sd se implineascdl sa se desdvdrseascd 
Scriptura. 

Insa -ulripoa) inseamna, mai degraba, a se 
ump le... Adica pentru a se umple sensul prorociei din 
Scriptura... pentru ca prorocia sd isi gas eased finalitatea... 

Si se referea la prorocia ca...El va fi vandut pe 30 de 
arginti... 

Si aici Iuda este numit: fiul pierzdrii... fiul 
distrugerii... fiul cazut... 

Si fiul Bisericii, Iuda, a cazut... si loan il numeste fiul 
pierzdrii... adica eel care s-a rupt din conexiunea ombilicald 
cu viata, adica din comuniunea cu Hristos. 



21 



S-a rupt de la viata care ii venea din Dumnezeu, din 
Treime... 

17. 13. vuv 8e upoc; 2e epxonoa 

Dar acum vin cdtre Tine. ..la Tine...ca sa fiu cu 
Tine... Si pros acesta inseamna multe lucruri in limba 
greaca: cdtre, cu, la. ..Tine. 

Si prin aceasta Domnul vorbeste de moartea, invierea 
si inaltarea Sa...caci prin inaltarea Sa de-a dreapta Tatalui El 
ajunge si cu umanitatea in Treime. 

Voi veni la Tine. ..si, din acest motiv, ii las pe ei in 
seama Ta...sauapurtarii Tale de grijd. 

Km Torika \ol\CS kv tco Koodoo 

si acestea le spun/ le zic/ le graiesc/ le vorbesc in 
lume... 

Iva gxwolv rriv x a P^ v x ^\ v E|ir|V TTGiTylripcoiievriv kv 
kamolc, 

Pentru ce motiv? 

Pentru ca bucuria Mea sa fie desavarsita/ prea plina/ 
deplind in ei. 

Caci vorbesc aceste lucruri... si le vestesc si lor aceste 
lucruri. ..ca Eu vin la Tine, la Tatal... pentru ca sd-i umplu cu 
bucuria Invierii si a Inaltarii Mele. 

Caci, desi merg la Tatal, Eu nu ma despart de ei. Ci, 
prin Duhul, Eu locuiesc in fiecare Slant Apostol incepand 
cu Cincizecimea, cu Pogorarea harului Sfantului Duh...si 
apoi in fiecare credincios. 

Caci si noi, fiecare credincios in parte, ne bucuram 
intra Domnul. Iar bucuria mea este Domnul, caci mi-afost 
mie spre mdntuire... 

Deci fiecare II avem drept bucurie pe Domnul, caci El 
ne umple de bucuria Sa, care ne da semne...ne da 
incredintarea ca si noi vom fi mdntuiti daca traim intra 
aceasta bucurie preadumnezeiasca, pe care haral lui 
Dumnezeu o produce intra noi. 

17. 14. 'Eyw 6e5o)Ka aurolc; 

Eu le-am dat lor...Ce? 
tov A,6yov Sou 



22 



Cuvantul Tau. 

KOU. 6 KOO[iOQ 

Si lumQa....lumea...in sensul de ascultdtorii 
/or...oamenii din lume 
k[iior\oev autouc; 

i-auratpe ei... 

Si aici e paradoxull Ucenicii, ca si Hristos, au 
marturisit ce le-a spus TataL.sau ce le-a vestit Tatal prin 
Fiul intru Duhul Slant. 

Si Ucenicii, ca si noi, de altfel, mergem si vestim 
lumii cuvintele lui Dumnezeu... Si nu le spunem: „Bai, asta e 
viata noastral Urmati-nepe nor... 

Ci ii invatam prin scrisul, prin viata, prin cuvintele 
noastre.../?e cele ale lui Dumnezeu. 

Insa eel mai nedus la Biserica, intr-un cuvant...sau 
mai pe scurt spus...pe omul cu totul patimas ...secularizat, 
cum am spune astazi, care aude cuvantul lui Dumnezeu... si 
vede cum ne comportam..i/ apuca invidia! 

II apuca ura, gelozia pe noi... 

Si ne minim de ce ii enervdm pe oameni... 

Si cu ce ii enervdm, de fapt? 

Ii enervam cu ceea ce a fdcut Dumnezeu din noi. Caci 
Dumnezeu n-a facut din noi niste persoane inchise la minte, 
niste persoane incuiate la minte. ..ci, dimpotriva, niste 
oameni foarte destupati la minte. 

Ne-a facut niste oameni plini de Duhul Sfant, plini de 
certitudini, plini de credinta, plini de incredintarea 
mantuirii si a adevarurilor lui Dumnezeu. 

Si iata ca lumea...omul necredincios... 

Nu in sensul ca lumea e „opera" diavolului sau ca 
omul necredincios trebuie acum „exterminat" sau trebuie 
„fortat" sa creadd ce credem si noi... 

Solutia nu este „evanghelizarea cu forta"!... 

Ci aici se spune ca omul necredincios, omul patimas, 
nu poate sa suporte cuvantul lui Dumnezeu... si il urdste..l\ 
uraste instinctiv... 

Uraste atat adevdrul lui Dumnezeu, adevarul 
cuvantului propovaduit cat si pe eel care il 
propovdduieste...pQ eel care vine sa i-l propovaduiasca. 



23 



Deci: Eu le-am dat cuvantul Tau dar 
cosmos. ..lumea. ..adica. oamenii pdcdtosi... i-au urdt... 

I-au unit... 

OTL Ol)K elolv 6K TOU KOO|J,Ol) 

caci nu sunt din lume... 

Ei, Sfintii Apostoli, erau din lume... emu oameni... dar 
nu mai faceau faptele rele, pacatele oamenilor necredinciosi, 
hulitori de Dumnezeu. 

Din acest motiv ei nu mai erau din lume. ..ci, traind in 
lume, aveau o viata dumnezeiascd. 

Omul secularizat, omul care nu-L are pe Dumnezeu, 
traieste numai inchis in carapacea lui, in lume... in lumea 
aceasta. El vrea numai lumea aceasta... si nu sipe cealaltd. 

Ii e fried de ea, de vesnicie...de ce o sa se petreaca cu 
el...sau nu crede in niciun dumnezeu... ci ii drdcuie pe toti 
dumnezeii... 

Insa omul credincios, desi traieste in lume, in acelasi 
timp el traieste si in vesnicie, ca unul care e racordat la 
harul Treimii. 

Caci el e plin, e iradiat de harul lui Dumnezeu... Este 
plin de bucuria lui Dumnezeu... 

De aceea ei nu sunt din lume... 
KaGco^'Eyw ouk el[A 4k tou koo|j,ou 

dupa cum nici Eu nu sunt din lume... 

Si asta, in sensul ca nu am viata pdtimasd a lumii... 

Eu, Hristos, am primit trup pentru voi, M-am 
intrupat...dar nu am luat pacatul vostru, nu am pacatuit ca 
voi! Si de aceea Eu nu sunt din aceasta lume care slujeste 
pacatului. 

Si, prin pacat, omul e rob diavolului. 

Si aceasta nu inseamna ca omul, constitutia omului 
sau starea existentialdl de a fi a omului in istorie inseamna 
sdfii ompdtimas, nenorocit, curvar, blestemat...unul care sa 
blesteme toatd ziua pe Dumnezeu... Nu! 

Ci aceasta stare de a fi e ceea ce nu este omul...E ceea 
ce a ajuns el dupa ceea ce a cdzut in pacat... 



24 



Caci omul si lumea despre care vorbeste Scriptura aici 
e lumea de dupd pdcat... lumea formata din oameni corupti 
depdcat... si carora le place pacatul mai mult decat viata. 

Fiindca cuvintele lui Dumnezeu aduc viata.. .iar ei 
urdsc viata. Adica urasc ceea ce le-ar face foarte bine. 



17. 15. ouk epcotco Xva aprjc; autoix; 

Si aici Domnul arata ce inseamna a fi in lume... si, in 
acelasi timp, sd nufaci cele ale lumii. 

Nu ma rog...zice Fiul lui Dumnezeu intrupat catre 
TataL.ca sa-i scoti, sa-i iei, ^a-/ ridici pe ei... 

6K TOU KOO|J,Ol) 

din lume... 

Nu ma rog sd ii iei din lume... adica sd ii omori... sau 

5a n to/ 5a moard... 

aXX' Ivol triprioric; aurouc; 

ci ca sa-i pazesti pe ei 

6K TOU 1TOVr|pOU 

de eel viclean. 

Sa-i pazesti ca sd nu intre in ei eel viclean. Si daca 
punem majuscula sintagmei...ce/ viclean/ rdu e Satana. 

Ma rog sa-i pazesti pe ei, in lume, sa-i pazesti fara de 
pacat... 5<5-/ pazesti ca ei 5a nw slujeascd diavolului. 

Si acum intelegem de ce crestinii nu sunt din 
lume. ..sau de ce ei nu sunt ca lumea. ..Sau intelegem ca ce 
fel de lume nu sunt crestinii. 

Si ca cine dintre oameni nu sunt crestinii? Nu sunt ca 
cei care pacatuiesc continuu, care slujesc celui rau. Nu sunt 
ca cei care se dau Satanei, facand tot felul de pacate, fara sa 
ii mustre constiinta...sau, mai degraba, fara sd isi ia in 
seamd propria constiinta. 

Si chiar daca ii doare constiinta... ei merg mai 
departe... Pentru ca leaf a le merge... viata /c surdde... 



25 



Insa viata le surdde daca se gandesc ca o sa le fie bine 
numai pe lumea asta... 



17. 16. 4k toO koo|j,ou ouk eloiv 

[Ei] nu sunt din lume...ei, Apostolii... 
KaGco^'Eyco ouk el|A 4k tou koo|j,ou 
dupa cum nici Eu nu sunt din lume. 

Si Fiul, dupa dumnezeirea Sa, era si este mai presus 
de lume... si numai dupa umanitatea Sa este ca omul, afara 
de pacat. 

Insa, in ceea ce ii priveste pe Sfmtii Apostoli, acest a 
nu fi din lume inseamna a nu avea comportamentul/ telosul/ 
viitorul/ scopul/ sensul/ tinta in viata a omului secular. 

A omului inchis numai in casa lui, numai in gdoacea 
lui, care se gandeste numai la intretinerea lui, la viata lui, la 
pacatele lui...prin care se simte bine... 

Si diferenta dintre a fi om duhovnicesc si a fi ca 
lumea... inseamna a nu face pacatele lumii. 

Sa nu traiesti anapoda ! 

Sa nu traiesti ca lumea care nu cunoaste pe 
Dumnezeu....si nici nu dor este pe Dumnezeu in viata ei... 

Ci sa traiesti, asa cum spunea Sfantul Pavel, ca rob al 
lui Dumnezeu. Ca slujitor, ca iconom al tainelor Lui. 

17. 17. ocylocoov ocutouc; kv xr\ dlriGeLa* 
Mare si dumnezeiesc lucru!... 
Sfinteste-i pe ei in/ intra adevar! 

Si de aici diferenta dintre Ortodoxie si eterodoxie: ca 
nu te poti sfinti in neadevar, in dogma falsa, in minciund. 

Si aici, sfinteste-i pe ei intru adevar, in adevaral 
Tatalui inseamna sa ii sfintesti pe ei pentra ca... imp lines c 
adevdrul Tdu. 

Pentra ca adevdrul Tdu, crezut de ei, a devenit viata 
lor. 

Vedeti, aceasta e marea frumusete si taina a noastra, a 
ortodocsilor! Caci, cu toate pacatele noastre, incercdm sa 
trdim crestineste. 



26 



Si cuvintele lui Dumnezeu, sfaturile Parintilor, daca le 
implinim... adica post, rugaciune, metanii, mergere la 
Biserica, spovedanie, impartasire etc....devin propria 
noastra viata, adevarul nostru. 

Si apoi, cand ne intreaba cineva care este adevarul 
vietii voastre...ne intreaba de fapt: care este adevarul 
pocdintei voastre? 

Adica, care e gradul nostru de sdndtate 
duhovniceascd acela e gradul nostru de adevdr. 

Caci pe masura ce noi ne impropriem, ne agonisim, 
ne strdngem adevarul lui Dumnezeu... pe atat il intelegem si 
il practicdm. Si pe masura ce adevarul lui Dumnezeu devine 
una cu viata noastra, adevarul lui Dumnezeu devine si 
adevarul nostru. 

Si tocmai de aceea crestinii ortodocsi nu au adevdr 

5 5 5 

dublu. Ei au adevdr simplu. Adica au in ei adevarul virtutii. 
Caci virtutea ne da sd intelegem cum trebuie sd trdim 
cu adevdrat si care e modul autentic de a-L cinsti pe 
Dumnezeu. 

Deci virtutea, fapta...fapta buna/ virtuoasa...are drept 
rezultat, in fiinta noastra, intelegerea adevdrului. 

Prin implinirea poruncilor lui Dumnezeu intelegem ca 
tot cuvdntul Lui este adevarul. 

Dupa cum se spune aici: 6 Xoyoc, 6 Sog dA,r|0eia 
eoTLv. Cuvantul Tau este adevarul. El este adevdrat. 

Si acest cuvdnt al lui Dumnezeu se implineste in noi 
ca sfintenie. 

Adica... Eu cred, ca crestin ortodox, ca implinirea 
poruncilor lui Dumnezeu ma sfinteste. Foarte bine! Si incep 
sa implinesc voia lui Dumnezeu asa dupa cum pot eu... fiind 
indrumat de Sfinti Parinti, de oamenii duhovnicesti ai 

5 5 ~ 5 

timpului meu, de preoti, de duhovnici, de ierarhi, de 
prieteni, de colegii mei... adica de toatd lumea. 

Sunt indrumat de constiinta mea, de miscarile si 

5 5 7 5 5 

intamplarile din viata mea... 

Si tot ceea ce eu trdiesc in aceasta viata, in Biserica 

5 5 ~ 

lui Dumnezeu, preaslavind pe Dumnezeu si bucurandu-ma, 



27 



ma face sa inteleg ca toate cuvintele lui Dumnezeu, 
poruncile Sale si ale Bisericii, sunt adevarate. 

Si de ce sunt adevdratel 

Pentru ca au devenit parti constitutive din mine. 

Si sunt adevarate pentru ca eu pot sa dau mdrturie 
despre ele nu numai asa, din cdrti, ci din faptul ca ele au 
devenit propria mea fiintd. Propria mea rdsuflare, propria 
mea cugetare. 

Caci nu spune asa Psaltireal M-am gandit...am 
cugetat la toate lucrurile Tale, lafaptele mdinilor Tale m- 
am gandit... Tins-am catre Tine mainile mele si sufletul 
meu...ca un pamdnt...cuml...setos de viatd. Setos de 
adevdrul Tdu. 

Si iata ca adevdrul lui Dumnezeu, trait de noi, devine 
propria noastrd sfintenie. Ca cuvantul lui Dumnezeu, care 
este adevdrul... SidQvsLYa.t...GstG eel care ne sfinteste pe noi. 



17. 18. kocGgoc; 'E|j,e aveoxeiXac, eic, xbv koo[iov 
[Asa] precum [Tu] M-ai trimis [pe Mine] intru 
lume...adica sd Md intrupez... 

Kayco aiT60T6LA,a auroix; elg tov koo[iov 

asa si Eu i-am trimis pe ei intru lumc.pe Apostoli. 

Deci Hristos ti trimite pe Apostolii Sai cu aceeasi 
sfintenie si cu aceeasi ascultare pe care El a avut-o si o are 
fata de Tatal. 

Si asa intelegem, ce fel de ddruire ar trebui sa avem 
noi, ierarhia si crestinii ortodocsi de toate varstele, in ceea 
ce priveste implinirea voii lui Dumnezeu. 

Ce fel de osdrdie, de rdvna, de inima, de sensibilitate 
trebuie sa avem noi pentru implinirea vietiii curate, 
autentice, ortodoxe si pentru propovdduirea ei. 

Atata timp cat stim, ca asa cum Tatal L-a trimis pe 
Fiul asa si Fiul si-a trimis Apostolii... si ne-a trimis si pe noi, 
fiecare dintre madularele Sale in lume, ca sa fim luminil 
borne/ faruri pentru cdlduzirea tuturor. 



28 



Faruri in noaptea aceasta a decdderii, a libertinajului, 
a multor filosofii desucheate... 

Trebuie sa fim lumini, care sa-i intoarcd pe oameni cu 
fata spre Dumnezeu. 

Deci Eu i-am trimis pe ei in lume, dupa cum Tu M-ai 
trimis pe Mine in lume... 



17. 19. Km uiTep ocutgov 'Eyco ayLaCco 'E|iaux6v 
Si pentru ei Eu Ma sfintesc, Ego aghiazo, pe Mine 
Insumi 

'{.VOL COOLV K0CI OClJTol f|YlOCO|J,eVOl kv aA.T|06l.OC 

ca si ei sa fie aghiasmenil sfintiti in/ intru adevar. 

Deci:pen?rw ei... 

IPS Bartolomeu Anania zice [in ed. BOR 2001]. ..de 
dragul lor. ..In sensul: iubindu-i pe ei. 

Insa in GNT nu apare aceasta sintagma... 

Dar Inaltpreasfintia sa a vrut sa arate motivatia: din 
m&zre pentru ei...Eu Ma sfintesc pe Mine Insumi. Adica Ma 
dau rastignirii, las sdfiu rdstignit. 

Si prin aceasta... Eu ma umplu, prin rastignire, de 
slava Mea cea vesnica...Umanitatea Mea se umple... 

Si asta pentru ca ei, traind aceeasi viata plina de 
sfmtenie si de jertfelnicie pentru implinirea voii lui 
Dumnezeu...^ se sfinteascd intru adevar. 

Iar dupa cum stim, toti Sfintii Apostoli au suferit tot 
felul de chinuri si morti martirice, pentru ca au vrut sa se 
sfinteascd si sa se statorniceascd intru adevdrul lui 
Dumnezeu, propovaduind adevdrul nealterat al iubirii Sale 
fata de ei si fata de noi. 

17. 20. Ou iTepl toutgov 8c epcorco |iOVOV 
Dar nu numai pentru acestia Ma rog... 
U monon...nu numai... pentru acestia, pentru 
Apostoli... 

dAAa 



29 



ci 

Km TTCpL TCJV TTLOTeUOVTCOV 

si pentru cei care cred, 

5ioc tou A,6you ocutgov etc; 'E|ie 

prin cuvantul lor, intru Mine. 

Si in comparatie cu ed. BOR 1988, la v. 20 nu avem 
participiul viitor: „cei ce vor crede", ci in GNT avem 
participiul prezent: cei care cred. 

Insa credinta in marturia Apostolilor e continud... si 
nu se reduce la veacul I al erei crestine. De aceea 
inglobeazd si viitorul umanitatii... 

Si Domnul S-a rugat si pentru noi, pentru orice 
credincios... 

Si care e sensul rugaciunii Sale? 

17. 21.'iva TTavtec; ev goolv 

Ca toti sa fie wna 
kocGgoc; 2u, ilarep, 

dupa [cum] Tu, Tata/ Parinte, 
ev 'E|j,ol Kayco ev Sol, 
in Mine si Eu in Tine... 

Deci sa fie toti, toti ai Bisericii in unire, in iubire, in 
smerenie unul fata de altuL.sa dea intdietate unul 
altuia...dupa cum Eu Iti dau Tie, Tata, intaietate si Te vad 
numai pe Tine... si Ma sterg pe Mine pentru a Te vedea pe 
Tine... 

Caci Eu Ma smeresc in fata Ta ca sa Te vad numai pe 
Tine, pentru dkpe Tine Te iubesc... Si dupa cum este iubirea 
si unirea, unitatea intre Noi asa si ei sa fie una in Biserica. 

Ivol Km auTol e/Y|iiv coolv, 

Asa si ei sa fie [w«a] in Noi... 

Pentru ce motiv? 

Xva 6 koolioc; ttlotguti otl Su Me cmkaxzikcic, 

Ca lumea 6*« creadd ca Tu M-ai trimis. 

Deci dorinta noastrd de unitate, de unitate intre noi, 
crestinii ortodocsi, si de a aduce si pe cei din afara 
Bisericii... sau cdzuti din Biserica prin erezic.la Biserica 



30 



una, Ortodoxa, pentru ca sa ne umplem toti de frdtietate si 
de slava lui Dumnezeu... t o implinire a faptului de a fi 
urmdtori ai lui Hristos. 

Caci prin aceasta // urmdm pe Cel pe Care Tatal L-a 
trimis in lume ca sa ne mantuiasca pe noi. 

Deci Fiul Se roaga Tatalui pentru o unitate 
dumnezeiascd intre noi... Pentru ca noi, intreaga umanitate 
credincioasa, sa strangem randurile, sa ne unim cu iubire 
sfanta, cu iubire nefatarnica, pentru a arata ca intru noi 
locuieste frumusetea, fericirea, iubirea lui Dumnezeu. 

Caci daca nu locuieste in noi iubirea lui Dumnezeu, 
bineinteles ca nu avem ce sa aratam altora. 

Fara iubirea Lui aratam oase goale, idei infumurate, 
planuri de sciziunel de despdrtire intre noi... si cam asta e 
tot! 

Fiindca nu aratam ca intru noi viazd vreo frumusete, 
daca nu stim sa ne exprimdm si sa ne comportdm cu 
delicatete, cu smerenie si cu iertarc.fata de cei care se 
ambaleazd prea mult... fata de cei care tree peste anumite 
Umite...pQStQ care cuviinta nu trece. 



17. 22 . Kayco Tf|V 5o£av r|v 8e8a)Kac; Moi 8e8coKa 
aurolc;, Xva coaiv ev KaGcbc;' Y|ielc; ev 

Si slava Mea, pe care Mi-ai dat-o Mie, le-am dat-o 
lor, ca [ei] sa fie una dupa cum Noi suntem una. 

Le-am dat lor slava Ta, Parinte, Apostolilor Mei, pe 
cea primita de la Tine, care e slava intregii Treimi, pentru ca 
slava Ta sa ii uneascd, sa ii faca una, dupa cum Noi, 
persoanele Treimii, suntem una dupa fiinta. 

Caci numai slava dumnezeiasca, harul Sau e eel care 
ne uneste. 

Si degeaba cautam unire/ intelegere/ pace... daca nu 
cautam sa ne curdtim simtirile si sa vedem pe Hristos 
strdlucind in noi. 

Pentru ca de la mantuirea noastra...de la eforturile 
fiecaruia dintre noi pentru mantuirea lui si a fratilor lui vine 
coeziunea Qc\Qsia\a....unitatea bisericeasca. 



5 Comentariul la acest verset lipseste din fila audio. ..pentru ca, din oboseala, l-am 
sarit pur si simplu. Cel de acum a fost scris la editarea cartii de fata. 



31 



Ea se naste din vederea lui Dumnezeu si din simtirea 
slavei Sale. Ea, unirea dintre noi, comuniunea dintre noi, e 
dumnezeiasca, pentru ca e slava Sa, e pacea Sa, e iubirea Sa, 
care ne aduce o unitate interioard aidoma cu unitatea 
Treimii. 

De aceea e iubire sfdntd iubirea frateasca, in Hristos: 
pentru ca e iubire harismaticd, e iubire plind de har. 

E iubirea Treimii in noi care ne uneste de Treime si 
intre noi. 

Si astfel putem intelege teologia eclesiologicd a 
Sfantului Pavel.. .adica unirea mistical tainica/ 
duhovniceasca... dintre madularele Bisericii si Capul ei. 

Pai care e legdtura tainica/ mistica/ dumnezeiasca 
dintre noi si Hristos in afara de slava Sa? 

Ea, slava Sa, harul Sau, e tocmai aceasta legdtura 
sfdntd dintre noi si Hristos, dintre noi si intreaga Treime, 
pentru ca slava Treimii ne uneste intre noi si cu Ea. 

Dar e o unire prin credintd si prin experientd a 
harului, prin adeziune continud si coerentd la marturia si 
viata Bisericii lui Hristos. 

Si acolo unde exista aceasta unire haricd, 
dumnezeiasca cu Prea Sfanta Treime, credinciosul traieste 
din plin bucuria unirii cu Dumnezeu si cu semenii sai. 

O traieste. ..si nu o viseazdl 

Subliniez acest lucru, pentru ca multora le place sa 
creada ca traiesc ceva numai daca iau la cunostintd de acel 
ceva...si nu daca il traiesc in mod efectiv. 



17. 23. 'Eyco kv avxolQ 

Eu in ei 

Km Si) kv 'E|j,oi. 

Si Tu in Mine... 

Cu ce scop? 

Pentru ca Eu, Hristos, sa fiu in ei, in 
credinciosL.dupa cum Tu esti in Mine. 

Si prin aceasta intreaga Treime sa fie in ei... 



32 



Pentru care scop? Pentru ce trebuie sa fie Dumnezeu 
in noi? 

'{.VOL COOLV T6T6A,6L(jO|J,6VOL &.Q €V 

Pentru ca ei sa fie desavarsiti intru unime... intru 
unire...Ca ei sa fie desavarsiti intru una, traduce IPS 
Bartolomeu Anania, respectand intocmai textul 
grecesc.adica in Treime...intr-o singura Treime...intr-un 
singur Dumnezeu treimic. 

Si prin aceasta sa se ajunga la faptul 
Ivol ylvcookti 6 koo|j,ck; 

ca lumea sa cunoasca... 

Ce? 

oil Su Me diTeoTeiA-ac; 

Ca Tu M-ai trimis 
Km fiyaiTriaac; autoix; 

si [ca] i-ai iubit pe ei... 

Pe cine? 

Pe Apostoli...si pe credinciosii Bisericii 

KaGcoc; 'E|ie r\yaT[r\oaQ 

asa cum/ precum M-ai iubit pe Mine. 

Deci prin faptul ca Apostolii si noi // ascultam pe 
Hristos prin aceasta si Tatal, Care II iubeste pe Fiul, si 
Duhul, Care II iubeste pe Tatal si pe Fiul, si Tatal, Care II 
iubeste pe Fiul si pe Duhul Sfant...si Tatal ne iubeste pe 
noi... 

Si e o mare minunel maretie aici, dupa cum observati! 
Caci Tatal ne iubeste pe noi dupa cum...// iubeste pe Fiul. 

Ce putem sa asteptam mai mult de la Dumnezeu? Ce 
demnitate mai mare putem sa avem noi in comparatie cu 
faptul de afi iubiti de Tatal, de Fiul si de Duhul? Si cine ne 
poate iubi mai mult decat Tatal, Care II iubeste pe Fiul 
Sau...si Care ne iubeste pe noi lafel ca pe Fiul Sau? 



17. 24. natep, 

Parinte, 

o 8e8o)Kac; Mol, 

Cel care Mi i-ai dat Mie...pe Apostoli, 

0eA,co Iva ottod el|il 'Eyw KaKelvoi coolv [i€i' 'E|j,ou 



33 



voiesc ca imde sunt Eu sa fie si aceia cu Mine. 

Si acolo, in cer, unde voi fi, sa fie si ei, Apostolii Mei, 
impreuna cu Mine. 

Dece? 

Ivol GecopcooLV 

ca...teorosin...dQ la teoreo. ..ca ei sa vada 
xr\v 6o£av xr\v 'E|j,r|v 

slava Mea 

rjv 8e8o)Ka(; Mol 

pe care Mi-ai dat-o Mie, 
otl r\yaT[r\oac, Me 

caci M-ai iubit pe Mine 
iTpo KataPolfic; koo|j,ou 

inainte de fundarea/ de intemeierea lumii. 

Deci: Parinte, vreau ca unde voi fi Eu, adica in 
Impdrdtia Mea, sa fie si Ucenicii Mei! Ca ei sa vada.. .si sa 
trdiascd in slava Mea...pe care Eu le-am ardtat-o pe 
Tabor... si pe Care am sa le-o ardt dupa invierea Mea dintre 
cei morti... 

Si in slava Mea sa vada iubirea dintre Noi... 

Adica noi, oamenii Bisericii, ne impdrtdsim de iubirea 
Treimii si trebuie sa impdrtdsim aceasta iubire tuturor. 
Caci Treimea ne face pdrtasi iubirii Sale... 

Sa-i facem partasi, Parinte, de iubirea Noastra! 

De care iubire. ..si slava? 

De iubirea si slava care au fost mai inainte de 
catavolis...de intemeierea lumii.. .adica de iubirea si slava 
Treimii. 

Si aici, acest catavolis inseamna cata + voli, adica: 
prin vointd. Si astfel aflam ca lumea e facuta prin 
vointd.. .prin vointa lui Dumnezeu. 

Fiindca cosmosul, adica lumea, inseamna, deopotriva, 
oamenii si intreaga existentd. 

Caci intreaga creatie este expresia vointei lui 
Dumnezeu. Si aceasta dupa cuvantul Scripturii: El a zisl a 



34 



poruncit si s-au creat/ s-au facutl s-au realizat lucrurile 
lumii. 

17. 25. ITarep 8iKme, 
Parinte drepte... 

Caci dicheos inseamna drept... Si drept, aici, e...in 
sensul de sfdnL.Ae Cel care face dreptate, Care da ceea ce e 
drept tuturor. 

Care repartizeazd ce e drept... sau rdspldteste pe om, 
intra Imparatia Sa, dupa dreptate.. .dupa aplecarea cea mai 
adanca a fiintei lui. 

5 

Km 6 Kooiiog Se oik eyvo, 

si lumea pe Tine nu Te-a cunoscut... 

Lumea.. .in sensul de oamenii pdcdtosi... 

Caci oamenii care «w 7e vor pe Tine...pentra ca se vor 
numai pe ei...nu Te-a cunoscut. Si «m Te-aw cunoscut pentru 
ca nu doresc acest lucru. Nu doresc sa Te cunoasca spre 
marea lor nefericire vesnica. 

'Eyco 8e Se 6Y va)V 

Dar Eu Te cunosc... pentru ca Te-am cunoscut si Te 
cunosc din veci... 

Km outol eyvcooav 

si acestia au cunoscut.. .au invatat...au inteles...au 

5 5 5 5 

vazut...ce? 

otl Su Me aTTeoTeLA-ag 

ca Tu M-ai trimis. Ca Eu vin de la Tine... 

17. 26. Kod eY V(j ^P Loa ocutolc; to 6vo|j,a Sou 
Si le-am facut cunoscut lor numele Tau 

5 

KttL Y^WpLOCO 

si il voi face... am sa-1 fac cunoscut... 

Caci cu ei voi fi in toate zilele, pana la sfarsitul 
veacurilor...cat si in vesnicie... 

5 5 

Caci nu voi fi cu ei numai pana la sfarsitul 
veacurilor...ci si dupa aceea... 

Fiindca „sfarsitul veacurilor" inseamna: pana la 
transfigurarea lumii acesteia. 



35 



Si in aceasta relatie. ..cu fiecare credincios in parte si 
cu toti la un loc va fi Hristos. Indiferent de ce parte, de ce 
segment al istoriei traieste eel credincios. ..el traieste cu 
Hristos. 

Insa Hristos nu este numai in lumea aceasta cu noi, ci 
si in viata vesnicd. Deci nu va fi cu noi doar atat cat va dura 
istoria. Caci istoria va deveni vesnicie...va intra in vesnicie. 

Si din ce motiv vreau ca sa le fac cunoscut numele 
Tau? 

Xva f| ayd^r\ 

Ca iubirea...agapi.... 
r\v r\yaT[r\oaQ Me 

[cu] care M-ai iubit...pe care Mi-ai daruit-o, Mi-ai 
aratat-o din veci...cu care Ma iubesti Tu pe Mine 
kv avxolQ r\ 

sa fie in eL.in acestia, in Apostoli...si in toti 
credinciosii... 

Kayco kv aiixoiQ 

si Eu in ei. 

Eu sa fiu in ei prin iubirea cu care acestia Ma iubesc 
pe Mine. 

Si iata, cu harul lui Dumnezeu, am ajuns la sfarsitul 
celor aproape doua ore de exegeza...de introducere...de 
intelegere...de comentariu pe textul acesta dumnezeiesc al 
capitolului al 17-lea de la Sfantul Ioan...trecand astfel de 
versetul al 13-lea.... marginea Evangheliei de astazi. 

Si va invitam sa cititi si predica de anul trecut, pe 
care o aveti pe blog, si pe care v-am indicat-o langa cele 
doua file audio ale predicii de fata. 

Din pacate nu mai am timp astazi sa va vorbesc si 
despre Sinodul I Ecumenic... 

Dar Evanghelia de astazi a fost pusa aici, in aceasta 
duminica, pentru a fi rostita, pentru ca vorbeste despre 
relatia dintre Tatal si Fiul. 

Relatie de egalitate, care a fost stabilita dogmatic, 
impotriva ereticului Arie, la Sinodul I Ecumenic. 

Adica faptul ca Fiul este egal si deofiintd cu 
Tatal... caci impartaseste aceeasi fiinta dumnezeiasca... 



36 



Bineinteles: impreuna si cu Duhul Sfant. 

Si tocmai de aceea a ardtat Biserica importanta 
acestei Evanghelii acum...De aceea pune in fata, pentru 
credinciosi, aceasta Evanghelie... 

Caci vrea sa. ne arate tuturor iubirea Tatalui fata de 

5 

Fiul si a Fiului fata de Tatal si a Duhului Sfant fata de Tatal 

5 5 5 5 

si de Fiul si a Tuturor laolalta. 

5 5 

Fiindca aceasta iubire e paradigma vietii noastre. Este 
exemplul de comuniune, de ascultare, de intelegere si de 
frumusete intre membrii Bisericii. 

5 

Iar acolo unde exista delicatete, viata duhovniceascd 
si addncd cunoastere a Scripturii si a lui Dumnezeu...a lui 
Dumnezeu prin Scriptura, prin experienta noastra si prin 
contemplarea rumiL.si prin viata noastra mistica/ tainica cu 
Dumnezeu... exista unitate. 

Pentru ca. aceasta cunoastere creeaza unitate si 

t 5 

niciodata schismd. 

Tocmai de aceea, in aceste zile 6 , cand foarte multi s- 
au isterizat din pricina IPS Nicolae Corneanu...ca si 
altadata, cu presupusa... cddere in dezordine a Bisericii 
Ortodoxe Romane, dupa ce a fost ales Prea Fericitul Parinte 
Daniel Ciobotea...s-a observat ca rumoareal neincrederea/ 
batjocura/ ironia sau ardtarea cu degetul a acestora nu a 
produs unitate... 

Si aceasta, pentru ca in fiinta noastra interioara, a 
celor care credem, nu este cu preponderentd gandul 
comuniunii. 

Adica gandul la ceea ce ne uneste... .La a gdndi si a 
lucra ceea ce ne uneste. 

Iar daca am vedea cdderea altora ca pe propria 
noastra cddere atunci nu am mai da cu piatra... si nici cu 
cuvdntul... si nici nu ne-am mai separa unii de altiL.si nici 
n-am mai scrie unii impotriva altora. 

Insa atunci cand ne-am vedea la propriu pacatele 
noastre.. .si viata noastra... care e decdzutd... si am incerca sa 

5 5 5 

ne sfintim viata.. .noi credem ca am proceda altfel.. .si nu ar 



6 E vorba de vara lui 2008. 



37 



mai fi atatea disensiuni... si nu ne-am mai panica...la. fiecare 
lucru... 

Nu ne-am mai panica la fiecare stire alarmistd sau la 
fiecare pdcat al unora sau al altora. 

Si aceasta, atata timp cat stim ca sanatatea, viata, 
pacea noastra sunt Hristos, Care este cu Biserica Sa in tot 
timpul si in tot locul. 

Deci daca suntem cu Dumnezeu si Dumnezeu ne 

3 

invata numai frumusete si unitate intre noL.de unde am 

t J t 3 

invatat schismal 

De unde am invatat neordnduialal 
De unde am invatat batjocural 

Da, sunt foarte multe lucruri de spus...id$ noi ne 
bucuram sa relatam...^ impdrtdsim aceste lucruri impreuna 
cu dumneavoastra. 

Va dorim o saptamana foarte pldcutd, cu gdnduri 
dumnezeiesti si cu intoarceri dumnezeiesti in viata 
dumneavoastra... si a noastra... pentru ca fiecare clipa a vietii 
noastre e o reconvertire. 

Ne regdndim lucrurile, ne mai ajustdm opiniile... 

Experienta cotidiana si experienta duhovniceasca ne 
da sa ne revedem...sa ne reinnoim, sa ne deschidem ochii 
spre perspective mult mai largi... 

Dumnezeu sa ne binecuvinteze si sa ne miluiasca. 
Amin! 

Pentru rugaciunile Sfintilor, Dumnezeiestilor Parinti 
ai nostri de la Sinodul I Ecumenic si pentru rugaciunile 
Sfintilor romani (iata, caci avem Sfinti nou-canonizati de 

3 V 7 3 » 

catre Biserica noastra!) si pentru rugaciunile tuturor Sfintilor 
Sai sa ne miluiasca, Domnul Dumnezeu, si sa ne 
mdntuiascd pe noi totdeauna, acum si pururea si in vecii 
vecilor. Amin! 



38 



Predicd la Duminica a 2-a dupd Rusalii. 
Duminica Sfintilor Romdni. Apostolul zilei: Rom. 2, 
10-16 



n 

Iubiti frati si surori intru Domnul , 

5 5 5 7 



Apostolul zilei de astazi, al Duminicii Sfintilor 
Romdni (in anul acesta...2008, fiind si praznicul Sfintilor 
Apostoli Petru si Pavel) este eel de la Rom. 2, 10-16. ..si de 
acest pasaj ne vom ocupa acum. 

In traducerea 8 Inalt Preasfmtitului Bartolomeu Anania 

5 

textul Apostolului este urmatorul: 

„10. Dar mdrire, cinste si pace oricui face binele: 
iudeului mai intai, si elinului. 

7 5 

11. Caci la Dumnezeu nu exista partinirel 

12. Asadar, cati au pacatuit fara lege, fara lege vor si 
pieri; iar cati au pacatuit sub lege, prin lege vor fi judecati. 

13. Pentru ca nu cei ce and legea sunt drepti inaintea 
lui Dumnezeu, ci cei ce implinesc legea, aceia se vor 
indreptdti. 

14. Caci cand paganii, care nu au lege, din fire fac 
cele ale legii, ei fara sa aiba lege isi sunt lorusi lege. 

15. Ei arata fapta legii scrisd in inimile lor prin 
mdrturia constiintei si prin judeedtile lor, care ii 
invinovdtesc sau chiar ii apdrd, 

16. in ziua cand, potrivit Evangheliei mele, 
Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, cele ascunse ale 
oamenilor". 

Deci avem de-a face cu un Apostol scurt... pentru 
aceasta zL.dar care are pretioase amanunte teologice... 

Si versetul al zecelea vorbeste, in primul rand, despre 
binecuvdntarea Sfantului Pavel catre iudeu mai intai, si apoi 
catre elin... 



7 Transcriere a filei audio, de 31. 51 minute, din data de 28 iunie 2008. 

8 O puteti downloada de aici: 
http://www.archive.org/details/SfantaScripturabor2001EditieJubiliara. 



39 



Catre iudeu... pentru ca Domnul s-a adresat, mai intai 
de toate, catre propriul Sau popor... in randurile caruia S-a 
nascut... si apoi a vorbit pentru elini, pentru pdgdni, pentru 
cei din afara lui Israel. 

Caci avem aici: 'IouSoaoo re upco-cov Km 
"EA,A,r|VL...iudeului mai intai/ in primul mnd... proton... si apoi 
elinului... si, bineinteles, oricdrui pagan... 

Si mdrirea, cinstea si pacea sunt pentru eel care /ace 
binele...xb ayaQov...Bine care inseamna to«?« virtutea. 

Si aici Sfantul Pavel spune ca eel care e virtuos este 
plin de mdrirea lui Dumnezeu, de s/ava lui Dumnezeu... si 
ca el va fi cinstit de Dumnezeu pentru ca e plin de pacea lui 
Dumnezeu. 

Versetul al unsprezecelea vorbeste despre faptul ca la 
Dumnezeu nu exista favoritism. 

Favoritismul sau partialitatea este desemnata in 
limba greaca prin TTpooa)iToA,r||j,i)ji.a / prosopolimpsia. 

Deci prosopolimpsia inseamna privire la fata omului. 

Iar Dumnezeu nu da omului dupa fata luL.adica dupa 
rangul social pe care il are...ci El mdntuieste pe oricine 
lucreaza virtutea... 

Adica nu mdntuieste pe cineva pentru ca s-a nascut 
intr-o familie preoteascd... sau pentru ca e /?ra??...sau pentru 
ca este ministru sau avocat. 

Ci Dumnezeu mdntuieste pe orice om...oricat de 
bolnav ar fi din punct de vedere fizic.sau indiferent din ce 
categorie sociald s-ar naste. 

Pentru ca Dumnezeu priveste la curdtia inimii 
omului. 

Deci Dumnezeu nu este pdrtinitor precum oamenii. 
Nu il avantajeazd pe unul..i« defavoarea celuilalt...ci 
da fiecaruia dupa inima sa. 

Lucru pe care il spune si romanul: „i-a dat dupa inima 
luF ... cineva cuiva... si in cazul lui Dumnezeu cu atdt mai 
mult. 

Versetul al doisprezecelea vorbeste despre pdcat si 
despre Lege. 



40 



Bineinteles e vorba despre Legea data de Dumnezeu 
prin Sfantul Moise. 

A pacatui...a|iapTavco...iar eel far a lege e ccv6[iuq/ 
anomos. Pentru ca nomos inseamna lege... .iar a este 
particula negatiei... 

Deci: cati au pacatuit /2ra lege, fara lege vor si pieri. 
Vor pieri ca niste oameni care nu aufost credinciosi legii... 
Si cei care erau credinciosi Legii erau evreii. 

Si de aceea si Sfantul Pavel le vorbeste mai intdi lor, 
evreilor, caci ei primiserd Legea. 

Iar cati au pacatuit sub Lege... „sub Lege" insemnand 
cei care apartineau Legii... vor fi judecati prin prisma Legii. 

Caci Dumnezeu ii va judeca potrivit exigentelor 
Legii. 

Si de aici aflam cum ii judeca Dumnezeu pe oameni. 

Pe pagani ii judeca potrivit legii naturale, adica 
potrivit cu ceea ce puteau ei sd inteleagd ca fiind bine si 
rdu. 

Adica paganii sunt judecati conform faptelor 
mdrturisite de constiinta lor... In functie de valoarea faptelor 
lor. 

Insa evreii vor fi judecati potrivit Legii. 

Si deducem in mod logic de aici ca pe noi, pe 
crestini, Dumnezeu ne va judeca potrivit Evangheliei. 

Potrivit exigentelor Evangheliei... 

Iar exigentele Evangheliei sunt cele mai mari dintre 
toate. 

Caci, asa cum ne spunea Domnul, nu trebuie numai sa 
nu desfrdndm... ci sa nu avem nici gdnduri si imaginatii 
desfrdnate [Mt. 5, 27-28]. 

Si nu e de ajuns numai sa il iubiti pe aproapele 
vostru...pe apropiatull intimul vostru...ci trebuie sa il iubiti 
si pe vrdjmasul vostru [Mt. 5, 43-44]... 

Adica noi, crestinii, trebuie sa facem fapte cu mult 
mai mari decat faceau oamenii in timpul Legii. 



41 



Noi trebuie sa trdim duhovniceste... pentru ca vom fi 
judecati potrivit exigentelor duhovnicesti ale Evangheliei. 

Versetul al 13-lea vorbeste despre Lege si auz. 

Spunandu-ne si noua, cu alte cuvinte, ca nu cei care 
aud Evanghelia...doar o aud... sunt mdntuiti. 

Ca nu e de ajuns numai sa auzi...sau sa stii... care este 
voia lui Dumnezeu... 

Ci pentru a fi Drept..A'iKaioQ/ Dicheos... uapa [too] 
0£c5/ para to Teu...inaintea lui Dumnezeu... in fata lui 
Dumnezeu... trebuie sa implinesti voia lui Dumnezeu. 

Pentru ca cei care implinesc Legea...6iKm(jO0r|aovToa/ 
dicheotisonte. . .vorfi indreptati. 

Inalt Preasfmtitul Bartolomeu Anania traduce aici cu: 
indreptdtiti. 

Insa indreptdtit..XQ poate duce cu gandul la faptul ca 
meriti sa te mantuiesti. Ca e un drept al tdu mantuirea...daca 
implinesti, dupa mintea ta, Legea. 

Dar aici.. .cei care sunt indreptati... cei care implinesc 
voia lui Dumnezeu si se simt indreptati prin aceasta...incep 
sa se miste interior in mod duhovniceste. 

Ei simt ca se intdresc in viata duhovniceasca... 

Iar daca 1-am vedea pe eel neindreptat ca pe un rob al 
pacatului...atunci eel care se indreaptd... care S2 ridicd de la 
pamant si priveste spre viata vesnica este eel care se 
indreaptd continuu...Q omul duhovnicesc. 

De aceea nu e de ajuns numai auzirea Evangheliei sau 
auzirea Legii pentru a te mdntui... ci e nevoie de implinirea 
Evangheliei si a Legii. 

Si a fost ales acest pasaj... pentru ca in aceasta zi se 
rosteste Evanghelia chemdrii primilor Apostoli la 
propovaduire. 

De aceea s-a spus aici ca nu e de ajuns numai sa auzi 
chemarea lui Dumnezeu ci trebuie sa ii dai si curs...sa o 
accepti...sd urmezi voii lui Dumnezeu. 



42 



Versetul al 14-lea e un verset foarte uzitat in 
Ortodoxie: „Caci cand paganii, care nu au lege"... 

Si avem in greaca e0vr|/ neamuri... care erau 
pagdne... in comparatie cu evreii. Caci evreii erau poporul 
lui Dumnezeu pe cand neamurile erau pagdne. 

Iar cei care nu au lege...fac prin/zre...prin 4)U0Lc;...prin 
//re/ naturd pe cele ale Legii. 

Insa nu orice pagan face din/ prin fire pe cele ale 
Legii.. .ci numai eel care isi ascultd firea... 

Numai paganul care isi ascultd constiinta...si care 
urmeaza acestui simtdmdnt al valorii... 

Spre exemplu... numai eel care urmeaza unor 
intelegeri ca acestea: ca viata trebuie pretuitd, ca trebuie sa 
iti placa lucrurile frumoase, ca trebuie sa iti placa linistea, 
ca trebuie sa-ti placa intrajutorarea... 

Fiindca firea omului il indeamnd pe om...sufletul 
omului il indeamna spre ceea ce e bun, spre ceea ce e 
pldcut, spre ceea ce tfrumos. 

Insa nu orice pagan a trait. .si traieste dupd fire... sau 
dupd constiintd. 

Ci numai daca isi ascultd firea.. .constiinta...g/ze,s'w/ 
inimii cum zice romanul... indemnul inimii...face pe cele ale 
Legii. 

Si asa trebuie sa intelegem de aici: ca nu toti paganii 
au facut lucruri bune. 

Caci, dupa cum stiti si dumneavoastra, paganii au 
facut si multe lucruri rele. 

Dar aici e vorba de paganii credinciosi. De cei care, 
desi nu aveau Legea lui Moise, din fire...potrivit 
firii... lucrau cele ale Legii. 

Si pentru ca nu au lege... isi sunt pentru ei insisi 
lege...indreptar. 

Sunt proprii lor avocati ai binelui. 

Si pentru ca doresc pentru ei binele... acest lucru ii 
implineste. 



43 



Versetul al 15-lea: ei aratafapta legii...xb epyov tou 
v6|j,ou/ to ergon tu nomu... 

Si de la ergon... .vine ergonomic... 
Si lucrul ergonomic e lucrul care te ajuta...p& care il 
folosesti usor. 

Iar in limba greaca ergon inseamna lucrul faptdl 
actiune. 

Si fapta legii este ypanxbv kv xoCiq Kap8im<; airccov/ 
grapton en tes cardies afton... 

Este grapton. ..scrisd.. .in inimile lor...prin mdrturia 
constiintei. 

Si aici Sfantul Pavel vrea sa ne spuna ca cei care isi 
ascultd constiinta fac in inimile lor cele ale Legii. 

Sau se petrec lucrurile ca si astdzil... 

Sunt foarte multi crestini ortodocsi care nu cam merg 
la Biserica...nu au ei viata induhovnicita... dar observi ca dau 
o milostenie cuiva...// se frdnge inima la tele vizor cand vad 
filmul nu stiu care...pentru ca personajul suferd... \\ vezi ca 
pldng cand se petrece o catastrojd... ii vezi ca se intristeazd 
pentru pacatul lor, atunci cand inteleg ei ca au 
gresit...enorm... mult... 

Ceea ce inseamna ca acesti oameni mai au 
constiintdl... 

Ca nu sunt cu totul depdrtati de Dumnezeu...chiar 
daca ei nu sunt credinciosi regulari ai Bisericii...Nu merg 
toata ziua la Biserica asa cum mergem noi... 

Dar acesti oameni si oricine ca ei...care isi urmeazd 

5 5 t 

constiinta... 

5 5 

Adica: se gandesc sd-si ingrijeascd familia, se 
gandesc ca e bine sa mai posteasca si ei cateodata, ca e bine 
sa nu curvesti, sa nu furi, sa nu omori pe cineva... 

Toate aceste date interioare... toate aceste/a/?te...toate 
aceste lucruri virtuoase... desi pentru ei sunt lucruri care sunt 
gandite mai mult social sau care se leagd de persoana lor 
fara ca acestea sa aiba tangentd cu Dumnezeu... toate aceste 
lucruri creeaza in inima lor gdndul bun... 



44 



Si astfel se pot intdlni cu cuvintele Sfantului 
Pavel... desi in cazul nostru e vorba despre crestini si nu 
despre pdgdni... Despre crestini care nu mai stiu prea bine 
cum aratd invatatura Bisericii sau nu au stiut-o niciodatd. 

5 t 

Caci ei aratd fapta LegiL.si, in cazul nostru, a 
Evangheliei, scrisd in inima lor...prin mdrturia 
constiinteL.si prin judecdtile lor...prin rationamentele pe 
care le fac. 

Si Xoy io[ioq/ logismos... inseamna gdnd, reflectie, 
rationament... 

Inseamna, de fapt, gandirea accentuatd la ceva 
anume... 

Si acestea ii invinovdtesc... ii acuza...sau ii apdrd... 
Caci diToA,oYLoc/ apologia inseamna apdrare. 

Si acest verset 15 este o stampild pe care trebuie sa o 
punem pe viata celor care nu merg la Biserica...dar sunt 
crestini de-ai nostri... 

Caci ei au constiinta ca au gresit in anumite 
lucruri...Sau aceeasi constiinta care ii mustrd in unele 

5 5 5 

lucruri...in altele ii dezvinovdteste. 

Si ii dezvinovdteste... pentru ca ei au facut din anumite 
motive lucrurile rele sau lucrurile bune. 

Iar versetul al 16-lea e eel care \eaga. faptele noastre 
dejudecata lui Dumnezeu... 

Caci cand se va vedea mdrturia constiintei, a 
addncului nostru? 

Cand Dumnezeu ii vajudeca pe oameni... 

Cand El va judeca to Kpuirca twv avGpcoiTcov/ ta cripta 
ton antropon...cele ascunse...to cripta. ..ale oamenilor. 

Adica in ziua judeedtii Sale, cand El vajudeca lumea 
potrivit mdrturiei Evangheliei. 

Atunci, in ziua judecatii, atat paganii cat si evreii cat 
si crestinii vor fi judecati potrivit modului in care au 
actionat sau conform cu parametrii la care au fost chemati 
sa vietuiasca. 



45 



Iar daca pentru pagani se judeca faptele facute in 
acord sau in neacord cu constiinta si cu glasul inimii si cu 
marturia naturii/ a firiL.de la evreii se cere implinirea 
LegiL.pe cand de la crestini se cere implinirea exigentelor 
intense ale Sfintei Evanghelii. 

Insa, daca ne gandim foarte bine la aceste 
exigente...intelegem ca ele sunt enorme, sunt mari... atat 
pentru pagani, cat si pentru evrei, cat si pentru crestini. 

Pentru ca atat in vorbirea lui Dumnezeu cu constiinta 
oamenilor si cu inima lor, cat si prin Lege sau prin 
Evanghelie, Dumnezeu cere de la toti sa fim Sfinti. 

Si, in mod indubitabil, toate mustrdrile de constiinta 
ale paganilor, ale evreilor, ale crestinilor sunt mustrari 
venite din partea lui Dumnezeu, Cel care ne indeamnd...ne 
indeamna la lucrul bun. ..la. sfintenie. 

Pentru ca asa spune Domnul: „Fiti Sfinti, pentru ca 
Eu sunt Sfant!" [Lev. 1 1, 44; 19, 2]. 

Asa ca, in aceasta zi, dupa postul acesta scurt, de o 
saptamana, al Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, ii cinstim 
deopotriva pe Sfintii romdni... Sfinti romdni care sunt mai 
mult necunoscuti... decat cunoscuti. 

Insa Biserica, la timpul potrivit, cand va vrea 
Dumnezeu, va canoniza din ce in ce mai multi Sfinti Parinti, 
Sfinte Maici ale noastrc.care, de-a lungul timpului, au 
sfintit aceste locuri binecuvantate de Dumnezeu... caci au 
existat Sfinti ai lui Dumnezeu in toate timpurile si in toate 
locurile. 

Si este o potrivire dumnezeiascd astazL.ca sa ii 
praznuim, deopotriva, pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel si 
pe Sfintii romanL.astazi, cand Evanghelia vorbeste despre 
chemarea la apostolat a primilor Apostoli ai Domnului. 

Si ar trebui sa vorbim foarte mult astazi... 

Caci il avem pe Sfantul Petru impreuna cu Sfantul 
Pavel... cei doi mari Apostoli ai Domnului... infrdtiti. 

Pentru ca ei sunt un simbol al prieteniei, al 
dragostei...dar si al jertfei... pentru dragostea lui Dumnezeu... 

Iar, pe de alta parte, le avem spre pomenire pe aceste 
fdclii dumnezeiesti, care sunt Sfintii nostri romdni. ..si care 



46 



ne cer sa fim trezvitori... dar si foarte constienti de 
atitudinile, de gesturile si de cuvintele noastre. 

De aceea cred ca e o duminica a echilibrului, a 
statorniciei in credinta dar si a multei smerenii. 

5 5 

Pentru ca avem o intdlnire cu Marturisitorii cei mai 
mari ai lui Dumnezeu, cu Sfintii Apostoli Petru si 
Pavel... dar si cu Marturisitorii, cu fdclierii Romaniei, cu cei 
care au luminat, inaintea noastra, acest pamant romanesc, 
care astazi este ori prea usor gdndit... ori prea mult, prea 
pdtimas... 

Caci daca gandesti prea usor/ lejer apartenenta la 
neamul romanesc... iti vine sdpleci in Spania... 

Iar daca gandesti prea mult si pdtimas, fara smerenie 
relatia ta cu neamul romanesc, incepi sa devii extremist... un 
nationalist care e revansard... si care vrea sd-i omoare pe cei 
din jurul lui.. .care sunt de alt neam... 

A 

Insa cei din jurul nostra... si cei care traiesc dimpreund 
cu noL.fac acelasi pacat: iubindu-si tara...nu stiu unde sa 

5 JT 5 5 5 

termine iubirea si respectul pentru tara lor si atenteazd astfel 
la iubirea altora pentru tara lor. 

Caci astazi ne confruntam cu neiubirea de tara, cu 
avantul de a pleca intr-o alta tara... pentru a creste economia 
altora iar aici, acasa, nu avem nici chef de munca si nici idei 
prea multe.. .ca sa restructurdm tara noastra... iar, pe de alta 
parte, sunt cei care rdmdn aicL.crestini ortodocsi romanL.si 
nu stim sa avem echilibru, ajungand ori extremisti- 
nationalisti ori extremisti ortodocsi... si prin aceasta 
neputand sa avem echilibrul de a nu deranja pe altii cu 
iubirea noastra... dar (singurul bine de aici) nu devenim nici 
relaxati intr-atat de mult...incat sa ne vindem credinta foarte 
usor... 

5 

Noi credem insa faptul ca astazi trebuie sa fim oameni 
ai echilibrului, ai stravederii duhovnicesti, ai bunului simt, 
ai multei smerenii dar si ai unei profunde vieti duhovnicesti, 
in cadral careia sa stim ce sa alegem. 

Pentru ca astfel sa nu mai fim vdnturati...d& orice 
speculate lansata in eter...de orice noud surprizd mediaticd. 



47 



Si iata ca suntem in situatia... debus olanta pentru 
noi...de a vedea oameni care raman la o stire sau la ofaptd 
zile in sir, batand apa in piua...si nu mai lucreazd... nu mai 
fac nimic altceva. 

Si & paradoxal!... 

Caci, pe de o parte, observ crestini ortodocsi care, in 
declarative lor, sunt refractari fata de online sau de 
televiziunc.canale media care au si bunele si relele lor...iar, 
pe de alta parte, aceiasi, desi sunt „refractari" fata de 
media... cu toate acestea isi centreazd viata pe doua-trei 
stiri... adica pe produse mediatice... si nu pe teologie, pe viata 
Bisericii, pe aspecte duhovnicesti traite de ei. 

Si iti dau sa crezi, facand acest lucru, ca numai doua- 
trei pacate sau numai doua-trei neordnduieli din lume si 
Biserica u intereseazd. Ca acestea sunt, de fapt, substanta 
vietii lor personale. 

Paradoxal, nu?! 

Pentru ca noi ar trebui, in fiecare moment, sa avem o 
viata duhovniceasca, o viata liturgica, o viata de 
cercetare...d& cunoastere teologicd foarte bogata, foarte 
larga...si sa nu ne oprim doar la cateva lucruri care 
streseazd... care ni se pun in prim-plan... 

Acesta a fost mesajul nostru pentru aceasta zi... 

Suntem obositi... suntem obositi in aceasta seara... 

Insa ne bucurdm ca am putut sa vd impdrtdsim cateva 
lucruri, din inima noastra, in aceasta zL.si va indemnam pe 
toti la mult calm, la multd intelepciune... si la concentrarea 
pe lucruri cu adevdrat serioasel 

Adica: citirea Scripturii, frecventarea Bisericii, 
spovedirea pacatelor, impartasirea cu Domnul, intrajutorare, 
smerenie, umilinta... 

Adica concentrarea asupra a tot ce va umple de pace 
si de senindtate... 

Caci nu frivolitatea ne ajuta... 

Ciocnirile ideatice, cand vrei sa fii senin, nu isi 
gasesc rostul. 

Si cred ca daca ne adancim in pocdintd si in atentie la 
faptele noastre si la viata noastra... devenim alergici la tot 



48 



ceea ce inseamna neordnduiala interioard dar si la tot ceea 
ce inseamna stricarea pdcii. 

Cred ca trebuie sa fim oamenii pdcii si ai 
comuniunii... mai presus d&...dreptate. 

Caci dwpa <ir<?]9tafe...fiecare om e vrednic de moarte. 

Nimeni nu sta in picioare la capitolul dreptate...de a 
primi ceea ce e drept sa primeasca din partea lui Dumnezeu 
si a oamenilor potrivit faptelor lui. 

Insa daca gandim dupa logica milei lui 
Dumnezeu... vedem ca Dumnezeu «<? ingaduie... p& totL.si pe 
Drepti si pepdcdtosi... 

Ca mult «e ingdduie si mult «e rfl^J«...pentru a ne 
veni in fire. ..si a face ceea ce e bine. 

De aceea credem ca pacea si cei care prolifereazd 
pacea...care infuzeazd pacea... in societatea, in lumea unde ei 
traiesc.sunt mai depret decat cei care, pentru dreptate, isca 
tot felul de rdsmerite, schisme sau certuri care nu-si gdsesc 
rostul. 

Dumnezeu sa ne binecuvinteze si sa ne umple de 
pace, pentru rugaciunile Sfintilor si Dumnezeiestilor Sai 
Apostoli si pentru rugaciunile tuturor Sfintilor romani si ale 
tuturor Sfintilor Sai. Amin! 



49 



Zi numai cu cuvdntull Predicd la Duminica a 
4-a dupd Rusalii. Vindecarea slugii sutasului [Mt. 8, 
5-13] 




Movov due Aoyoo- Zi numai cu cuvantul! [Mt. 8, 8, 



GNT] 



:9 



Iubitii mei , 



Evanghelia din ziua de astazi, din duminica de 
astazi... din Duminica a 4-a dupd Rusalii...este cea de la 
Matei 8, 15-13. ..unde avem de-a face cu vindecarea slugii 
sutasului... 

Iar cuvintele cu care am introdus acest cuvdnt, aceasta 
predicd a noastra de astazi, sunt emblematice... sunt insasi 
esenta credintei acestui sutas, care vine la Domnul nu 
pentru sine ci pentru sluga sa, care era iTocpaXuTiKoc;/ 
paraliticos [Mt. 8, 6]. ..care era paralitica/ sldbdnoagd. 

Vom da citire, mai intai, Sfintei Evanghelii de astazi, 
potrivit editiei BOR 2001, traducerea IPS Bartolomeu 
Anania... pentru ca apoi sa addstdm asupra textuluL.ca sa 
intelegem anumite semnifwatii ale Evangheliei de astazi. 



Transcriere a filei audio de 40. 54 minute din data de 12 iulie 2008. 



50 



„5. Pe cand intra in Capernaum s-a apropiat de El un 
sutas, rugandu-L 

6. si zicand: „Doamne, servul meu zace slabanog in 
casa, cumplit chinuindu-se". 

7. Si Iisus i-a zis: „Voi veni si-1 voi vindeca". 

, 11 , 

8. Dar sutasul, raspunzand, I-a zis: „Doamne, nu sunt 
vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci zi numai cu cuvdntul 
si servul meu se va tdmddui. 

9. Ca si eu sunt om sub stdpdnirea altora si am sub 
mine ostasi si-i spun unuia: Du-te! si se duce; si altuia: 
Vino! Si vine; si robului meu: Fa asta! Si face". 

10. Auzind acestea, Iisus S-a minunat si a zis celor ce 
veneau dupa El: „Adevar va graiesc, nici in Israel, n-am 
aflat atdta credintdl 

11. Si va spun Eu voua ca multi de la rasarit si de la 
apus vor veni si vor sedea la masd cu Avraam, cu Isaac si cu 
Iacob in imparatia cerurilor, 

12. iar fiii imparatiei vor fi aruncati in intunericul eel 
mai din afara; acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor". 

13. Si i-a zis Iisus sutasului: „Du-te, sa-ti fie dupa 
cum ai crezut!". Si s-a insdndtosit servul sau in ceasul 
acela". 

Acesta e pasajul scriptural de astazL.pasajul 
evanghelic din Duminica a 4-a dupa Rusalii...si vom incerca 
sa intelegem anumite semnificatii teologice si morale ale 
Evangheliei pe care am rostit-o... 

Avem de-a face asadar cu o intdlnire rard: cu 
intalnirea dintre Hristosl Mesia, nascut in poporul lui 
Israel. ..si un centurion roman... 

Cu un GKaTovTapjcoc;/ ecatontarhos [v. 5], asa dupa 
cum spune textul grecesc. Si ecatontarhosul era 
conducatorul militar peste o sutd de oameni 10 . 

De aceea si cuvantul incetdtenit in romana... acela de 
sutas... spune acelasi lucru: conducea o sutd de soldati. 

Si observam aici, la Mt. 8, 5, importanta verbului 
TTpoof| XQev/ prosilten. . . 

Acesta arata faptul, ca atunci cand Domnul intra in 
Capernaum, acest ecatontarhos... acest centurion 



10 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Centurion. 



51 



roman. ..acest sutas...s& apropic.se apropie cu umilinta de 
El si I se roaga..! se roaga Lui. 

Caci verbul in cauza arata apropierea. ..apropierea de 
Dumnezeu a. sutasului. 

Fiindca increderea in cineva, pe care o ai in inima ta, 
e inceputul dialogului. 

Caci nu te poti apropia de cineva cu pace, cu 
intelegere, cu incredere, daca mai inainte de toate nu ai fi 
in teles, ca eel pe care tu il rogi iti poate implini dorinta. 

Si aici trebuie sa vedem un lucru extraordinar. ca 
acest centurion roman se apropie ca un om credincios de 
Domnul...se apropie cu rugdeiune... dupa cum si noi trebuie 
sd ne pregdtim ca sa venim la Domnul. 

Fiindca acest lucru inseamna apropiere... 

Caci apropierea de Domnul e, deopotriva, fizicdl 
exterioard dar si interioard. 

Si aici centurionul se apropie de Domnul... se apropie 
prin rugdeiune... si auzindu-i rugaciunea...din aceasta vedem 
mdrinimia lui. Caci nu vine sa se roage pentru el...ci pentru 
cineva din subordinea lui. 

La o adica, centurionul roman ar fi trebuit sa fie 
insensibil pentru un soldat din subordine...atata timp cat 
soldatul din subordine era pldtit, isi facea meseria 
luL.motiv pentru care centurionul ar fi trebuit sa fie 
indiferent fata de situatiaytf/wca in care acela a ajuns. 

Dar acest centurion... nu numai ca nu era indiferent 
fata de slujitorul lui ci, dimpotriva, il addpostea in casa sa, 
dupa cum aflam din versetul al 6-lea. 

Caci el vine si Ii spune Domnului: Kupie, o node; 
[iov... slujitorul meu... 

Si acest pes, pedos poate fi tradus prin: servitor/ 
servant/ sclav/ slujitor/ copil/ fiu din casa mea... 

El sta pepA/niai kv xr\ olKta...Sta zdcdnd...intins in 
casa.. .in casa mea.. .si este paralitic... 



52 



Si acesta Seivcoc; paaavi(6|j,evo<;, sufera cumplit...e 
cuprins de boala. 

Si acesta vine la Domnul...sutasul...si vorbeste despre 
un altul, despre un slujitor al sau, despre cineva din 
subordinea sa...si-I prezinta Domnului situatia reald a vietii 
slugii sale. 

Si el II roaga sa ia aminte la suferinta acestuia... 

Si observam faptul ca sutasul I se adreseaza 
Domnului cu Chirie... Adica I se adreseaza cu adevarat, 
mesianic, vazand in El pe Fiul lui Dumnezeu... si nu cu 
titulatura de Avva sau de Rabin. Mai ales de Rabin... 

Si nu ii zice Ravvi... ci ii zice Chirie. 
Chirie. ..Doamne...asa cum Ii spunem si noi: Doamne 
Iisuse Hristoase... 

Si Domnul ii spune: 'Eyw kXQiov GepaiTeuoo) autov [v. 
7]/ Eu venind it voi vindeca pe el. 

Si de la terapefo acesta vine terapiel 
vindecare ...terapeutic ...m limba romana. 

I-a promis ca il va vindeca... 

Insa sutasul, aici, in acest moment isi arata addnca lui 
credinta! 

Pentru ca el ii spune ca se crede pdcdtos... in fata 
Domnului. ..Se crede nevrednic ca Domnul sa intre sub 
acoperisul casei lui... 

Si consideram ca versetul al 8-lea este unul cu foarte 
mare incdrcdturd teologica. 

Caci din acesta observam credinta si nadejdea intense 
in Domnul ale centurionului roman. 

Fiindca el // identified cored. Ii spune: Chirie! 

Si ii spune: Doamne, nu sunt eu LKav6(;...vrednic...in 
stare... Xva |j,ou imo xr\v oxeyr\v 6loeA,0ri(;...ca sa intri sub 
acoperisul meu... 

Iar tin steghin este acoperisul... 



53 



Nu sunt vrednic sa Te primesc sub acoperisul meu...in 
casa mea...Ci Tu zi monon...numai cu cuvantul... 

Sa spui numai un cuvant...Km la0r|aeToa 6 ticCiq nou/si 
se vafi vindecat [un viitor pasiv] sluga/ slujitorul meu... 

Si de aici vedem ce credinta autenticd... cg credinta 

5 5 5 

profunda avea acest centurion... 

Care este lasat ford nume in Evanghelie...tocmai 
pentru ca sa reprezinte... intr-o intelegere duhovniceasca...pe 
tot eel care este inaintat in credinta... pe tot eel care are o 
sutd de talanti...p& eel care este deplin in credinta si care 
crede in Domnul cu adevarat... credG ca El poate face minuni 
in viata oamenilor si ca este deajuns numai ca Domnul sa 
incuviinteze acest lucru...si minunea se va produce... 

Dupa cum observam, centurionul ne introduce intr-o 
logicd foarte profunda a minunii...dar mai ales a credintei. 

El crede. ..si credinta in Hristos...QSt& garantia ca 
minunea se va produce. El nu se indoieste de aceasta 
minune pe care o cere de la Domnul. 

Dar o cere de la El, pentru ca El era singurul Care 
putea sa facd aceasta minune... pentru ca era Fiul lui 
Dumnezeu. 

Si apoi versetul al 9-lea!...In care se vorbeste despre 
cum se comportd el fata de inferiorii sai, pe cale 
ierarhica...si cum acestia ii dau ascultare intru toate. 

5 5 

Si tinand cont de acest lucru, si centurionul se 

5 5 ~ 5 

simte...se raporteazd la Hristos ca un rob al Sau, care cere 
de la Stapanul universului vindecare... si crede ca aceasta 
vindecare va si veni. 

Si inca odata subliniem mdretia de inimd a acestui 

5 t 

centurion, care nu se roagd pentru el. 

Caci el nu vine pentru el la Biserica...nu vine sa se 
roage numai pentru eL.ci se roaga si pentru aproapele sau. 

Si el suferd pentru acesta si il ingrijeste...p& speze 
proprii, in casa sa. 

Domnul priveste la credinta acestui om...priveste la 
cuvintele sale... 



"Cheltuieli. 



54 



Si avem versetul al zecelea...unde se spune: ukovouq 
8e 6 'Irioouc;/ si auzind Iisus.-.aceste cuvinte, se subintelege, 
kQav[iaoev...etafmasen...de la tafmazo...S-a minunat. 

S-a uimit de bogatia credintei acestui om. 

Pentru ca bogatia credintei acestui om este tocmai 
expresia credintei noastre de acum. Caci noi ne incredintdm 
Domnului ca El sd ne vindece...s& ne mantuiasca... 

Deci: S-a minunat! Etafmasen... 

Kai eliTev xoIq cckoXovQovoiv/ Si a spus celor ce 
veneau...veneau dupd El... celor care II urmau... urmatorilor 
SaL.adica Apostolilor si multimii de oameni din jural Lui. 

Si ce le spune? 

'A|if|v Aiyw uuXv/ Adevarat va spun voua...iTap' 
oi)8evL...ca nicaieri...Toaaurr|v iTi.aTLv...o asa de mare 
credinta..iv xto 'Iapaf|A, eupov...nu am gasit/ descoperit in 
Israil. 

Si daca reludm fraza...si ascultam cuvintele Domnului 
pas cu pas...ea sund asa: Adevarat va spun voua, ca in Israil/ 
Israel nu am gasit/ nu am descoperit/ nu a venit in fata Mea 
o asa mare credintd...tosaftin pistin. 

lzr pistis inseamna credintd... 

Si Domnul arata prin aceasta afirmatie a Sa ca 
adevarata credintd este cea care nu cere sa se intample 
minunea asa precum vrea omul ci II lasa pe Dumnezeu sd 
decidd. 

Sa decida cand El doreste minunea. 

Cu alte cuvinte, sutasul vine si spune: „Doamne, cand 
vei vrea Tu si cum vei vrea Tu, ajutd-l pe el, pe aceasta 
sluga a mea! Vindeca-1 pe el asa precum vrei Tu... pentru ca 
eu nu sunt vrednic sa Te primesc in casa mea... caci Tu esti 
Dumnezeul Celpeste toate , \ 

Si ce spune prin aceasta Hristos Domnul? 



55 



Ca un strain, un pagan, un neisraelit...avQa. o mai 
mare credinta decat evreii... 

Decat multi dintre evreL.care doreau minuni, care 
doreau sa-L ispiteascd pe Domnul... 

Asa cum facusera in Iesirea...cand au cerut minuni 
prin care Domnul sa le arate ca El este cu ei [Ies. 16, 3; 17, 
2-3]. 

Si asta, tocmai cand Dumnezeu era cu ei...si i-a scos 
cu mdnd tare si cu brat inaltl cu brat puternic/ cu bratul 
Duhului Slant [Ies. 14, 31; 15, 6-7; Deut. 26, 8; Ps. 117, 15- 
16]... prin puteri dumnezeiesti...din Egipt, din „casa robiei" 
[Deut. 13, 5]. 

Si vazand atatea minuni... in ciuda acestui fapt foarte 
evident... iotusi Israelul considera ca Dumnezeu nu este cu 
el. 

Iar Domnul, de foarte multe ori, ii spune Israelului 
prin Sfantul Moise, ca nu trebuie sa-L ispiteasca... ca nu 
trebuie sd-L puna sa faca minuni... sa Isi arate puterea Lui 
intre ei [Ies. 16, 8; 17, 2; 32, 10; Lev. 10, 2; Num. 11, 1; 14, 
2-3; 16, 30; 17, 8; 20, 3-5]. 

Caci aceasta nu e ingaduit! E o aroganta. 

Caci nu trebuie sa-I cerem lui Dumnezeu minuni cand 
vrem noi. 

Iar aici, acest sutas binecuvdntat de catre 
Dumnezeu.., foarte sporit in credinta... ne invata ca trebuie sa 
ne punem toata credinta si nadejdea in mila lui Dumnezeu si 
in ajutorul Sdu dar sa-L lasam pe El sa actioneze in viata 
noastra...atunci cand El dor este si nu atunci cand dorim noi. 

Si acesta e un semn al unei credinte mature. Pentru ca 
aratam, pe de o parte, ca stim sa asteptdm... stim sa asteptam 
voia lui Dumnezeu... stim sa asteptam ca sa se faca voia lui 
Dumnezeu in viata noastnL.iar, pe de alta parte, ca nu 
incercam sa abuzdm de comuniunea noastra cu Dumnezeu. 

Ci, chiar daca am fi foarte sporiti in sfintenie, noi 
trebuie sa ne rugdm continuu Domnului pentru ceva anume 
insa nu trebuie sa ne aratam necdjiti daca Domnul nu ne 
implineste imediat rugaciunea. 



56 



Si se continud vorbirea Domnului si in versetul al 11- 

5 5 

lea... 

In care le spune si ne spune ceva foarte important si 
anume: ca Biserica se va extinde... si ca toti credinciosiL.si 

5 5 5 5 

ca toata lumea poate sa devina credincioasd si supusdl 
roabd a Domnului. 

Fiindca toata lumea poate sa vind si sa intre in 
Biserica... 

Si iata ce le spune DomnuL.si ne spune si noud in 
acelasi timp: Aeyw 6e i)|wv/ Si va spun voua...oTi itoAAoI 
duo dvarolcov Kal 8uo|icov f^ouaiv/ ca multi vor veni de la 
rasarit si de la apus Kal dvaKA,i9r|aovTai/ si vor sedea la masa 
lierd 'APpad|i Kal 'IoaaK Kal 'IaKcbp kv ifj BaoLleia xcov 
Oupavcov/ cu Avraam si Isaac si Iacov in Impdrdtia 
Cerurilor... In Imparatia lui Dumnezeu... 

Si aflam de aici ca Impdrdtia lui Dumnezeu este 
Impdrdtia Sfintilor... 

Si ca Impdrdtia lui Dumnezeu inseamna sa te 
aduni...ssi te pui la un loc.sa fii la un loc cu toti 
Sfintii...incepand din Vechiul Testament si pana acum. 

Si, totodata, ca Imparatia lui Dumnezeu este locul 
unde trebuie sa ajungd toti credinciosii Bisericii. 

Pentru ca Biserica este compusd si poate fi compusd 
din reprezentanti ai tuturor neamurilor pamantului. 

Dar ca sa stai impreund in Imparatia lui Dumnezeu, 
cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov... trebuie sa stai prin 
credinta, prin fapte bune si sfmtenie cum au stat si aceia. 

In sensul ca ei au crezut in lucruri care nu erau 
palpabile. 

Si ne referim acum la primii Pdrinti ai lui Israel, la 
Avraam, Isaac si Iacov, carora, ca si lui Moisc.li s-a vorbit 
despre tara „unde curge miere si lapte"[Ies. 3, 8]. ..si care 
este o exprimare duhovniceasca profunda a Impdrdtiei lui 
Dumnezeu. 

Lucru pe care il afirma intr-o carte a sa Sfantul Chiril 
al Alexandriei. Caci spunea el, pamantul unde curge miere 
si lapte, pamantul fagaduintei, reprezinta pe Prea Sfanta 
Treime. 



57 



Si mierea si laptele, Fiul si Duhul Sfant vin din Tatal, 
din pamantul fagaduintei, Unul prin nastere iar Celalalt prin 
purcedere. 

De aceea Imparatia lui Dumnezeu este pamantul 
fagaduintei... unde Treimea - adica Tatal, Fiul si Sfantul 
Duh - este bogatia, frumusetea si mostenirea celor care au 
crezut in lucruri invizibilel nevazute... dar pe care Dumnezeu 
le-a promis, prin Sfintii Sai, poporului lui Israel si apoi 
Bisericii Sale Ortodoxe. 

Versetul al 12-lea ne vorbeste despre drama lui 
Israel... despre drama fiilor Impdrdtieil 01 ulol tfjg 
BaoiAeiac;. 

Si, bineinteles,/n7 Impdrdtiei de aici erau evreii... 

Ei trebuiau sa creada cu totii in Mesia...pe Care II 
asteptaserd... Si pe Care Parintii lor cei Sfinti // 
propovdduiserd . . . 

Ce se intampla insa cufiii impdrdtieil 
'EKpA,r|0'r|oovTaL...vor fi aruncati/ indepartati... 
Unde? 

El; to okoto; to 6^coTepov...in intunericul eel mai din 
afara. 

Scotos. . .intuneric. . .darkness. .. 
Intunericul eel mai din afara... 

Din afar a... adica mai presus de tot ce se poate 
intelege ca fiind intunecime spirituald... intunecime a 
pacatului... 

Pentru ca ei vor fi in intunericul nevederii lui 
Dumnezeu... Vor simti acut lipsa harului lui Dumnezeu din 
fiinta lor. 

Si acesta e intunericul: necomuniunea cu slava lui 
Dumnezeu ! 

Asta insemna a nufi in Imparatia lui Dumnezeu! 

Si a nu fi, asadar, in comuniune cu Dumnezeu 
inseamna a fi in intunericul eel mai din afara... adica acolo 



58 



eice! eoToa 6 KA,au0|i6c; Km 6 Ppuyi-ioc; tgov 686vtgov/ unde 
este plangerea si scrasnirea dintilor. 

Acolo va fi singuratatea singularizantd... pentru ca ei 
nu vor avea comuniune cu Dumnezeu si nici intre ei. 

Insa fiii Imparatiei, care vor fi aruncati afara, in 
intunericul eel mai din afara, nu sunt numai evrei... ei si 
crestini... 

Crestinii care se comporta ca niste pdgdni... care 
traiesc ca niste paganL.care traiesc intr-o indiferenta crasa... 

1 9 

Adica nici noi nu suntem mai breji decat evreii, 
daca, cu toate ca // primim pe Domnul...Il primim prin 
credinta, II primim in Euharistie, Ii simtim puterea in toate 
slujbele Bisericii...daca II vedem, II simtim, II 
cunoastem...dar Ii intoarcem spatele prin pacate pentru care 
nu ne pocdim. 

In atare situatii nici noi nu suntem mai buni decat 
aceia carora Domnul lepldngea de mild....QvrQi sau pagani... 

Pentru ca facand asa ne impotrivim propriei noastre 
mantuiri. 

Si astfel, Domnul marturiseste lucruri importante aici 
si anume: ca adevdrata credinta e cea care ii mdntuieste pe 
oamenL.si ca adevdrata credinta este identicd cu credinta 
tuturor Sfintilor B is ericii... si ca, pentru a fi fiu al Imparatiei, 
trebuie sd te pozitionezi cu totul spre Dumnezeu... in relatia 
cu Dumnezeu... 

Trebuie sd vezi si sd doresti viata vesnica. 

Trebuie sa vrei sdfii cu toti Sfintii... pentru ca aceasta 
este izbdvirea ta de intunericul eel mai din afara. 

Versetul al 13-lea vorbeste despre faptul ca 
credinta... credinta sutasului a fost mdntuitoare pentru sluga 
sa... 

Pentru ca Domnul ii zice: "YTTaye, co; eiTLOTeuoac; 
yevriGriTa) ool/ Du-te, [si] sa ti se faca tie dupd credinta ta! 

Dupa credinta pe care o ai... 



12 Mai buni. 



59 



Si in fmalul versetului...se spune ca slujitorul lui s-a 
vindecat...in ceasul/ ora aceea... 

Adica atunci cand Domnul a binevoit minunea 
vindecarii lui. 

Si de aici ni se da sa intelegem ca cuvdntul si voia 
Domnului sunt mdntuitoare in mod imediat. 

Exista pentru ziua de azi si o a doua Evanghelie 
randuita spre citire.-.dar pe care noi am mai comentat-o la 
nivel online... pentru ca e vorba de In. 17, 1-13 ... 

De aceea ne-am ocupat numai de aceasta, de la cap. 8 
din Matei... 

Avem asadar, cum nu se poate mai bine, discutia 
despre credintd la inceput de vanL.de vara cdlduroasd, cum 
este cea de acum... pentru ca sa intelegem ca nu se poate sa 
mergem in viata fara a ne increde in Dumnezeu, adica in 
puterea si lucrarea Lui...chiar daca toate lucrurile ni se par 
impotrivd. 

Caldura de afara, preturile mari, saracia sau boala 
noastra par, in aceasta clipa, lucruri de netrecut. 

Insa...credinta mare in Domnul... credinta totald in 
EL.ca El este Cel care ne poate trece peste toate aceste 
bariere, indispozitii sau sldbiciuni ale firii noastrc.ne face 
sa intelegem ca nu exista fragment din viata noastra... nu 
exista parte din viata noastra... in care Dumnezeu sa nu fie 
prezent... si in care El sa nu Isi manifeste puterea Sa. 

Dar Dumnezeu ne lasd in neputinte, in dureri... pentru 
ca sa ne intelegem slabiciunile noastre. Iar noi avem o mare, 
mare nevoie de mila Sa... 

Si, in acelasi timp, Dumnezeu ne umple de bucurii si 
de fericiri dumnezeiesti si pamantesti, pentru ca sa ne dea 
un spor/ un imbold spre mai mult... spre mai multa credintd 
si incredere in El. 

Si toate aceste lucruri /acute de Dumnezeu cu noi 
inseamna pedagogia Lui dumnezeiasca in viata noastra. 



E vorba de prima predica inclusa in volumul defata. 



60 



E un lucru uluitor ceea ce am aflat astazi si ceea ce 

5 

am repetat, am adancit acum...Si anume credinta sutasului, a 
centurionului roman... 

Pentru ca e prezenta aici, in credinta sa, deopotriva, 
addnca sa umUintd in fata lui Dumnezeu dar imbinatd cu o 
mare indrdzneald in Dumnezeu... 

Dumnezeu pe Care nu II cunoaste prea bine... dar fata 
de Care are mare reverentd....rmxt evlavie... 

> 

Si iata cum un om cu cunostinte reduse in materie de 

5 5 5 

teologie, de revelatie dumnezeiasca...se raporteaza cu toatd 
fiinta la Domnul, la Chirios, la Domnul nostra... se 
raporteaza framos, adanc, plenar...si Domnul il recepteaza 
cu toatd deschiderea. 

Fiindca era un omfoarte sincer... 

Mai sincer decat tot Israelul. 

Si acest lucru este debusolant... si la el trebuie sa ne 

5 5 

gdndim noL.cei care in anumite momente credem ca am 
facut totul pentru Dumnezeu... fapt pentru care cerem/ 
invocam „nevoia" de a ni se da decoratii duhovnicesti din 
partea lui Dumnezeu... 

Noi, cei care vrem daruri dumnezeiesti si minuni in 
viata noastra, trebuie sa ne intrebam daca noi, in infatuarea 
noastra, crezand ca am facut totul. ..am facut oare unu la 
sutd din voia lui Dumnezeu? 

Si cred ca fiecare dintre noi trebuie sa stam, sa ne 

5 ~ 

analizam cu smerenie...si sa observam ca nu suntem atdt de 

5 

proprii lui Dumnezeu asa cum credem de fapt. 

Chiar daca de la El primim tot felul de daruri... si 
suntem inpreajma Lui intotdeauna... 

Si noi, preotii, simtim de multe ori atunci cand slujim 
in fata Domnului...cata putindtate umand reprezentam, cat 
de mici suntem pe langa imensitatea bogatiei de mild si de 
har a lui Dumnezeu. 

Si acest lucru... starea in fata LuL.te face sa te simti 
mic. Sa te simti ceea ce esti, de fapt... 

Si sa vezi cum Dumnezeu te poarta, te tine in palmele 
Sale... ' 



61 



Si cum El este tdria noastra, cum El este ciomagul 
bdtrdnetilor noastre, cum este vlaga pe care o avem in 
oasele noastre. 

Stiti si dumneavoastra acest lucru...La un moment dat 

5 5 5 

ne simtim foarte obositi, foarte stresati, insingurati, cu 
lehamite fata de viata...sau cu neputinta si nedorinta de a 
mai face vreun lucru... 

Oboseala, ispitele, stresul se aduna... 

Si cu toate acestea...daca ne lasdm purtati de Domnul 
nostru...daca ne lasam in voia Domnului...si observam 

5 

modul cum iesim din aceasta starc.de lehamite, de 
torpoare 14 ...de lehamite pentru actiune...vedem ca in adancul 
nostru incepe sd licdreascd iubirea de Dumnezeu, voiosia... 
Pentru ca suntem cu El...de aceea si simtim intdrirea 

5 5 

LuL.desi noi suntem foarte epuizati... 

Si acesta, ajutorul Lui, ne face sd nu cddem in 
deznadejde! 

Si e foarte usor sd cazi cand esti bolnav...cand esti 

5 5 5 5 

paralitic, cand esti tintuit la pat...Sau cand esti sdrac.cand 
nu ai niciun sprijin... 

E foarte usor sd pdcdtuiesti in aceste stari... 
E foarte usor sd-ti iei gdtul... 

E foarte usor sa faci lucruri reprobabile 15 ....de care 
apoi itipare rdu... 

Cateodata este atdt de subtire acest prag dintre bine si 
rdu incat observi, ca de nu ne-ar tine Domnul am face cele 
mai mari grozdvii intr-o secunda. 

Am face imediat ceea ce dracii ne tot sugestioneazd... 

Caci fiecare dintre noi suntem tentati sa spunem una, 
sa facem alta, sa ne razbunam, sa fim ipocriti, sa fim lasi, sa 
fim orbi la sensibilitatea umana. 

De aceea, privita din interior, viata noastra ortodoxd 
este o povard imensd. Este o durere imensd. O durere 
plhm... defrumusete...dar in acelasi timp o durere imensd... 



De lancezeala, de somnolentia. 
Condamnabile, vrednice de a fi pedepsite. 



62 



Si pe aceasta insa nu o purtam singuri ci impreund cu 
Dumnezeu. 

Si de aceea fericiti sunt cei care observa, inteleg, 
constientizeaza faptul ca Dumnezeu e Cel care ne poartd 
cea mai mare parte din povara noastral 

Ca El ne ajuta sa trecem (un suspin addnc al 
vorbitorului)... cu bine in fiecare clipa a noastra, a vietii 
noastre... 

Ca El ne ajuta sa trecem peste necazuri, neimpliniri, 
ispite...inconveniente 16 ... 

De aceea vd urdm in aceasta zL.va dorim in aceasta 
zi...si in aceasta saptamana...5*« vd bucurati 
dumnezeieste...Sisa. dupa cum vd dorim intotdeauna... 

Pentru ca bucuria este starea corectd, adanca, de 
normalitate a fiintei noastre... 

...Si sa cugetati...sa cugetam...la ce inseamna sa fii 
credincios... Adica 5« fe /a^i in voia lui Dumnezeu.. .ca El sa 
5e apropie de tine si 5a ?e vindece de toate neputintele tale... 

Dumnezeu sa va binecuvinteze cu multa pace si 
bucurie dumnezeiasca! 

Pentru rugaciunile Sfmtilor Parintilor nostri, Doamne, 
Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne si ne 
mantuieste pe noi. Amin! 



16 Neajunsuri ale vietii noastre. 



63 



Predica la Duminica a 6-a dupd Rusalii. 
Vindecarea slabanogului din Capernaum [Mt. 9, 1-8] 




Iubiti frati si surori intru Domnul 



17 



In Duminica a 6-a dupd Pogordrea Sfdntului Duh... in 
duminica vindecdrii slabanogului din Capernaum suntem 
pusi in fata unei distinctii majore: a diferentei dintre ideea 
suferintei si realitatea suferintei. 

Ideea suferintei este o realitate filosofica. 

Suferinta poate fi considerata o napasta... un 
cataclism...un blestem...ceva impropriu omului...ceva fdrd 
sens... 

Din punct de vedere filosofic toate aceste interpretari 
ale bolii sunt normale. 

Un filosof poate sa gandeasca boala in termenii lipsei 
de sanatate...in termenii unei aberante lipse de sanatate. 

Si el poate vedea in boala un non-sens. ..in comparatie 
cu noi, care vedem in boala o consecintd a pacatului...si ca 
exista o urmare mdntuitoare a bolii, ingdduitd de 
Dumnezeu, pentru ca noi sa ne curdtim de patimi. 

Prin urmare, ideea suferintei, din punct de vedere 
filosofic sau inteleasa la nivel sociologic, ca numdrul celor 
care sufera...au o boala, au o neputinta...si au trecut printr-o 



Transcriere afilei audio de 58. 11 minute din data de 26 iulie 2008. 



64 



faza de spitalizare... sau din perspective politica...e o 
calamitate inexplicabild. 

Si din acest motiv, de foarte multe ori, boala e 
prezentata pe canalele media... si mai ales cea majora...ca. o 
curiozitate. ..Pentru ca handicapul sau neputinta fizica sunt 
considerate lucruri cornice.. .si nu: dramatice. 

De foarte multe ori luam in derddere aspectul fizic al 
unui om cu handicap major. ..dobdndit sau din nastere... 

Adesea tratam, cu foarte multa neeleganta, ca sa nu 
spun: bdddrdnie, pe cei cu handicap. ..sau pacate grave. ..care 
ajung in ziarele de scandal. ..in ziarele de cancan. ..si care 
sunt tratate in paginile lor ca momente de satisfacere a 
curiozitdtii sau ca prilejuri de a rdde in hohote. 

Insa boala e o realitate dramaticd ! 
E o realitate profund umana, in fata careia nu poti sa 
raz/...decat daca nu ai gustat-o vreodata in viata ta... 

1 Q 

Nu poti sa rdzi de un om care are afectiuni ! 
Nu poti sa rdzi... sau sd fii indiferent fata de un om 
care are dureri in trupul luL.din orice motive ar fi ele. 

Si de foarte multe ori avem dureri din cauza unor 
motive pdcdtoase. Din cauza ca am baut prea mult, ca am 
curvit prea mult, ca am avortat, ca n-am fost atenti la 
sanatatea noastra... 

Din diverse motive... 

Insa de la ideea de suferintd la trdirea suferintei intr- 
un mod cuvios...cu nddejde in Dumnezeu...cw multumire la 
adresa lui Dumnezeu este o distantd enormd. 

Pentru ca la boala, ca paradigmd filosoficd, ca loc 
filosofic, te poti raporta foarte usor. 

Insa raportarea la boala ca la o neputinta personald 
sau ca la boala aproapelui meu...a mamei mele, a copilului 
meu...este o raportare dureroasd. 

E o raportare care ne face sd ne observdm atent 
adanca noastra neputinta... si ne face sa intelegem cat de 
mare e iubirea lui Dumnezeu care ne intareste, care ne 
vindeca, care ne ajutd in viata noastra. 



18 Boli. 



65 



De aceea perspectiva teologica a bolii este o 
perspective soteriologicd. Una mantuitoare. 

Pentru ca in cadrul ei, al bolii, al suferintei 
noastre...Dumnezeu este prezent. 

Si El ne ajuta sa ne purtam suferinta ca pe o actiune 
interioard ce ne intelepteste, ce ne lumineaza, ce ne 
transformd modul de a vietui si de a ne raporta la 
Dumnezeu si la oameni. 

Tocmai de aceea una este sa faci teologie, filosofie, 
sau sa scrii in afara cunoasterii dramelor umane si alta e sa 
vorbesti despre dramele umane... despre chinurile prin care 
intreaga umanitate trecc.si, mai a\es...sa porti greul acesta 
in inima ta, in rugaciunea ta...toata aceasta drama a 
umanitatii. 

Dorurile ei, durerile ei, neimplinirile ei... 

Pentru ca boala nu e numai amputare...a. unui 
picior...a unei maini. ..lipsa unui rinichi sau a unei valve la 
inima... ci boala este si neimplinirea noastra sufleteasca, 
deznadejdea noastra, fricile noastre...incompatibilitatea 
...incompatibilitdtile noastre cu voia lui Dumnezeu... ca 
urmdri ale pdcatelor noastre. ..ale modului defectuos in care 
ne-am raportat la Dumnezeu si la viata impreuna cu semenii 
nostri. 

Deci boala nu are de-a face numai cu trupul. Ci boala, 
sediul bolii, se afla in s«/7<^...dupa cum aflam din 
Evanghelia de astazi. 

Caci in Evanghelia de azi Domnul vine si-i spune 
paraliticului: Qapoei, tgkvov, d^ieviai. oou al a|iapri.aL 
[Mt. 9, 2, cf. GNT]/ Indrazneste, fiule, iertate iti 
sunt...ce?...e amartie...pdcatele [tale]! 

Iar omul care zdcea pe pat si care a fost adus inaintea 
Domnului... 

Iar textul grecesc spune ceva foarte frumos la 9, 2: 
TTpooe^epov ...a fost adus inainte...a. fost daruit..a. fost oferit... 

Adica acelasi cuvdnt pe care noi il folosim la a 
denumi Cinstitele Daruri. Caci Acestea sunt cele 
adus e...colQ pus e inaintea Domnului... 



66 



Si astfel, slabanogul nostru a fost adus inaintea 
Domnului...pentru ca sa ne arate ca esenta bolii sta in suflet. 

Pentru ca de aceea Domnul a vorbit despre 
pacate... despre pacatele luL.Fiindca acelea au iradiat in 
mod nefast...au imbdcsit trupul... viata lui... 

Si ele, pacatele, au produs aceasta boala teribila: 
boala paraliziei. Caci stai pironit in pat... si altii te ajuta sa 
mananci...sa beL.sau sa iti faci nevoile. O boala care te face 

5 

sa nu mai fi propriul tau stdpdn ci altii sunt cei care iti 
manevreazd trupul... pentru ca el este aproape inert... 

Este inert... trupul tau...pe cand sufletul tau dor este, 
vrea...vindecare...Sufletul vrea ca sa poti merge... dar trupul 
tau este in imposibilitatea de a articula mersul...mersul pe 
jos...pepamant... 

Si astfel in boala, in cadrul bolii, din punct de vedere 
tzologic... intra Dumnezeu. Sau in realitatea vindecarii bolii 
participd Dumnezeu. 

Si Dumnezeu este Cel care ridica sursa bolii 

5 

noastrc.desi nu Dumnezeu este Cel care a pdcdtuit... ci noi 
ampacatuit... 

Si noi nu am pacatuit din cauza lui Dumnezeu... ci ne- 
am castigat, in mod voit, aceasta povara a bolii. 

Si astfel, daca din punct de vedere filosofic, asa cum 
spuneam la inceput, boala poate fi vazuta ca un non-sens sau 
ca un blestem cu care te «<xs*ft'...sau ca unul dobdndit... din 
punct de vedere teologic boala inseamna o consecintd a 
pacatului. 

Si daca aceasta, boala, e acceptatd cu smerenie, daca 
e acceptata cu rugdciune, prin rugaciune...si/?r/n credinta in 
Dumnezeu boala devine o adevarata sursa defericire. 

Si eu am cunoscut de-a lungul timpului...si am 
citit...si dumneavoastra ati citit sau ati cunoscut...diversi 

5 5 5 5 

oameni care erau foarte bucurosi, foarte senini, foarte logici, 
foarte addnci...p& patul suferintei si pe patul mortii... 

Si vorbeau cu multd senindtate despre relatia lor cu 
Dumnezeu... 

Unde? Chiar acolo, in boala, in acea nemiscare a 
trupului dar in cadrul careia sufletul dorea pe Dumnezeu si 
se implinea in Dumnezeu si erafericit. 



67 



Si a ramas pironitd in capul meu o imagine dureroasa 
din viata mea. 

La un moment dat, unul dintre colegii mei de seminar, 
care a intrat impreuna cu mine la facultate, in acelasi an si 
cu care am trait sub acelasi acoperis, pentru un an de zile, la 
seminar... a intrat la facultate... si nu a facut nicio ora de 
curs... pentru ca, inainte de a incepe cursurile ca student, a 
fost acrosat de catre o masina...chiar in apropierea Facultatii 
de Teologie din BucurestL.unde el era student... 

Urmarea: aramas/?ara/zza?...si inconstient... 

Si, de 8-10 ani, parintii sai il hranesc.si il 
ingrijesc.pe eel care std in pat... si nu poate sd comunice cu 
ei. 

Si il impdrtdsesc adesea... 

Te vede cu ochii, se uita la tine...dar nu poate articula 
un cuvant... 

Au fost afectate coloana si creierul sau... 

In ultimul timp nu mai stiu ce s-a mai petrecut cu 
eL.Insa cand 1-am vizitat la un moment dat... am ramas cu 
aceasta imagine dureroasa in minte...gandindu-ma la faptul 
ca eu puteam sa fiu in locul luL.si ca el a fost ales de 
Dumnezeu sa sufere si pentru mine... 

I-a ingdduit asta... 

Dumnezeu i-a dat sa faca facultatea suferintei... in 
propriul sau pat.. .ajutat de mama luL.de tatal luL.de sora 
lui... 

Iar eu am mers mai departe cu studiile teologice... 

Si de foarte multe ori am avut constiinta aceasta. ..mi- 

5 ft 

am asumat boala luL.cu toata nevrednicia mea.. .mi-am 
asumat-o...gandindu-ma ca fac si pentru el studii 
teologice... dupa cum el sufera si in locul mew... pentru ca sa 
imi dea o lectie dureroasa de pocdintd... 

Caci eu puteam sa fm in locul lui... si el intr-al meu. 

De-a lungul timpului, Dumnezeu m-a scapat de foarte 
multe ori de moartc.de la moarte... 

De moartea razantd. ..fara ca sa dau detain despre 
aceasta acum... 



68 



Am fost, de foarte multe ori, la o secunda de moarte. 
La un pas de moarte... 

Si iesirea mea, de fiecare data, din moarte... 

Pentru ca eram constient de faptul, ca daca se 
intdmpla acel accident, daca Dumnezeu, in mod minunat, nu 
ma scapa din acele prilejuri de moarte... prilejuri de a 
murL.nu mai puteam sa mai vorbesc acum...sa mai continui 
viata teologica, viata preoteasca, nu mai puteam sa mai 
scriu, nu mai puteam sa mai fiu... 

Desi, la un moment dat, cu fiecare dintre noi se va 
petrece acest lucru... 

Dar...motivul pentru care Dumnezeu ingdduie ca unul 
sa ramana pe patul spitaluluL.sau pe propriul sau pat.. .in 
durere si in inconstienta...iar altul sa fie vm...si sa meama 

5 3 5 5 C 

mai departe.-.gandul lui Dumnezeu... desi pare nedrept. ..cu 
unii iar cu dXtii preabun...mx e deloc nedrept. 

Dumnezeu ingdduie bucurii si necazuri pe mdsura 
dorintelor noastre... a traiectoriei noastre in fata Lui. 

Si intelegem la un moment dat acest lucru... Trecand 
prin viata intelegem ca nu putem intelege voia lui 
Dumnezeu cu noi, in mod deplin, dar ca trebuie sa o 
acceptdm. 

Si acceptand, in mod paradoxal, neintelegerea voii lui 
Dumnezeu... intelegem ca ea are rol pedagogic... 

Caci daca o acceptam cu multa smerenie, cu foarte 
multa patrundere.-.incepem sa intelegem de ce se petrec 
lucrurile asa cum se petrec... 

Fiindca Dumnezeu numai in mod aparent il 
favorizeaza pe unul si il defavorizeaza pe altul... 

Insa colegul nostru, care traieste in suferinta aceasta 
de atatia ani, este mult mai drept si mult mai curat decat noi. 

El este un Mucenic al suferintei. 

Si poate ca in aceasta pedagogie dumnezeiascd a 
mantuirii si a sfintirii lui, eu unul sau familia sa...sau cei 

5 5 1 

care il cunoastem...suntem oamenii care trebuie sa ne 
inteleptim vazandu-1 si sa ne raportam cu foarte multa 
atentie si trezvie la viata, la propria noastra viata. 

Sa ne uitam la talantul vietii noastre... la darurile pe 
care ni le-a dat Dumnezeu... 



69 



Si de ce spun acest lucru? 

Pentru ca in Matei 9, 3, carturarii. ..grammateii, 
gramaticieniL.il acuza pe Domnul ca El huleste... 

Ca El pA,ao(j)r||j,6l/ blasfemiaza... 

Ca El blasfemiaza pe Dumnezeu... pentru ca a dat 
iertare de pdcate acestui fiu al Sau... acestui fiu al 
suferintei...cdiXQ era paraliticul/ slabanogul nostru. 

Cine sunt carturarii in cadrul acestui eveniment 
dumnezeiesc.al vindecarii unui suferind? 

Cine sunt ei? 

Sunt oamenii cu virtuti... sunt oamenii cu o pregatire 
teologicd, cu o pregatire stiintifica...intelectuala...Dar care 
nu stiu sa se bucure existential, plenar... 

De ce anume? 

De vindecarea unui om... 

Si cand nu poti sa te bucuri... si cand nu poti safeliciti 
pe cineva pentru iesirea lui dintr-un cataclism... prin aceasta 
iti anulezi statutul tau de om...de om sensibil la durerile si la 
bucuriile celuilalt. 

Statutul tau de om, de asa-zis gdnditor... 

Pentru ca intelectualitatea noastra, studiile noastre 
trebuie sa ne umanizeze...trebmQ sa ne umple de capacitatea 
de a sti sa relationdm cu oamenii. 

Sa stim.ro vorbim. 

Sa stim sa ne raportdm... 

Studiile, pregatirea noastra stiintifica trebuie sa fie 
pentru viata si pentru relatiile cu oamenii. 

Fiindca noi venim in ajutorul oamenilor... 

Si ele ar trebui sa ne faca oameni de caracter, niste 
oameni verticali. 

Si, in esenta, sa stim sa ne bucurdm cu cei care se 
bucura, cum spune Sfantul Pavel, si sa ne intristdm cu cei 
care se intristeaza [Rom. 12, 15]. 

Caci sa vezi un parotitic, sa vezi un om „condamnat" 
la neputinta pe toata viata - atata timp cat atunci nu erau 
sistemele medicale si aparatura de acum, unde omul mai 
poate avea o sansd - ca se vindeca...ca se ridica pur si 



70 



simplu in fata ta...si tu sa te pozitionezi nu prin ochii 
bucuriei si ai mirdrii fata de el ci prin ochiul parsiv, pseudo- 
teologic, ridicand, in mod injust, problemei iertarii 
pacatelor...inseamna a nu fi om... 

Caci cum mai poti sa te intrebi: cum poate cineva sa 
ierte pacatele...cand vezi ca omul se ridica din boala, ca s-a 
vindecatl 

Inseamna sa nu pui prima intrebare: cum s-a vindecat 
acest om? 

Insa intrebdrile carturarilor, ale invatatilor lui Israel 

' 5 5 

sunt precugetate... premeditate... 

Sunt dialoguri interioare...carG neaga prima 
raportare la eveniment...pentru ca ei stau distanti fata de 
evenimentul vindecariL.si se intreaba lucruri secundare. 

5 

Sau se intreaba lucruri extrem de rdutdcioase... 

Pentru ca nu se bucurd de vindecarea slabanogului, a 
paraliticuluL.ci ei chestioneazd in ei insisi...ce?...insasi 
statura interioard a Fiului lui Dumnezeu. 

Ei se intreaba: „Cine este Acesta1V\ Adica la modul 
dispretuitor... 

Sau isi spun, mai degraba: „Acesta este un nimeni...E 
un impostor...". 

Dece? 

Pentru ca huleste... 

Caci cine putea sa II blasfemieze pe Dumnezeu decat 
un impostorl 

Si din acest motiv ei nu cinstesc vindecarea... sau nu 

5 

se bucurd de vindecarea slabanogului... 

Pentru ca ei aveau o pdrere preconceputd despre cine 
este Iisus. 

Pentru ei Iisus nu era Mesia. Nu era Fiul lui 
Dumnezeu. 

Iar vindecarea - motiv pentru care nu se bucurau de 
ea - era considerate de ei un siretlic. Ba chiar - si asta era 

t 5 

nebunia, aroganta lor - vindecarea era considerate un true 
periculos... prin care Iisus cauta sd-i insele pe cei care II 
urmau...si pe alti potentiali adepti. 

Si tocmai de aceea ei pun problema blasfemiei. 

Si problema blasfemiei o va repune in calcul... cinel 

Arhiereul... 



71 



Cand? 

In momentul cand // va judeca [Mt. 26, 65; Mc. 14, 
64; Lc. 22, 71; In. 19, 7]. 

Si cand pune problema blasfemiei? 

Dupa ce tocmeste oameni care trebuiau sa aduca 
marturii plurale, care se bateau cap in cap... marturii 
mincinoase [Mt. 26, 59-60]... 

Si de aceea, dragii nostri, trebuie sa intelegem ca 
raportarea la oameni sau raportarea la Dumnezeu nu trebuie 
sa fie premeditatd. 

Ci trebuie sd vorbim cu Dumnezeu si cu oamenii din 
simplitatea inimii noastre. 

Trebuie sa vorbim din curatia primului simtdmdnt pe 
care il avem...care se naste in inima si in mintea noastra. 

In cadrul convorbirilor duhovnicesti sau in cadrul 
povdtuirii duhovnicesti a ucenicilor...marii Sfinti ai Bisericii 
raspundeau intrebarilor lor cu primul gdnd pe care 
Dumnezeu li-l lumina... li-1 aducea in mintea lor... 

Adica venea ucenicul si intreba: E bine sa fac acest 
lucru? Si intrebarea aceasta trebuia sa fie una smeritd si 
as cultdtoare... in relatia cu Invatatorul, cu Parintele lor, cu 
Maestrul lor duhovnicesc. 

Iar daca era astfeL.daca ucenicii cautau lucruri dorite 
de Dumnezeu... Parintii lor primeau imediat sfat...luminare 
pentru ei. 

Insa Parintii lor primeau sfatul pentru ucenici tocmai 
in smerirea lor fata de fiii lor duhovnicesti. Atunci lumina 
Dumnezeu mintea Parintelui, cand Parintele si ucenicul 
doreau, cu adevarat, luminarea lui Dumnezeu. 

Si Parintele, incredintat de luminarea lui Dumnezeu, 
ii spunea ucenicului primul cuvdnt simtit..At el. 

Pentru ca stia ca e rodul lumindrii lui 
Dumnezeu... pentru el... si un rdspuns potrivit acelei situatii. 

Insa intr-o alta situatie...si cu raportare la alt 
ucenic.aceeasi problema suferea mutatii... 
Trebuia un alt rdspuns pentru el... 

Caci Dumnezeu lucreaza, cu fiecare in parte, altfel... 
El lucreaza intr-un mod propriu lor... si pe mdsura 
intelegerii lor... 



72 



Si observam ca mdsura intelegerii carturarilor era 
ocultatd... pentru ca ei raspundeau premeditat... 

Raportarea lor la Hristos nu se facea din prima.. .ci ei 
aveau adancul lor... infectat de rautate si de porniri rele 
impotriva LuL.a lui WWfi I Masiah...a. lui Mesia...& Fiului lui 
Dumnezeu intrupat. 

Caci de aceea, la Matei 9, 4, sta scris in textul 
grecesc: Km l8a)v 6 TnooOc;/ si vazand Iisus...ce?...ac; 
kvQv[ir\oeic, ai)Tcov...cugetarile lor...le-a spus: 'Ivorci. 
evGuiieloGe iTovripa ev talc; Kap8'imc; i)|j,cov;/ De ce cugetati 
rele in inimile voastre? 

De ce ganditi la rele in inimile voastre? 

De ce clociti rautatea in inima voastnL.si nu acceptati 
din prima ceea ce inima voastra resimtel intelege/ vede? 

Si acceptam cu totii acest lucru: ca oricat de pacatos, 
de ateu, de pizmas si de nenorocit ar fi un om... oricat de 
cdzutl de decdzut ar fi eL.cand e vorba sa vada o 
minune...tresare... 

Tresare inima lui... 

Pentru ca minunea e revdrsarea iubirii lui Dumnezeu 
fata de cineva. De un om, de un animal... intr-o anume 
situatie... 

Si omul, adancul omului resimte imediat manifestarea 
lui Dumnezeu in viata oamenilor...in viata rumiLin viata 

5 5 5 

creatiei. 

Insa aceiasi oameni patimasi, care vdd 
minunea... imediat o neagd... imediat astupd aceasta bucurie, 
aceasta emotie... aceasta raportare la minune...cu ce?...cw 
precugetdrile lor... cu cugetarile rele pe care tot le-au 
mestecat in adancul inimii lor, cu necredinta pe care si-au 
asimilat-o de-a lungul timpului... pentru ca sa nu cadd de 
prosti... 

Pentru ca sa nu-si nege pozitiile lor anti-umane, anti- 
dumnezeiesti...adica necredinta si ateismul lor. 

5 J 5 

Tocmai de aceea isi neagd acele sentimente de 
bucurie, de perplexarc.de bucurie pentru altcineva...pe care 
il vad vindecat...l\ vad salvat... daca sunt martorii unei 



73 



minimi... si se addncesc, in fata minunii, in propriile lor 
ganduri rele, in propria mutate a inimii lor. 

Si toate acestea pentru un singur lucru: pentru ca sa 
nu fie multumitori. 

Si observam, din pacate, toate aceste impotriviri fata 
de credinta in Dumnezeu...la foarte multi oamenL.in diferite 
momente ale vietii lor... 

Caci, pe de o parte... ii vedem ca se bucurd de un 
castig la loto, de o fericire anume, de o vindecare...dar, pe 
de alta parte, nu se gandesc sa inalte nicio multumire fata de 
Dumnezeu...nu dau nicio milostenie... Bisericii sau 
aproapelui... 

Nu devin mai respectuosi, mai fragili in ganduri.. .cu 
mai multe fragilitdti interioare fata de mediul 
inconiurator...fata de familia lor.. .fata de rudele lor.. .fata de 
comunitatea in care ei sunt si in care trdiesc. 

Si, din acest motiv... observam ca minunea nu este de 
ajuns pentru mdntuirea omului... pentru trezirea lui din 
dormitare... 

Caci daca pentru omul credincios minunea este o 
sporire a credintei, a constientizdrii lui vizavi de 
reponsabilitdtile care ii revin ca crestin, pentru omul 
necredincios.. .minunea poate fi...un fapt banal sau un 
eveniment care il impinge la contestarea lui. 

La negarea minunii... a bucuriei si a schimbdrilor 
petrecute, din cauza minunii, in alti oameni. 

Si aceasta negare a schimbdrilor petrecute in oameni 
o vedem foarte evident in situatia unei reale convertiri. 

Caci atunci cand un om se converteste in adevaratul 
sens al cuvantului...si cand simte ca inainte trdia 
pros teste... si ca Dumnezeu il cheamd la o viata curata, 
sfanta...schimbarile din viata lui nu numai ca sunt reale. .Art 
sunt atdt de reale si de rapide incat, cei care, pana mai ieri, 
erau prieteni cu el...il cunosteau...nu il mai recunosc... 

Si de aceea se comporta fata de convertirea lui in 
mod negationist... 

Pentru ca ei nu cred ca un om se poate schimba atdt 
de rapid.. Ao. intdlnirea cu Dumnezeu... Si, mai ales, nu pot 



74 



sd accepte ca eel pe care ei il cunosteau...s-a. schimbat atdt 
de mult intr-un timp record. 

Si imi aduc aminte propria mea convertire. Propria 
mea experientd... in materie de schimbari bruste... si rapide... 

Pentru ca, deodata...devenind om al Bisericii...\xmx\ 
care am inceput sa ma due tot timpul la Biserica...am pierdut 
toti prietenii, toti cunoscutii...dQ pana atunci. 

Ba chiar si rudelc.si parintiL.si buniciL.adica toatd 
lumea... era impotriva mea, a convertirii mele. 

Nimeni nu m-a acceptat.. .in prima faza...ca am 
devenit w« om credincios. 

Pentru ca niciodata pana in revolutia din decembrie 
1989. ..eu nu dadusem semne publice de religiozitate. 

Tuturor li se parea anacronicd... viata mea de nou 
convertit...d& trezit din pdcat... desi eu fusesem botezat de 
mic... 

Si in timp ce viata mea incepea sa mearga pe un curs 
real, normal... pentru ca, pana atunci, nu fusese...eram nevoit 
sd lupt cu toata lumea. Adica sd-i conving de faptuL.ca 
noua mea viata. ..nu este ojoacd... 

Si am fost nevoit sa /«/?? cu toata lumea... sd conving 
pe toata lumea de veridicitatea convertirii mele. ..desi eu nu 
faceam rdu nimanui. 

Insa noua mea ipostaza, de om credincios. ..a 
deranjat... si incd deranjeazd... 

Si cum puteam sd le gresesc prietenilor, cunoscutilor, 
familiei mele, rudelor mele prin faptul ca mergeam la 
Biserica, prin faptul ca citeam mult. ..ca posteam. ..ca ma 
rugam...ca aveam o v/a/«...incercam sa am o viata cu totul 
inclusd in ritmul Bisericii? 

Cum dar puteam sd le gresesc cu o astfel de viata, 
care, vazuta din afara, era in termenii ireprosabilitdtiP. 

Toate astea se petreceau la varsta de 13-14 ani... 

Si ceea ce pentru unii era ireprosabil... pentru altii era 
un adevdrat scandal... o adevarata sminteald noua mea viata. 



75 



Dece? 

Simplu: presupuneau ca joe teatml 

Sau ca, presupusa mea schimbare de viata... de 
paradigma...de mod de a vedea lucrurile va fi pentru doua 
clipe... 

Asteptau sd-mi treacd religiozitatea... 

Si iata ca ma vad acum...(pe 6 august 2008. ..cred ca 
implinesc 17, 18, 19 anL.nici nu mai stiu catL.din 1990 
pana azL.de cand am intrat in Biserica, la Schimbarea la 
fata. ..si nu m-am mai rupt de ritmul Bisericii)...si nici pana 
acum multi dintre cunoscutii mei. ..nu pot so accepte 
schimbarea/ convertirea mea... 

Nu i-am convins nici pana acum... ca sunt altul... 

Atunci eram in clasa a 7-a sau a 8-a de gimnaziu... 
Si multi dintre cei care ma cunosteau atunci nu s-au 

5 5 t 

mai putut apropia de mine deloc.pe premisa ca nu pot sd 
inteleagd (mai bine zis: nu vor sd inteleagd) cine sunt eu, 
eel care s-a schimbat atdt de radical... 

Eu nu m-am schimbat insa atdt de radical... qq cat se 
crede... Nici inainte de convertire nu aveam o viata aiurea 

5 

din punct de vedere moral... 

Eram un om care invatam bine, eram respectuos cu 
oamenii...dar pe principii seculare. 

Fara sa vad ambianta harului lui Dumnezeu in 
relatiile dintre mine si alti oameni. 

5 5 5 

Schimbarea de paradigma, cu toate ca a fost 
interioara, s-a revarsat pe fata mea, pe trupul meu...si m 
relatiile mele cu oamenii...si oamenii care ma 

t 5 

cw«06*te«w...sau care nu ma cunosteau prea bine... au. stat 
reticenti vizavi de mine. 

Cei care doreau sa aiba o viata strict seculard... sau 

5 

una .stfn'c? sufleteascdl intelectuala...m stat reticenti... 

Mai apoi mi-am pierdut si prietenii cu care am sens 
literatura... 

Si aceasta, pentru ca viata duhovniceasca, plina de 
harul lui Dumnezeu si in care iti doresti ca harul lui 



76 



Dumnezeu sa cuprinda orice compartiment al vietii 
talc.fiind viata prin excelentd... fiind viata Bisericii...fiind 
spatiul in care se acumuleazd mantuirea...nu a fost acceptata 
de cunoscutii mei. 

Si, pe scurt, in viata mea...si a oricarui alt convertit, 
nu este acceptata schimbarea... pentru ca nu se vrea a fi 
urmatd... 

Insa pentru cei care te urmeazd, pentru cei care se 
schimbd prin tine, care se convertesc datorita faptului ca vad 
in tine pe realul om...esti o mare minune. 

Esti un inaintemergdtor al pocaintei lor. Al 
schimbarii lor. 

Dar pentru cei care vor sa fie lasati acolo unde 
sunt...caiQ nu vor sa fie treziti din moarte...la viata de 
pocainta, de mantuire... prezenta mea naste consternare... 

Si asta se petrece cu fiecare om credincios...la 
contactul cu cei care nu ii accepta... 

Oamenii sunt consternati...ridica nasul... pentru ca 
exigentele noastre...avantul nostru pentru o viata de 
sfintenie, pentru o culturd teologica vasta si pentru o culturd 
stiintifica, tehnologicd vasta... adica duble, triple, cvadruple 
specializari... a.cQa.sta. imensa dorintd de multiple 
specializari... in diverse lucruri: teologie, filosofie, stiinta, 
s.a.m.d., specializari care au la baza tocmai viata ascetica, 
munca de a te curdti de patimi si de a te umple de viata 
BisericiL.aceste exigente swntprea mari si enervante. 

Paradoxal.. .cand aceasta viata, plina de asceza si de 
stiinta, trditd in Biserica, e cea mai frumoasd si mai plina de 
bucurii. 

Insa experimentez mereu faptuL.si vad si la altii...ca 
viata asta maximald, ca om al Bisericii... nu tpreapldcutd... 

Nu e prea placuta munca noastra imensa, nu e placuta 
linistea noastra interioara, pare insuportabild finetea noastra 
de caracter...cat si ritmul muncii noastre la exigente, la cote 
inalte. 

Si, paradoxal, in loc sa parem oameni onesti si 
muncitori... parem oameni orgoliosi sau mdndri daca 
muncim prea mult... 



77 



Oamenii cred ca vrem sa facem performante. Dar 
acelea nu sunt performante... ci modul nostru de afi. Modul 
in care noi vietuim in mod zilnic. 

Noi as a traim... 

Si oamenii ne percep pe noi, pe oamenii credinciosi, 
ca pe niste fiinte din afara cadrului social, teluric.pentru ca 
nu vor sa o tina numai in munca, in rugaciune, in 
perseverenta duhovniceasca. 

Pentru ca oamenii vor si un ceai dansant, o nunta, o 
petrecerc.sa dea pe gat o tuica...si li se pare ca noi nu 
intelegem toate aceste lucruri. 

Ba da: si cu noi se poate glumi sau se poate bea un 
pahar de vin...o tuica fiarta...sau se poate mdnca, cand 
trebuie, o bucata de soricL.sau o friptura! 

Si aceasta neincredere...respingere a noastra se 
petrece pe fondul preconceptiei urmatoare: omul secular 
crede ca omul religios nu are deloc apetentd pentru 
normalitatea vietii. 

Sau ca omul religios. ..e unul cu care nu se poate 
discuta... 

Pur si simplu...te incercuie... trece pe langa tine...se 
uita la tine. ..si te lasa in pace...daca nu cumva te 
ironizeazd... 

Pentru ca te considera un fel de mamut... sau o 
statuie. ..cu care nw se poate discuta. 

Dece? 

Pentru ca noi, oamenii religiosi, am fi atat de 
retro grazi...incai nu am intelege...ca exista si o viata a 
trupului, o viata a sentimentelor, ca exista o viata 
societala... traitsi in societate... 

Insa si noi traim (vorbitorul zdmbeste trist)...in 
societate ! 

Dar traim... si dorim sa traim ca niste crestini 
ortodocsi. Adica cm exigente maximale. 

Nu cu exigente mici...de parada...de fatada...unde sa 
parem teologi... sau sa parem oomeni ai studiului si a/ 



78 



culturii, ai cartilor...dar care sa nu depunem si eforturi pe 
masura. 

Nu, nu asa! Ci vrem sa Jim ceea ce sunteml Si sa 
par em ceea ce suntem: niste oameni care muncim zilnic, 
care ne cladim interior zilnic, care ne curatim zilnic de 
pacatele noastre... cu toata neputinta si pacatele noastre... 

De aceea ne plac oamenii care nu pierd timpul cu 
lucruri mdrunte. Ci oamenii care se addncesc in tot felul de 
stiinte, in tot felul de culturi, in tot felul de traduceri, citiri 
duhovnicesti, intelegeri... 

Pentru ca cu astfel de oameni ai ascezei si ai 
studiului...am putea sa vorbim ore la rand... 

Insa raportarea lumii, a oamenilor cu mentalitate 
seculara la noL.la oamenii care am intrat in relatie 

5 

mdntuitoare cu Dumnezeu...este aidoma mentalitatii acestor 

5 

cdrturari din Evanghelia de azi...care erau duplicitari. 

Pentru ca intr-un fel vorbeau in fata oamenilor... si 
altii erau in ei insisi. 

t 5 5 

In fata oamenilor ei erau niste impozanti, niste 
intelectuali, niste cugetdtori... dar pentru ochii lui 
Dumnezeu.-.carturarii erau niste oameni care cloceau rdul in 

5 

inima lor. 

Care gdndeau raul in inima lor... care nu se bucurau 
de frumusetea...de bucuria...de vindecarea din viata 

5 5 

oamenilor. 

La versetele 5 si 6 Domnul arata ca iertarea pacatelor 
este mai importantd... mai mare...decat vindecarea trupului. 

Iertarea pacatelor o putem avea in cadrul Sfintei 
Spovedanii si a pocaintei noastre, a vietii Bisericii. 

Vindecarea trupului o putem avea, deopotriva, in 
cadrul Bisericii, prin harul dumnezeiesc, cat si pe patul 
spitalului si cu ajutorul medicinei stiintifice sau 
naturalistc.si a lui Dumnezeu in acelasi timp. 

Insa observam de aici ca adevdrata vindecare nu se 
poate fa.CQfdra iertarea pacatelor. Sau ca iertarea pacatelor 
este punctul prim de unde incepe vindecarea sufletului si a 
trupului. 



79 



Ca iertarea pacatelor este punctul initial si terminus, 
primul si ultimul al vindecdrii omului. 

Si ca vindecarea noastrd trebuie sa fie un motiv de 
bucurie dumnezeiascd..At mare bucurie dumnezeiasca... 

Versetul al 7-lea vorbeste despre kyupQ&c,! 
eghertis... despre sculareal ridicarea celui bolnav....pana 
acum cateva clipe bolnav... care se intoarce la casa lui. 

Iar versetul al 8-lea, versetul ultim, vorbeste despre 
frica multimilor... ol BxA.01... 

Despre infricosarea lor... si despre faptul ca ele au 
slavit pe Dumnezeu... 

Dar L-au slavit pe Dumnezeu... consider dndu-L pe 
Iisus Hristos, pe Fiul lui Dumnezeu intrupat...doar un om. 

Pentru ca multimile au spus ca Dumnezeu da 
oamenilor o astfel de putere de a face minuni... 

Si il vedem aici, la Mt. 9, 8, pe e^ouoiav/ 
exusian... putere. ..care e foarte important in Traditia 
ortodoxa. 

Pentru ca il gasim in rugdciunile de dezlegare a 
pacatelor... de la Inmormdntare si Spovedanie. 

Si acolo e vorba de puterea de a ierta pacatele 
oamenilor, primita de la Hristos, prin hirotonirea lor in 
preot sau in episcop...si prin hirotesirea in duhovnic. 

Si pentru aceasta exusian, pentru aceasta putere de a 
ierta pacatele oamenilor... oamenii // laudau pe Dumnezeu. 

Ce trebuie sa retinem din aceasta privire succintd 
asupra Evangheliei de astazi, din Duminica a 6-a dupd 
Pogordrea Sfdntului Duhl 

Ca boala este o realitate care survine/ se produce in 
urma pacatelor noastre...ca boala trebuie suportatd cu 
multumire...csL nu trebuie sa rddem de cei bomavL.ci 
trebuie sa ii ajutam... si sd-i sprijinim... cu fapta si cu 
cuvantuL.cu cuvantul nostru bun... si ca trebuie sa fim 
constienti de faptul ca iertarea pacatelor, in cadrul Sfintei 
SpovedaniL.si ca pocdinta si nevointa noastra...sunt 
inceputul si cuprinsul iesirii noastre din boala. 

Ca ele sunt vindecarea noastra... 

Ca noi ne putem ridica din boala daca ne schimbdm, 
in mod fundamental, raportarea la Dumnezeu. Si ca 



80 



Dumnezeu este Cel care ingdduie boala, datorita multelor 
noastre pacatc.ca boala este o metodd pedagogicd...o 
metoda de instruirel de inteleptire a noastra... dar ca boala 
nu este creatd de Dumnezeu ci e creata de propria noastrd 
nesdbuintd. 

De viata noastra pacatoasa... 

Caci daca El, Creatorul nostru, este Mdntuitorul si 
Vindecdtorul nostru, Cel care ne scoate din orice boala... si, 
mai ales, din moartea sufleteascd, din moartea ca pdcat, din 
moartea ca patimd, din moartea ca rdmdnere in patimd, cum 
sa fie El Cel care ne imbolndvestel 

Insa cu invierea sufletului din pacate si din patimi se 
incepe vindecarea noastrd... si invierea noastra personala, 
care va fi urmata, la invierea generald, de invierea trupului. 

Caci mdntuirea omului e tocmai aceasta inviere 
preadumnezeiascd care se face in Biserica prin spovedanie, 
prin impartasirea cu Domnul si prin viata noastra ascetica. 

Tuturor celor care ne cititi si ne as cultati... si, mai 

t 5 > 5 ~ 

ales, ne ajutati prin rugdciunile si cumsecddenia 
dumnevoastra, va dorim multd pace si bucurie in viata 
dumneavoastra! 

Si ne dorim ca toti sa meditdm cu multa pdtrundere la 
rostul vietii noastre si la faptul ca sdndtatea noastrd este un 
mare dar al lui Dumnezeu... pentru care trebuie sd-I 
multumim lui Dumnezeu si in culcare si in sculare... 

t 5 5 

In fiecare clipa a noastrd trebuie sd-I multumim lui 
Dumnezeu pentru binefacerile si darurile date noud...<S&r si 
intregii umanitdti. 

Pentru ca nu trebuie sa ne pese numai de noi ci de 
intreaga lume. 

Daca in rugaciunea noastra ne limitdm doar la cererile 
pentru no/...atunci ne bucurdm prea putin. Ne impartasim 
prea putin din bucuria rugaciunii. 

Pentru ca bucuria rugaciunii este bucuria pentru 
intreaga umanitate vie si adormita, este durerea si bucuria 
pentru intreaga suflare umana ca pentru noi insine. 

Dumnezeu sa ne binecuvinteze si sa va binecuvinteze 

5 

cu pace, El, Dumnezeul nostru Cel preaslavit, Prea Sfanta 



81 



Treime, Tatal, Fiul si Sfantul Duh, acum si pururea si in 
vecii vecilor. Amin ! 



82 



Predica la Duminica a 7-a dupa Rusalii [Mt. 9, 
27-35] 



19 



Iubitii mei , 



In Duminica a 7-a dupa Rusalii avem Evanghelia de 
la Matei 9, 27-3 5... Evanghelia in care se vorbeste despre doi 
orbL.pe care ii vindeca Domnul.. .si despre un om 
raw£...care, de fapt, era demonizat... si care, din cauza 
demonului, nu putea sa vorbeascd... 

Si, si pe acesta, Domnul l-a vindecat... 

Iar Evanghelia de astazi, in editia BOR 2001, a IPS 
Bartolomeu Anania, este urmatoarea: 

„27. Si plecand Iisus de acolo, doi orbi se tineau dupa 
El si strigau si ziceau: „Miluieste-ne pe noi, Fiule al lui 
David!". 

28. Dupa ce a intrat in casa, au venit la El orbii si 
Iisus i-a intrebat: „Credeti ca pot sdfac Eu aceasta?". Ei I- 
au zis: „Da, Doamne!". 

29. Atunci S-a atins de ochii lor zicand: „Fie voua 
dupa credinta voastra!". 

30. Si s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu 
asprime, zicand: „Luati seama, sa nu stie nimenf\ 

3 1 . Dar ei, iesind, L-au vestit in tot tinutul acela. 

32. Si plecand ei, iata au adus la El un om mut, avdnd 
demon. 

33. Si scotandu-i-se demonul, mutul a vorbit. Iar 
multimile se minunau, zicand: „Asa ceva niciodata nu s-a 
aratat in Israel!". 

34. Dar fariseii ziceau: „Cu domnul demonilor ii 
scoate pe demoni". 

35. Si Iisus strabatea toate orasele si satele, invatand 

5 5 5 7 5 

in sinagogile lor, propovaduind Evanghelia imparatiei si 
vindecand toata boala si toata neputinta in popor". 

Desi textul Evangheliei de astazi este relativ 
mic... aflam insa de aici despre vindecare, despre credinta, 
despre mdntuire, despre minunarea in fata lui Dumnezeu si 
despre recunostintd. 



19 Transcriere afilei audio de 48. 45 minute din data de 2 august 2008. 



83 



Si astfel avem in versetul al 27-lea...in textul 
grecesc.vorbirea despre cei 6uo xvtyk6i...doi orbi. 
Caci tiflos, in limba greaca, inseamna orb. 

De unde avem, in limba romana, tigaile de 
teflon... adica. oarbe. ..cu spatiu orb. Cele care au o anume 
rezistenta la foe. ..si mancarea nu se arde in ele... 

Asa ca...doi orbi...fiKoA,ou9r|oav...// urmau pe Iisus... 
Se tineau dupa El... 

Si cand e vorba de Sfintii Apostoli se foloseste acelasi 
cuvant: Urmatorii Domnului. Insotitorii Domnului... 

Deci doi orbi // insoteau...pQ Iisus. ..KpaCovrec;/ 
strigdnd. 

Iar in limba greaca Kpa(a) inseamna si a tipa si a 
striga. 

Ei tipau... Isi manifestau in mod vehement credinta lor. 
Caci aveau multd incredintare ca Domnul li va ajuta. 

Si ei ziceau: 'EA,4r|oov i)\ittQ, Ylbc, Aaui.8/ Miluieste-ne 
pe noi, Fiule al lui David. 

Si acesti doi orbi nu se confundd cu orbul despre care 
noi am mai vorbit... 

Insa ei vedeau in Iisus pe Mesial 
Vedeau in Iisus pe Vldstarul reiesit/ rasarit din 
radacina lui Iesei, din tatdl lui David... 

II vedeau deci pe Iisus cu dubld genealogie: umand, 
de la David., .adica impdrdteascd...<Sax si cu fire 
dumnezeiascd, pentru ca era Fiul lui Dumnezeu intrupat. 

Tocmai din acest motiv acest miluieste-ne, acest 
eleison imas...de care sunt pline slujbele BisericiL.aceasta 
dorinta de a-Si face mild de noL.reprezinta tocmai esenta 
rugdeiunii noastre in fata lui Dumnezeu. 



84 



Caci Ii cerem lui Dumnezeu, in cadrul slujbelor 
noastre, sa Isi exprime dragostea Sa, mila Sa fata de 
noL.asa dupa cum El doreste. 

Fiindca in Doamne, miluieste!... II lasam pe 
Dumnezeu sa aibh initiativa in viata noastra. 

Caci nu spunem: Doamne, fa dupa cum vrem noil. ..Ci 
Doamne miluieste! inseamna sa sefacd voia Ta, Doamne, in 
noi, as a dupa cum Tu dorestil 

Deci acesti doi orbi... 

Si observam iarasi ca acesti doi orbi erau teologil... 
Niste oameni mdnati de Dumnezeu... 
Niste orbi mai vhzhtori de Dumnezeu decat cei cu 
vedere buna... 

Ei se roaga intr-un mod teologic Domnului...intr-un 
mod noutestamentar, am putea spune...pentru ca ei se roaga 
sdfie miluiti... dupa cum Dumnezeu doreste. 

Si, dupa cum observati, nu se pune problema vederii. 
Cei doi nu cer vindecarea de orbire... 

Ci pun problema ca ei sa fie luati in consideratie. Sa 
fie miluiti de catre Dumnezeu. 

De aceea Scriptura spune, ca atunci cand Iisus 
Hristos, Dumnezeu, a intrat in cash.. .in oIklocv/ ichian (si in 
termeni mistici, aici, prin c<mL.intelegem Biserica, daca 
cautam o intelegere duhovniceasch a evenimentelor 
petrecute), Dumnezeu a lucrat in ei minunea. 

Caci minunea se petrece numai daca noi suntem 
imbisericitil introdusi in Casa Domnului...in intimitatea Lui. 

Orbii au venit la El... catre El... si atunci Iisus i-a 
intrebatpe ei... 

O intrebare capitalh... pentm ca se refera la credinth si 
nu la vedere. 

Si i-a intrebat: IIlot6iJ6T6 otl 5uva|jm toOto iToifiaoa;/ 
Credeti ca am puterea sa fac aceasta? 

Si se subintelege de aici faptul ca orbii doreau 
vederea...Insa ei L-au lasat pe Domnul sa decidh modul 
cum El vrea sh-i miluiasch. 



85 



Si Hristos Dumnezeu merge la subiect... merge la ceea 
ce li durea pe ei...in prima instanta. 

Si cel mai important lucru pentru ei era vederea... 

Insa, cu alte cuvinte, El i-a intrebat daca cred in El. 

Daca ei vad in Cel pe care II numisera Fiul lui 
David. ..in Mesia...p& Cel care putea sa faca minunea 
vindecarii ochilor lor. 

Si raspunsul lor este perplexantl Pentru ca ei...ca 
putini alti oameni rari din Israel... au vorbit astfel de 
frumos... si de cored cu Domnul. 

Si ei I-au zis: Nod, Kupie/ Da, Doamne! 
Adica: cu adevarat noi credem ca Tu poti sa faci 
aceasta minune! 

Deci: noi credem ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu... ca Tu 
esti Mesia.. ca. Tu esti Trimisul lui Dumnezeu la noL.ca Tu 
esti Cel pe care noi 77 asteptdm conform prorociilor... 

Pentru ca noi L-am asteptat pe Mesia, pe Cel care S-a 
ndscut din casa lui Iesei, a lui David... 

Si pentru ca Tu esti Acela. ..de aceea credem ca Tu 
poti sa faci aceastd minune cu noi. 

Si ca aceastd minune. ..sau orice minune este miluirea 
lui Dumnezeu fata de noi. 

Deci minunea nu se petrece pentru ca noi suntem 
vrednici de ea... pentru ca am fi facut niste fapte speciale 
pentru care sdprimim in viata noastra o minune... 

Ci, dimpotriva, minunea lui Dumnezeu o primim pe 
masura incredintdrii noastre lui Dumnezeu. 

Versetul al 29-lea contine iarasi un verb important in 
iconomia mantuirii. 

Si verbul este , ni|/aTo...aorist de la airro)... 
S-a atins...de ochii lor/ tcov 6(j)0aA,|j,d)v autcov. 

Si pentru ca oftalmos inseamna ochi in limba 
greaca...de aici avem, in romana, oftalmologie. Adica stiinta 
despre ochi... 

Sau oftalmologul: medicul care se ocupa cu probleme 
legate de ochi... si de vindecarea lor... 



86 



Deci Domnul S-a atins de ochii lor...zicand: Kara rr|v 
ttlotlv u|id)v y£vr\Qr\x<si b\\ivl Dupa/ conform/ potrivit 
credintei voastre sd vi sefacd voual 

Si verbul a atinge...este continuat de verbul 
f)ve(jOX6r|aav/ ineohtisan in versetul al 30-lea...verb de la 
dvoiyoo/ anoigo [a deschide]...care inseamna li s-au 
deschis...ctl... ochii lor... 

Si aceasta...pentru ca credinta lor a fost autenticd... 

Ei aw crezut in vindecare... si au spus acest lucru nu 
numai cm cuvdntul. ..ci si cm m/ma /or. 

Si cc intelegem din aceasta afirmatie scripturald 
foarte profunda? 

Ca credinta nu este <ioar declarativd... Ca nu putem ^a 
fluturdm pe buze toata ziua ideea ca credem in 
Dumnezeu...sunt credincios, fac, dreg, sunt eel mai bun.. .si 
doar atat. 

Ci credinta are nevoie de examene. 

Sau adevdratul credincios se vede atunci cand...desi e 
in neputinta, e in boala, e in necaz...el nu crede ca e pdrdsit 
de Dumnezeu...nu crede ca este singur... ci este incredintat 
ca Dumnezeu poate sa-/ scoatd din orice primejdie majord 
sau minora a vietii lui. 

Fapt pentru care observam de aici, ca credinta este o 
realitate a addncului omului si ca credinta adevarata tipdl 
strigd catre Dumnezeu cu toata inima...din tot sufletul... 

De aceea suntem si indemnati ca din tot sufletul si din 
to? cugetul nostru sa ne rugam Domnului la slujbe si 
mereu... 

Si aceasta credinta care vine din addncul fiintei 

5 5 5 

omului este cea care il vindecd pe om, care il asazd in 
comuniune cu Dumnezeu. 

Pentru ca credinta care este veridicd este credinta 

5 5 

cunoscutd de Dumnezeu... si e credinta ale carei rugaciuni 
Dumnezeu le ascultd. 

Fapt pentru care observam aici legdtura interioard 
dintre rugaciune, rabdare, boala, sanatate...si Dumnezeu. 



87 



Observam ca boala si sanatatea tin de Dumnezeu... In 

5 5 

sensul ca Dumnezeu «<? scapd de boala... Dumnezeu ne da 
sdndtate... 

Dar nu Dumnezeu este initiatorul bolii noastreL.asa 
cum am spus si alta data...ci noi suntem cei care, de unii 
singuri, nefacem bube in cap... 

Insa pentru a avea o relatie cu Dumnezeu trebuie sa 
ne incredintdm in mod total Lui... 

In sensul ca Dumnezeu poate sa faca minuni in viata 
noastra si in viata tuturor. Si ca in masura in care noi ne 

5 5 5 

/asarn in mana lui Dumnezeu pe atat si Dumnezeu lucreaza 
minuni intense in noi. 

Si aici nu e vorba numai despre faptul de a ne 
deschide ochii, de a ne face inima la 
/oc... buna... functional!.. sau sa ne scape de boala de nervi. 

Adica de minunile legate de sanatatea fizicd... 

Ci Dumnezeu lucreaza mult mai multe minuni in viata 

5 

noastra. Faptul ca, peste zi, ne aduce un moment de bucurie, 
un moment de acalmic.ca ne aduce o sporire a pacii si a 
iubirii in inima noastra.. .ca ne aduce un prieten...co. ne 
favorizeaza o trecere catre cineva...sau orice altceva...toate 
acestea sunt minuni imense ale bunatatii Sale. 

5 

Iar noi, personal, ne bucurdm de toate aceste 
minuni... si II sldvim pe Dumnezeu pentru faptul ca merge 
computeruL.ca merge stilouL.ca am putut sa gasesc o 
carte. ..ca am putut sa gasesc o referinta...ca cineva m-a 
salutat pe strada...ca cineva e sanatos...ca cineva a primit o 
mare binecuvdntare in viata lui de la Dumnezeu... 

5 

De aceea ne bucuram, personal, de foarte multe 
lucruri. Si-I multumim lui Dumnezeu pentru toate 
acestea.. .care. ..la prima vedere, par neimportante... dar sunt 
foarte importante... 

Si consideram ca toate aceste lucruri sunt minunil 

5 

Si cum sa nu fie minunill... 

In ziua de astazi putea sa ma doara in gat atat de 
mult. ..desi, si acum ma doarc.si abia vorbesc.dar totusi vd 

5 7 5 5 5 

predic dumneavoastra. ..cu multa dragoste... 



88 



Putea sa ma doara. foarte mult. ..si sa nu va pot predica 
nicidecum... 

Puteam fi bolnav... 

Sau prins in atatea lucruri si sa nu va pot rosti nimic la 
aceasta ora... pentra aceasta duminica... 

Iar faptul ca vapot vorbi...& o mare minunel 

E o mare minune ca am avut un somn bun...E o mare 
minune ca am ceva pe masa...de mancat...E o mare minune 
ca pot sa ma rog, ca pot sa slujesc, ca pot sa vorbesc... 

E o mare minune ca exista oameni cu care poti sa 
vorbesti. ..cu care poti sa lucrezi... 

Deci toate aceste lucruri sunt minuni mari\ 
Minuni mari. ..care atunci cand nu le mai avem. ..cand 
nu mai avem sdndtate, cand nu mai avem oameni in jurul 
nostra.. .observam cat de importante erau in viata noastra si 
cat de greu ne este fara ele. 

Iar daca privim retrospectiv viata noastra... daca ne 
analizdm cu atentie...intelegem ca viata noastra e un sir 
imens de minuni... de minuni imense ale lui Dumnezeu. 

Si toate aceste minuni cotidiene... nu sunt mici. ..ci 
man! 

Iar daca scrutdm mila lui Dumnezeu cu noi intelegem 
de ce Parintii nostri ortodocsi, romani, au tradus, ca in 

5 5 5 ? 7 ? 

greaca, milele si nu m*7a. 

De ce milele lui Dumnezeu si nu m//a lui Dumnezeul 
Pentra ca toate aceste momente, parat disparate, de 
ajutor al lui Dumnezeu in viata noastra, sunt tot atatea mile/ 
momente de mild revarsate in noi. 

Si pentra ca sa avem ideea ca mila lui Dumnezeu nu 
este numai o chestiune de o clipd. ..sau o chestiune de o 
zi... ideea de mile/ de miluiri ale lui Dumnezeu exprima 
faptul ca infiecare clipd Dumnezeu Isi intinde haral Sau ca 
niste raze de mild, de milostivire in viata noastra. 

5 ~ 5 

Adica exprima consecventa lui Dumnezeu in darairea 
milei Sale, faptul ca El ne umple de mila continuu... si nu 
ocaz/ona/. 



89 



Mesajul din versetul al 30-lea insa nu se incheie... 
E un verset foarte inter esant... 

De ce este interesant pentru noi? 
Pentru ca este un verset foarte rar... in care Hristos le 
porunceste...zicQ cuiva... 

E greu de tradus... 

IPS Bartolomeu Anania zice aicL.a tradus. ..cu: 
asprime. 

Insa cuvantul grecesc evePpnj,r|0r| permite si 
semnificatia: miscat/ mdnat de mdnie. 

Cu alte cuvinte ca Domnul ar fi fost manat de multa 
exactitate in relatia cu eL.de dorinta de a I Se asculta 
cuvantul... 

Adica faptul ca ar fi avut o stare de multa duritate in 
exprimare vizavi de cei doi orbi, acum vindecati de orbirea 
lor. 

Insa ar fi gresit sa spunem acest lucru...sa folosim 
aceasta varianta de traducere. 

Caci ceea ce vrea sa spuna verbul amintit e ca 
Domnul a avut o fata asprd, foarte dura cand le-a vorbit 
celor doi oameni vindecati... 

In sensul ca a vrut sa se vadd pe fata LuL.si in 
cuvintele Sale dorinta Lui expresa ca ei nu au voie sa 
marturiseasca minunea. 

Si de ce le-a poruncit Domnul... cm asprime, sa nu 
marturiseasca minunea? 

Pentru ca ii vedea ca ei erau foarte decisi...sa 
marturiseasca tuturor. 

Si de ce erau foarte decisi sa-I multumeascd in acest 
fel lui Dumnezeu? 

Si vedem asta si din tipdtul... din strigatul lor catre 
Domnul... 

Pentru ca aveau o foarte mare incredintare... si o 
foarte mare evlavie...o foarte mare incredere in Fiul lui 
Dumnezeu. 



90 



...Si Domnul stia ca ei o sa spuria la toti...ceQa. ce se 
petrecuse cu ei. 

Si tocmai d-aia Domnul le spune cu gravitate... ca sa 
ne invete si pe noL.sa nu ne laudam cu 5 lei, cu zece 
leL.dati cuiva...sau pentru ajutorul dot cuiva... 

Caci nu trebuie sd-i tipdm toata viata cuiva ca l-am 
ajutat... 

Fiindca Domnul ne invata aici discretia..No, invata 

5 J 5 

intelepciunea...Ne invata cumintenia...Ne invata sa fim 
delicati cu oamenii pe care-i ajutam...si sa vrem ca lucrurile 
sa ramana numai intre noi. 

Sa nu stie toata lumea fapta noastra de constiinta... 

Nu in sensul ca o fapta bund nu e bine sa fie auzita de 
altii...Ba da! Dimpotriva: fapta buna este un exemplu care 
intareste...czrQ dinamizeazd viata oamenilor. 

Uneori, daca nu vorbim despre oamenii pe care ii 
cunoastem si despre ceea ce facem...SQ poate trage 
concluzia, in mod gresit, ca nufacem nimic bun. 

Ca nu suntem utili... si ca nu suntem buni de nimic. 

Insa aici Domnul ne invata... ca atunci cand facem 
lucruri frumoase in viata oamenilor... si a noastra... sa fim 

•J 5 5 

discreti... adica. sa vorbim in limitele smereniei, ale bunului 
simt despre ceea ce amfdcut si facem... 

Adica sa nu facem tam-tam gretos vizavi de niste 
fapte delicate, de foarte multa profunzime si umanitate... 

Si oricat de iesite din comun ar fi faptele noastre, 
adica de extraordinarc.Q bine sa nu ne laudam de unii 
singuri cu ele. 

Iar daca omul caruia tu i-ai fdcut bine. ..vrea sa 
remarce gestul tau...sau sd-ti multumeascd... atunci e liber sa 
ofaca... si prin asta e binecuvdntat Dumnezeu, pentru ca i-a 
sporit multumirea si credinta in el. 

Insa daca opteaza pentru faptul de a fi 
nerecunoscdtor... si trece cu vederea fapta buna pe care i-ai 
facut-o...nu trebuie sd-l atentionezi vizavi de acest 
lucru.. .adica sa il faci sa fie recunoscdtor cuforta. 



91 



Pentru ca el stie ca tu i-aifdcut bine... 
Nu a uitat binele tau... 

Si de aceea nu cam mai vrea sa te vada: pentru ca 
lucrul bun facut lui este CQva....impovarator pentru 
nerecunostinta pe care o are... 

Si cu toate ca Domnul le-a poruncit acestor oameni 
cu gravitate, cu asprime...^ nu spund nimanui minunea... sa 
nu cunoasca nimeni vindecarea pe care El le-o 
daruis e...fostii orbi, spune Scrip tura, kE,eXQovxec,/ au iesit... 

Si aici apare nu ideea de a vesti... ci de a imprdstia 
vestea... 

Si ei au imprdstiat vestea despre El ev oA,r) ifj yfi 
eKGLvn/ in tot pamantul acela. 

Ei au rdspdndit vestea minunii... 

Au raspandit peste to?...ce?...aceasta noutate 
frumoasd, dumnezeiasca din viata lor...minunea lui 
Dumnezeu facuta in viata lor. 

Dar L-au vestitpe El si nu s-au vestitpe ei\ 
Ei au vestit in tot pamantul/ tinutul acela pe Hristos 
prin prisma minunii... a bundtdtii Lui fata de ei. Ei L-au 
propovaduit prin prisma multumirii lor, a recunostintei lor 
fata de El. 

Versetul al 32-lea reprezinta o schimbare de 
cadru. ..desi minunea se petrece in acelasi loc. 

Si Scriptura nu ne spune in mod explicit care este 
acel loc... dar ne spune faptul, ca dupa ce au plecat orbii 
vindecatL.de acum... vdzdtori de Dumnezeu... dar si de 
oameni... adica. foarte multumitori, semn ca minunea si fapta 
buna trebuie rdspldtite cu recunostinta...cu recunostinta 
noastra si rugaciunea noastra pentru cei care ne-au ajutat si 
ne-au vindecat... si cu doxologia noastra in fata lui 
Dumnezeu... deci dupa ce pleaca orbii vindecati... care vad 
drumul de acum... dar vad si drumul in viata... l\ aduc in fata 

5 > 5 

Lui, iata!... 

In greaca: l8oi)/ idu... 

O interjectie specified Scripturii, pentru ca ea 
introduce minuni, vederi dumnezeiesti... Pentru ca z'atfa/ e o 



92 



particula care ne avertizeazd asupra faptului ca urmeazd 
ceva important in relatarea Scripturii. 

Si plecand ei, orbii vindecatL.iata!/ idu!, upooriveYKav 
aurco av0pa)iTov...Si se foloseste din nou un aorist al lui 
prosfero...a\ lui a aduce inainte...d\ lui a oferi. 

Si 1-au adus inaintea LuL.asa cum aducem noi 
Cinstitele Daruri in fata Domnului la Sfanta Proscomidie. 

L-au lasat in seama Lui... 

L-au adus pe un om la El... la Iubitorul de oameni... 

Si cum era omul? 

Era cof os... adica mut. 

Dar nu era un mut oarecare... ci un Kcocjmv 
5ai|j,ovi(6|j,evov: un mut demonizat. 

Adica un om a carui mutenie era de fapt demonizare. 

El nu era mut in urma unei bolL.ci era posedat de un 
drac care era mut.. .care producea mutenie. Cand el intra 
intr-un om il facea sd nu maipoatd vorbi. 

Si aflam din aceasta precizare a Scripturii si din altele 
ca aceasta ca dracii produc multe boli aparente. Daca aici 
avem un drac care producea mutenie... m alta parte a 
Scripturii gasim detalii despre dracii scuturdtori... care ii 
aruncd pe oameni in apa si in foc.sau care iti dau puterea 
sd rupi lanturile, legaturile de la maini si de la picioare... 

Iar demonii din eel din Gadara, daca ne aducem 
aminte, il impingeau sd trdiascd prin morminte... 

Adica demonii ii imping pe oameni sa isi franga 
trupul, sa si-l mutileze...?LS&, ca la body piercing 20 .. .facandu- 
te sa te lupti impotriva trupului si a sanatatii tale cu tot 
dinadinsul. 

Alaturi de aceste/e/wn de draci...exista si draci care 
aduc desfranarea, care fac ca lucrurile din jurul tau sa 
miroase urdt, care ii ajuta pe descantatori...pe ale Garofita, 
Garofma...sa-ti faca „de dragoste"...„de moarte", de ce-ti 
mai face... Adica draci care ii ajuta pe cei care lucreazd cu 
ei... 



20 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Body_piercing. 



93 



Exista draci din aia, asa cum vedem in Noul 
Testament, care fac pe ventrilocii. Sau draci care te inalta in 
aer, care te fac sdpari un om cu „puteri paranormale"... 

Adica, pe scurt, exista o sumedenie de specii de draci, 
deci cu caracteristici speciale... 

Iar aici Domnul. ..si Evanghelia ne dau sa aflam ca 
exista si mutenii care nu au radacini normale... adica capatate 
in urma unei bolifiziologice. 

Adica exista si mutenie ca urmare a poseddrii tale de 
demoni. 

Si aici Domnul nu mai vorbeste cu eel posedat...sau 
nu-i mai cere consimtdmdntul. ..acestui mut demonizat...ci il 
vindecd imediat. 

Si asta din cauza ca durerea inimii Sale pentru 
oamenii necajiti nu mai suporta prelugirea bolii. 

Caci Domnul, Atotstiutorul, stia ca trebuie sa il 
vindecc.pQ om... pentru ca acesta era scopul pentru care 
fusese adus la El. 

Tocmai de aceea Scriptura, aici, tfoarte lapidard. 

Caci in versetul al 3 3 -lea se spune: km, 
6KpA,r|06VTO(;...si 1-a scos. ..ecvlitentos de la ecvallo...xov 
8ai|j,ovi.ou kXaXr\oev 6 KO)4)6c;...pe demon si mutul a vorbit... 

Deci in urma scoaterii demonului din om...acela a 
inceput sa vorbeasca. 

Si, cu toata lapidaritatea Scripturii, intelegem in mod 
foarte clar.. .ca demonul era de vind pentru mutenia 
omului...Caci atunci cand l-a scos din om... acesta a inceput 
sa vorbeasca. 

Deci nu avea probleme cu aparatul fonic. .cu 
gdtul... cum zice romanul... 

Acum... pentru ca vorbeam despre multumire... si 
despre reactia multimilor...se spune aici: multimile erau 
kQav[iaoav...uluite/ minunate/ rdvdsite de ceea ce 
vazusera...de aceasta minune... 

Si ziceau: Oi)5eiTOTe e^avri outcoc; kv too 'Iapar|A,. 

Udepote. . .niciodata. . . 



94 



Efani...de la feno...mx s-a vazut... astfel/ asa ceva...in 
Israil. 

Deci niciodata nu a mai vazut nimeni in Israel astfel 
de minuni extraordinare...asa dupa cum facea Domnul in 
fata lor. 

Insa. . . la panda stau fariseii ! 

Fariseii care trebuiau sd mintd multimea, sa o trimita 
in alt sens...csLYQ trebuiau sa o invete sd huleascd ceea ce 
vede. 

Si ei zic: 'Ev tco ap^ovri tcov 8aL|iov(.a)v eKPaAAei xk 
8ai|j,6vLa/ In arhontele demonilor ii scoate pe demoni! 

Si se subintelege faptul ca fariseii au spus ca intru 
puterea Satanei...a arhontelui lor... a mai marelui 
demonilor... Domnul face minuni. 

Adica cu putere de la draci Se face ca ii alunga pe 
dracL.si, in consecinta, El este un vrdjitor. 

Si iarasi vin hulitorii de Dumnezeu, 

5 5 ~ 

deicizii...omoratorii de Dumnezeu... cei care // vor omori pe 
Fiul lui Dumnezeu intrupat...si insdmdnteazd in mintea 
multimilor ideile hulirii lui Dumnezeu. Ale necinstirii Lui... 

Cand? 

Imediat dupa ce El afdcut o minune... 

Iar la nivel spiritual, daca participdm la o minune, tot 
la fel vin si dracii la noi si ne ^opfesr.-.incearca sd ne 
rdstdlmdceascd minunea...asa cum au facut fariseii cu 

5 

multimile... 

5 

Si pe cale mintala, nevdzut dar simtit de noi...demonii 
ne aduc ganduri impotriva... spunsmdu-nQ ca s-ar putea sa fie 
o inseldtorie la mijloc.ca s-ar putea sa nu fie o minune 
reald ceea ce noi tocmai am vazut si trait... 

5 

Iar daca admitem asta interior... si ne impdrtim 
inima...daca incepem sd ne indoim... pierdem toata bucuria 
si schimbarea interioard...multumirea la adresa lui 

5 t 

Dumnezeu... 



95 



La fel la predical Daca vii si il asculti pe Parintele 
foarte duhovnicesc cum vorbeste...intelegi ca el nu poate fi 
un om tdmpit. ..ci un om al lui Dumnezeu, un om Sfdnt... 

Dar daca plecL.si mergi mai incolo, si il intalnesti pe 
prietenul tau, Ionel, si ii spui ce ai auzit tu la Parintele la 
predica.. .si il inviti si pe el sa mearga, sa auda...cat de 
extraordinar este, ce viata are, cum predica... iar Ionel 
spune: „ba, ala e un nenorocit...Q un tembeF... si daca tu il 
crezi pe Ionel, pentru ca e prietenul tau. ..dar el e, de fapt, un 
mincinos... un rau intentionat...si astupi in inima ta toata 
bucuria pe care ai avut-o vazdndu-l pe Parintele... nu faci 
decat sa negi in inima ta minunea, bucuria, intelegerea 
duhovniceasca...asa cum au incercat sa facd fariseii cu 
multimile... 

Incepi sa te indoiesti... si sa reprimi prima 
impresic.cea buna. ..despre ceea ce ai auzit la predica... 

Caci prima impresie... cand il auzi vorbind pe un om 
al lui Dumnezeu... e impresia reald... 

Mai ales cand acela si scrie... Si citesti o carte, 
doua...patruzeci de la el... 

Sau asculti o predica, doua, trei de-ale lui... 

Sau vorbesti cu eL.te spovedestL.de trei orL.de cinci 
ori... 

Daca facand toate acestea...te simti 

5 

extraordinar... daca simti cum lucreazd Dumnezeu in 
tine. ..daca te foloseste... Parintele acela nu poate ?\...un 
tdmpit.. .un inselat...un demonizat...ci un om al lui 
Dumnezeu. 

Dar daca tu, avand experienta intdlnirii cu el, a 
intalnirii directe, te indoiesti la un moment dat de 
eL.datorita a trei insi care il vorbesc de raw...inseamna ca tu 
pui la indoiala harul lui Dumnezeu si certitudinea pe care 
Dumnezeu ti-o da infiinta ta despre el. 

Adica negi luminarea lui Dumnezeu si accepti 
gdndurile Satanei. 

Iar ele, gdndurile Satanei, vin la noi pe diferite 
cai... Caci poti citi un articol despre el, poti auzi pe cineva 
vorbind despre el. ..sau poate sa ti se para chiar tie, intr-un 



96 



anumit moment de oboseala si de ispitirc.ca ceva, un 
anume lucru scdrtdie la el... 

Deci, ca si in aceasta situatie, demonii vin si ne 

~ 5 5 ~ 5 

maculeaza...ne innegresc parerea noastra buna despre 
cineva...spre defavoarea noastra. 

Fapt pentru care asa se stricd prieteniile 
duhovnicestL.asa se strica marile iubiri duhovnicesti: din 

5 5 t 

doua idei proaste, venite de la demoni, pe care le crezi...si 
se alege praful de aceste sfinte relatii, de aceste sfinte 
comuniuni de iubire. 

Si ajungi sd te temi tocmai de omul dumnezeiesc... 

Incepi sa te temi de eL.considerand ca sfatul lui e un 
lucru rdu... 

Dar nu te temi de farsori, de cei care te invata la 
rele... 

De aia nu te temi... 

Pe ei ii consideripnetem... 

Iar pe oamenii lui Dumnezeu...de oamenii lui 
Dumnezeu.../M^/... 

Si gasim in vietile Sfintilor...si puteti cauta 
asta...foarte multe pasaje in care Sfintii...erau considerati de 
catre altii niste.-.oameni „suspecti". 

Spre exemplu, Parintele nostru, Sfantul Simeon Noul 
Teolog, Dumnezeiescul cdlduzitor si invdtdtor al vietii 
noastre, marturiseste adesea in opera sa cum ca oamenii 
pacatosi, patimasi...il lauda ca predicator „sfant" si 
„cunoscator" pe unul care este sarlatan... care le vorbeste 
frumos, le vorbeste cu floricele, cu multe metafore de la 
altii.. .care le lauda patimilc.si de aceea il considera 
„sfant"...dar cand vine unul si le vorbeste despre curdtirea 
de patimi, despre vederea lui Dumnezeu, despre nevointa, 
milostenie, iertare de pacate si iertarea altora...adica despre 
lucruri g rele... pasta il declara imediat „un om inselat", „un 
om tdmpif\ „un om anacronic". 

In vietile Sfintilor, mai vechi sau mai recenti, intalnim 

5 5 ' 5 ~ 

adesea faptul ca erau confundati cu... oamenii pacatosi. 

Foarte multi Sfinti au fost acuzati de desfrdnare pe 
nedrept. Altii au fost acuzati de totfelul de erezii. ..sau de tot 
felul de pacate... cu care nu aveau nimic de-a face... 



97 



Pentru ca erau mult prea Sfinti in comparatie cu 
contemporanii lor care ii acuzau... 

Insa, din cauza lor, ei au suferit amarnic... 

Dece? 

Pentru ca oamenii ii confundau cu cine nu trebuia. 

Versetul al 35-lea ne vorbeste despre faptul ca 
Domnul propovaduia peste tot. 

Si El intra in xac, voXeic, -ndaac,/ toate cetatile...Km xocq 
Kc5|j,ac;/ si satele...dimprejur...6i6aaK(j0v/ invatand... 

Verbul didasco de la care vine didascalic... si 
didactic... Pentru ca profesoratul se ocupa cu invatarea 
tinerilor... 

Domnul, deci, invata kv xo&q ovvayuyalQ ocutgov/ in 
sinagogile lor... in adunarile evreilor... 

Km KT|pijaa(jOv...de la chirisso...a. proclama, a vesti, a 
propovadui... 

Si propovaduia... cg?... Evanghelia Imparatiei... xb 
EuayyeA-Lov xx\q BaoiA,eLac;...a Imparatiei lui Dumnezeu...Kal 
GepaiTeucov/ si vindeca...iTaoav voaovl toata boAdi... no so s 
inseamna boala in limba greaca...Kal xiaoav 
[xaXaKiav... malachia insemnand neputinta...smi slabiciune. 

Adica: si toata neputintal slabiciunea umana. 

Si observam din aceasta mentiune cum ca trebuie, 
cum spune Sfantul Pavel, sa slujim „cu timp si fara timp" [II 
Tim. 4, 2] in „via Domnului" [Is. 5, 7], acolo unde suntem... 

Si, slava lui Dumnezeu!, avem diverse ocazii, traind 
in societate, sa ajutam...sa, fim proprii comuniunii, sa fim 
proprii dialogului, sa dam jm 5/a? bun...sa. fim oameni cm 
obraz, oameni cu coloana vertebrala... si nu niste nesimtiti 
notorii, care ne rugam numai la Biserica...iar cand vine 
vorba, in societate, sa dai si tu un sfat bun sau sa ajuti pe 
cineva... sa te faci z&ploua... 

Deci avem foate motivele sa fim Zwm si milostivi cu 
oamenii. Si ajutatori... Atata timp cat observam ce minuni 
dumnezeiesti a facut si face Dumnezeu cu noi... 

Iar toata aceasta purtare de grijd a lui 
Dumnezeu... toata providentierea lui Dumnezeu in viata 



98 



noastra... toata aceasta vindecare, curatire, sfmtire a 

7 5 ~ 5 

noastra... trebuie sa ne invete sa fim responsabili fata de altii. 

Sa fim niste oameni ai timpului nostru, care gandim 
coerent. 

Care nu ne pierdem in fraze... ci gandim esentialul a 
ceea ce trebuie sa facem in viata noastra... si in societatea 

J 5 5 

noastra. 

Care stim ceea ce vrem. 

Care stim ceea ce putem. 

Dar care, in acelasi timp, facem totul cu voia lui 
Dumnezeu...cu binecuvantarea lui Dumnezeu, in Biserica 
Sa, fapt pentru care ne simtim impacati. 

Si sentimentul eel mai profundi, iubitii mei, pe care 
trebuie sa il aveti dumneavoastra...fiecare dintre 
dumneavoastra...daca va faceti treaba bine acolo unde 

5 

munciti si va comportati ca niste crestini...este acesta: de a fi 

5 5 ±5 5 t 

impacati. 

De a fi linistiti in ceea ce faceti si sunteti... 

ft 5 5 5 

De a fi bucurosi... ca, m czW« tuturor pacatelor 
dumnevoastra...si ale noastre, noi toti... traim in Biserica lui 

5 - 1 5 

Dumnezeu si incercam sa fim niste lumini pentru ceilalti. 

Adica niste oameni care ii lumineaza si pe altii... pe 
cei care nu cam dau pe la Biserica sau o dracuie in toate 
felurile... 

Bucuria de a fi lumini. ..si sare pentru aceasta lume... 
Caci sarea credintei si a vietii ortodoxe pastreaza 
sdndtatea acestei lumi. 

Adica sa stim sa povatuim... dar si sa mustrdm pe cei 
care merg aiurea in viata. 

Sa aratam incompatibilitdtile dintre ei si dreapta 
credinta. 

5 

Insa, faptul de « evidentia pacatele altora...nu trebuie 
sa ne faca niste razvratiti no torii... niste oameni care nu fac 

5 » 5 

altceva toata ziua decat 5a cawte noduri in papura. 

Caci nu e o solutie faptul de a te certa toata ziua, in 
tine insuti, cu presedintele tarii, cu patriarhul Romaniei sau 
cu preotul de la tine din sat.. .sau din parohia de la oras... 



99 



Fiindca datoria noastra nu e cearta.. .nu e continua 
aversiune... ci aceea de a ne sfinti viata, pentru ca sa fim 
bucurosi, impliniti in noi insine...si defolos celorlalti. 

Pentru ca, asa dupa cum stim fiecare, nu putem sa fim 
oameni viabili in societatea de astazi, daca nu avem mintea 
in ordine, daca nu stim sa gandim brici, repede...stf 
relationam repede cu oamenii... 

Daca nu stim legile dupa care functioneaza lumea 
noastra. Si daca nu stim modul de comportament... si la 
masa...si cand te invita cineva...si cand mergi pe strada...si 
cand esti la Biserica... 

Iar daca nu stim foate aceste lucruri... bineinteles 
iesim dinpeisaj... 

Si acest lucru nu ne estefolositor... pentru ca ne arata 
niste oameni necuviinciosi. 

Iar Evanghelia de astazi ne spune, in mod 
fundamental, ca oamenii care se bucurd de minunile lui 
Dumnezeu trebuie sa fie niste oameni recunoscdtori, niste 
oameni cu bun simt si niste oameni care stiu intotdeauna sa 
priveascd cu multa atentie, cu multa sensibilitate, cu multa 
patrundere, cu multa perspicacitate lucrurile din viata lor... si 
dinjurul lor. 

Acestea fiind spusc.va dorim multa sdndtate si 
bucurie in viata dumneavoastra! 

Si va cerem scuze ca avem o voce asa de deterioratd 
astazi... 

Dumnezeu sa ne intar -eased pe toti! 

Dumnezeu sa ne umple de bucurie duhovniceasca! 

Si sa incercam...^ incercdm - acesta e mesajul 
nostru, personal - sa incercam sa vedem cum este sa 
comunicam! 

Sa comunicam cuviincios... si cum e sa nu mai fim 
aft?? de duplicitari. 

Sa fim simpli in actiunile noastre...in vietile noastre... 

Pentru ca simplitatea este semnul ca mergem cu 
Dumnezeu. 

Dumnezeu sa ne intareasca si sa ne binecuvinteze! 



100 



Pentru rugaciunile Sfmtilor, Parintilor nostri, 
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne 
si ne mantuieste pe noi. Amin! 



101 



Predica la Duminica a 8-a dupa Rusalii. 
Minunea inmultirii pdinilor [Mt. 14, 14-22] 




GNT [Friberg NT] 

Km e£eA,0G)v el8ev itoA,uv B%A.ov Kal eoiTA,aYXVLa0r| 
en' auTolc; Km e0epdiTeuaev touc; dppcooTouc; auTdov. 

oiJ/locc; 8e yevo[ievr\Q iTpoaf|A,0ov aired) ol Lia0r|Tal 
XeyovxeQ, "Epr|Li6<; koxiv 6 tottoc; Kal f] wpa rj8r| iTapf|A,0ev 
diT6A,uaov touc; 6xA.ouc;, Xvol diTeA,06vTe<; elc; rac; KGOLiac; 
aYopaocooLV eauTolc; PpcoLiaTa. 

6 8e [Triaouc;] eluev auTolc;, Ou xP 6 locv exouaLV 
diTeA,0elv, 8ot6 auTolc; ULielc; ^ayelv. 

ol 8e AiyouoLV aired), Oik e%OLj,ev co8e el Lif| nevTe 
apTouc; Kal 8uo lx0uac;. 

6 8e eluev, OepeTe liol a)8e auTouc;. 

Kal KeAeuaac; touc; B^A-odc; dvaKA,L0f|vaL em tou 
Xoptou, lapcbv touc; uevTe apTouc; Kal touc; 8uo lx0uac;, 
dvapAeiJ/ac; etc; tov oupavov euA-oynaev Kal Kldoac; e8a)Kev 
toIc; Lia0r|Tal(; touc; apTouc;, ol 8e Lia0r|Tal toXc; o^Amc;. 

20 Kal e^ayov navTec; Kal exopTao0r|aav, Kal fjpav to 
uepLaaeuov tgov KlaoLiaTcov 8co8eKa kocJrvouc; nAripeLc;. 

ol 8e 4a0LOVTec; fjaav av8pe<; coael iTevTaKLOXLA,LOL 
people; yuvaLKCov Kal iTaL5i.a)v. 

Kal eu0ea)c; f|vdyKaaev touc; Lia0r|Tac; e|j,pf|vaL elc; 
to uAmov Kal TTpodyeLV atkov elc; to uepav, ecoc; ou 
aj[oXvor\ touc; oxA.ou<;. 

* 



102 



VUL [Latin Vulgate] 



14 et exiens vidit turbam multam et misertus est eius 
et curavit languidos eorum 

15 vespere autem facto accesserunt ad eum discipuli 
eius dicentes desertus est locus et hora iam praeteriit dimitte 
turbas ut euntes in castella emant sibi escas 

16 Iesus autem dixit eis non habent necesse ire date 
illis vos manducare 

17 responderunt ei non habemus hie nisi quinque 
panes et duos pisces 

18 qui ait eis adferte illos mihi hue 

19 et cum iussisset turbam discumbere supra faenum 
acceptis quinque panibus et duobus piscibus aspiciens in 
caelum benedixit et fregit et dedit discipulis panes discipuli 
autem turbis 

20 et manducaverunt omnes et saturati sunt et tulerunt 
reliquias duodecim cofinos fragmentorum plenos 

21 manducantium autem fuit numerus quinque milia 
virorum exceptis mulieribus et parvulis 

22 et statim iussit discipulos ascendere in navicula et 
praecedere eum trans fretum donee dimitteret turbas 



Noul Testament [1648] 



14. §i e§ind Iisus, vazu dihanie multa §i I Sa feace 
mila de ei §i vindeca bolnavii lor. 

15. Iara fiind sara, sa apropiiara catre El ucenicii Lui, 
graind: Pustiiu iaste locul §i iata, vreamea treace; slobozi 
naroadele, ca sa mearga prin sate, sa-§i cumpere lor bucate. 

16. Iara Iisus zise lor: Nu trebue sa se duca, da^i voi 
lor sa manince. 

17. Iara ei zisara Lui: Nu avem acicea, fara cinci piini 
§i doi pe§ti. 

18. El zise: Aduce^i Mie acealea incoace. 

19. §i porunci naroadelor sa §aza in rind, pre paji§te. 
§i luo ceale cinci piini §i cei doi pe§ti, cauta in ceriu, deade 



103 



har §i frimse §i deade ucenicilor piinile, iara ucenicii, 
dihanii. 

20. §i mincara to^i §i sa saturara §i strinsara rama§i^e 
de faramituri, doaosprazeace corfe pline. 

2 1 . Iara cei ce mincara era barba^i ca la cinci mie, fara 
mueri §i coconi. 

22. §i acii§i sili Iisus pre ucenicii Sai sa intre in 
corabie §i sa treaca inainte de El, de ceaia parte, pina va 
slobozi naroadele. 



Conform *** Noul Testament, tiparit pentru prima 
data in limba romana la 1648 de catre Simion §tefan, 
mitropolitul Transilvaniei, reeditat dupa 350 de ani cu 
binecuv. IPS Andrei, Arhiep. Albei Iulii, Ed. Arhiepiscopiei 
Ortodoxe Romane a Albei Iulia, 1998, p. 142-143. 



Ed. BOR 2001 

14. §i ie§ind, a vazut mul^ime mare §i I s'a facut mila 
de ei §i le-a vindecat bolnavii. 

15. Iar cand s'a facut seam, ucenicii s'au apropiat de 
El §i I-au zis: Locul este pustiu si lata ca vremea a trecut; 
dafrumul muliimilor ca sa se duca prin sate sd-si cumpere 
de mdncare. 

16. Iisus insa le-a raspuns: Nu trebuie sa se duca; 
dafi-le voi sa mdndnce. 

17. Iar ei I-au zis: Nu avem aid decdt cinci pdini si 
doipesti. 

18. Iar El a zis: Aducefi-Mi-le aicil 

19. §i poruncind mul^imii sa se a§eze pe iarba §i luand 
cele cinci paini §i cei doi pe§ti §i privind la cer, a 
binecuvantat; §i frangand, a dat ucenicilor painile; iar 
ucenicii, muliimilor. 

20. §i au mancat to^i §i s'au saturat; §i au strans 
rama§ffele de faramituri, douasprezece co§uri pline. 

21. Iar cei ce mancasera erau ca la cinci mii de 
barba^i, afara de femei §i de copii. 

22. §i indata Iisus i-a silit pe ucenici sa intre in 
corabie §i sa treaca inaintea Lui pe ^armul celalalt, pana ce 
El va da drumul muliimilor." 



104 



Conform *** Biblia sau Santa Scriptura, edi^ie 
jubiliara a Sfantului Sinod, versiune diortosita §i adnotata de 
IPS Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiep. Clujului, sprijinit 
de numeroase alte osteneli, tiparita cu binecuv. §i prefa^a 
PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Ed. 
IBMBOR, Bucuresti, 2001, p. 1477. 



KJV [1611/ 1769] 



14 And Jesus went forth, and saw a great multitude, 
and was moved with compassion toward them, and he 
healed their sick. 

15 And when it was evening, his disciples came to 
him, saying, This is a desert place, and the time is now past; 
send the multitude away, that they may go into the villages, 
and buy themselves victuals. 

16 But Jesus said unto them, They need not depart; 
give ye them to eat. 

17 And they say unto him, We have here but five 
loaves, and two fishes. 

18 He said, Bring them hither to me. 

19 And he commanded the multitude to sit down on 
the grass, and took the five loaves, and the two fishes, and 
looking up to heaven, he blessed, and brake, and gave the 
loaves to his disciples, and the disciples to the multitude. 

20 And they did all eat, and were filled: and they took 
up of the fragments that remained twelve baskets full. 

21 And they that had eaten were about five thousand 
men, beside women and children. 

22 And straightway Jesus constrained his disciples to 
get into a ship, and to go before him unto the other side, 
while he sent the multitudes away. 



BFC [Frenc Bible Courant, 1997] 

14 Lorsque Jesus sortit de la barque, il vit une grande 
foule; il eut le coeur rempli de pitie pour ces gens et il se mit 
a guerir leurs malades. 



105 



15 Quand le soir fut venu, les disciples de Jesus 
s'approcherent de lui et dirent: «I1 est deja tard et cet endroit 
est isole. Renvoie tous ces gens pour qu'ils aillent dans les 
villages s'acheter des vivres». 

16 Jesus leur repondit: «I1 n'est pas necessaire qu'ils 
s'en aillent; donnez-leur vous-memes a manger!» 

17 Mais ils lui dirent: «Nous n'avons ici que cinq 
pains et deux poissons.» - 

18 «Apportez-les-moi», leur dit Jesus. 

19 Ensuite, il ordonna a la foule de s'asseoir sur 
l'herbe; puis il prit les cinq pains et les deux poissons, leva 
les yeux vers le ciel et remercia Dieu. II rompit les pains et 
les donna aux disciples, et ceux-ci les distribuerent a la 
foule. 

20 Chacun mangea a sa faim. Les disciples 
emporterent douze corbeilles pleines des morceaux qui 
restaient. 

21 Ceux qui avaient mange etaient au nombre 
d' environ cinq mille hommes, sans compter les femmes et 
les enfants. 

22 Aussitot apres, Jesus fit monter les disciples dans 
la barque pour qu'ils passent avant lui de l'autre cote du lac, 
pendant que lui-meme renverrait la foule. 



L45 [Luther Unrevidierte 1545] 



14 Und JEsus ging hervor und sah das groBe Volk; 
und es jammerte ihn derselbigen und heilete ihre Kranken. 

15 Am Abend aber traten seine Jiinger zu ihm und 
sprachen: Dies ist eine Wuste, und die Nacht fallt daher; laB 
das Volk von dir, daB sie hin in die Markte gehen und ihnen 
Speise kaufen. 

16 Aber JEsus sprach zu ihnen: Es ist nicht not, daB 
sie hingehen; gebt ihr ihnen zu essen! 

17 Sie sprachen: Wir haben hier nichts denn funf 
Brote und zwei Fische. 

18 Und er sprach: Bringet mir sie her! 

19 Und er hieB das Volk sich lagern auf das Gras und 
nahm die funf Brote und die zwei Fische, sah auf gen 



106 



Himmel und dankte und brach's und gab die Brote den 
Jungern, und die Junger gaben sie dem Volk. 

20 Und sie aBen alle und wurden satt und huben auf, 
was iibrigblieb von Brocken, zwolf Korbe voll. 

21 Die aber gegessen hatten, der waren bei 
fimftausend Mann ohne Weiber und Kinder. 

22 Und alsbald trieb JEsus seine Junger, daB sie in 
das Schiff traten und vor ihm heruberfuhren, bis er das Volk 
von sich lieBe. 



NRV [La Sacra Biblia Nouva Riveduta, 1994] 



14 Gesu, smontato dalla barca, vide una gran folia; ne 
ebbe compassione e ne guari gli ammalati. 

15 Facendosi sera, i suoi discepoli si avvicinarono a 
lui e gli dissero: «I1 luogo e deserto e 1' ora e gia passata; 
lascia dunque andare la folia nei villaggi a comprarsi da 
mangiare». 

16 Ma Gesu disse loro: «Non hanno bisogno di 
andarsene; date loro voi da mangiare!». 

17 Essi gli risposero: «Non abbiamo qui altro che 
cinque pani e due pesci». 

18 Egli disse: «Portatemeli qua». 

19 Dopo aver ordinato alia folia di accomodarsi sull' 
erba, prese i cinque pani e i due pesci e, alzati gli occhi 
verso il cielo, rese grazie; poi, spezzati i pani, li diede ai 
discepoli e i discepoli alia folia. 

20 Tutti mangiarono e furono sazi; e si portarono via, 
dei pezzi avanzati, dodici ceste piene. 

21 E quelli che avevano mangiato erano circa 
cinquemila uomini, oltre alle donne e ai bambini. 

22 Subito dopo, Gesu obbligo i suoi discepoli a salire 
sulla barca e a precederlo sull' altra riva, mentre egli 
avrebbe congedato la gente. 



107 



RST [Russian Synodal Text] 



H, BBiHflfl, Hncyc yBH,neji mhokcctbo Jiio/ieH h 

OKaJIHJICa Ha/I HHMH, H HCH,eJIHJI 60JIBHBIX HX. 

Kor/ia >Ke HacTan Benep, npHCTynnjiH k HeMy 
yneHHKH Ero h CKa3ajiH: Meero 3,necB nycTBiHHoe h BpeMa 
y>Ke no3AHee; OTnycTH Hapon, hto6bi ohh noniJin b ceneHHfl 
h KynnnH ce6e nHiuH. 

Ho Hncyc cica3an hm: He Hy>KHO hm h^th, bbi 
AaiiTe hm ecTB. 

1 7 

Ohh >Ke roBOp^T EMy: y Hac 3/iecB tojibko roiTB 



xne6oB h /nse pbi6bi. 



18 



Oh CKa3an: npHHecHTe hx MHe cio/ia. 



19 TJ 

J4 Benen Hapo/ry B03JieHB Ha TpaBy h, b3«b n^TB 
xne6oB h flBe pbi6bi, B033pen Ha He6o, 6jiarocjiOBHJi h, 
npenoMHB, ^aji xne6Bi yHemncaM, a yneHHKH Hapo/ry. 

H eJIH BCe H HaCBITHJIHCB; H Ha6paJIH OCTaBUIHXCfl 

KycKOB ABeHa^HaTB KOpo6oB nonHBix; 

a eBHiHx 6bijio okojio n^TH tbicah nenoBeK, KpOMe 
jKeHiuHH h AeTefi. 

H TOTnac noHy^HJi Hncyc yneHHKOB Cbohx bohth 
b jio^Ky h OTnpaBHTBca npe>K,ne Ero Ha Apyryio CTOpOHy, 
noKa Oh OTnycTHT Hapo/i. 



R 95 [Spanish Reina-Valera, ednia 1995] 



14 Al salir Jesus, vio una gran multitud, tuvo 
compasion de ellos y sano a los que de ellos estaban 
enfermos. 

15 Cuando anochecia, se acercaron a el sus 
discipulos, diciendo: — El lugar es desierto y la hora ya 
avanzada. Despide a la multitud para que vayan por las 
aldeas y compren algo de comer. 

16 Jesus les dijo: — No tienen necesidad de irse; 
dadles vosotros de comer. 

17 Ellos dijeron: — No tenemos aqui sino cinco 
panes y dos peces. 

18 El les dijo: — Traedmelos aca. 



108 



19 Entonces mando a la gente recostarse sobre la 
hierba; y tomando los cinco panes y los dos peces, y 
levantando los ojos al cielo, bendijo, y partio y dio los panes 
a los discipulos, y los discipulos a la multitud. 

20 Comieron todos y se saciaron; y recogieron lo que 
sobro de los pedazos, doce cestas llenas. 

21 Los que comieron fueron como cinco mil hombres, 
sin contar las mujeres y los ninos. 

22 En seguida Jesus hizo a sus discipulos entrar en la 
barca e ir delante de el a la otra ribera, entre tanto que el 
despedia a la multitud. 



9 1 

Iubiti frati si surori intru Domnul , 



Duminica a 8-a dupd Pogordrea Sfdntului Duh ne 
pune inainte o Evanghelie extrem de inter esantd... Matei 14, 
14-22... 

Inter esantd, in primul rand, din doua puncte de 
vedere: ea este intercalatd intre o inmormantare...o 
inmormantare speciald...CGa a Sfantului loan BotezatoruL.si 
mergerea pe mare... si mdrturisirea Sfantului Apostol Petru 
ca El este Fiul lui Dumnezeu... 

Intercalare intre doua lucruri extraordinare...asta in 
primul rand... iar in al doilea rand ca aici avem de-a face cu 
inmultirea pdinilor. . . 

Iar acum, in august, inmultirea pdinilor are o 
semnificatie apartc.deoarece abia s-au terminat recoltdrile 
graului... 

Graul a fost secerat. ..iar adevaratii tdrani... si nu 
speculantii de produse cerealierc.cauta sd il bage in 
patule...in hambarele lor...ori sd il vdndd la un pret 
convenabil... 

Insa cui sa-1 vinzi? 

Caci vin peste tine speculantii... il cumpara pe 
nimic.si o sa-1 vanda, mai spre iarna, cu mult mai scump... 
Urmarea? 



21 Am transcris aici continutul celor 3 file audio din data de 8 august 2008. Filele 
audio au urmatoarea intindere temporala: prima fila (56. 18 minute), a doua fila (58. 
33 minute) si a treia fila (49. 50 minute). 



109 



Vom avea din nou o paine marita la pret... una 
vanduta cu un pret mult mai mare... 

Si asta, cu toate ca in acest an am avut o recolta 
imensa...\dL grau...in cea mai mare parte a Romaniei... 

Avem, deci, inmultirea pdinilor... dupa. ce Sfantul loan 
Botezatorul fusese inmormantat... 

Ucenicii lui il inmormanteaza...pe eel care II vestise 
pe Mesia...pe eel care Li prefatase imensa Lui opera 
iconomica pentru noi... 

Si avem in fata noastra, incepand cu versetul al 14- 
lea... multimile de oameni... 

Avem multimile... care veneau spre El...pe jos...din 
cetatile lui Israel... 

Si Acesta fusese mdrturisit de catre loan... si pe El II 
vedeau si ei...vedeau ceea ce Elfacea pentru oameni... 

Si credeau ca El este un Mare Profet... sa.u Fiul lui 
Dumnezeu... 

Si iarasi ne intalnim, in limba greaca, cu oxloc,/ 
ohlos...cu multimea...dQ oameni... 

Multime care nu trebuie sa ne duca cu gandul la faptul 
ca Domnul ii vedea... sau Biserica ti vede pe credinciosi in 
mod nediferentiat. 

Ci cand Scriptura vorbeste despre multime mare, ca 
aici, despre polin ohion... rm vorbeste in mod peiorativ la 
adresa persoanei. 

Pentru ca aici s-a dorit a se sublinia numai numdrul 
mare de oameni... care // urma pe Domnul sau marea lor 
dragoste pentru a-L asculta pe Mantuitorul lumii. 

Insa aceasta multime mare de oameni, care nu are 
Pastor [Num. 27, 17; III Regi 22, 17]. ..sau care isi cautd 
Pastoral... fusese profetitd de catre ProrocL.atunci cand 
puneau problema ca ele vor merge spre El... 

Spre Cel care le va vesti indurdrile lui Dumnezeu 
[Neem. 9, 31; Plang. lui Ier. 3, 22]... 

Si am editat astazi Evanghelia zilei in mai multe editii 
scripturale pe blog...si le aveti in fata 



110 



dumneavoastra...pentru a intelege particularitdtile 
extraordinare ale fiecarei limbi si ale fiecarei editii in parte, 
importanta lor... in ceea ce priveste tdlmdcireal explicarea 
adevarului de credinta. 

Si ma uit acum, in Noul Testament de la Bdlgrad...d& 
la Alba Iulia... din 1648. ..unde apare cuvantuL.in locul lui 
ohlos, a multimii...apsLYQ cuvantul dihanie... si, ca urmare, 
sintagma: dihanie multd. 

Bineinteles ca noi, astazi, cand zicem dihanie. ..zicem 
monstru, o vietate enorma...care ne-arface rdu...mxl 

Deci cand zicem dihanie... vedem ceva care nepune in 
pericol...E vorba de un animal care ne-ar pune in pericoL.de 
un monstru... De un animal de proportii... 

Si iata cum in limba romana veche... dihanie insemna 
si multime... Adica se reprezenta prin acest cuvant 
dimensiunile enorme ale unei realitati. 

Si aici, asadar, prin dihanie multd. ..se vorbeste despre 
multimea multd de oamenL.care II urma pe Domnul. 

Si aceasta multime venea sd asculte, cu multa 
aviditate, cuvintele Domnului. 

Si Domnul, aici, in versetul al 14-lea, Se 
comporta...din perspectiva unei mentalitati 

postmoderne...amra2... 

Dece? 

Multimile mari veneau.-.Veneau sd-L asculte...sa.u sd 
li sefacd o minune... 

Atunci de ce I S-a facut Lui mild de elc.daca, dupa 
cum vom observa, spre exemplu din versetul al 15 -lea... 
Ucenicii vedeau ca ei aveau bani... si puteau sd-si cumpere 
de mancare? 

Pentru ca Apostolii au venit la Domnul si I-au spus ca 
oamenii acestia trebuie sd meargd prin sate... si sd-si 
cumpere de mancare... sa-si cumpere de-ale gurii... 



Ill 



Si, la o prima impresie, daca citim...asa, fara nicio 
profunzime spirituala... acest verset 14. ..el nu are niciun 
sm?...pentru un om care nu vede sensuri. 

De ce I S-a facut mild lui Dumnezeu...de o multime 
de oameni...care avea de toatel 

Insa observam ca acest cuvant mild...pQ care noi il 
gasim in editia IPS Bartolomeu Anania...in GNT el este 
splagnizome...csiYQ inseamna a compatimi. 

A compatimi, a I Se face mila... 

Adica cu sensul prim...acela de: a fi miscat de 
m//«...spre cineva...spre a ajutape cineva... 

Miscat spre mila...spre faptul de a-i ajuta...de a-i 
compatimi... 

Si observam de aicL.si din continuarea acestui 
verset... faptul ca la Domnul veneau multi bolnavL.cu 
diverse bolL.nu numai trupesti. ..ci si duhovnicesti... 

Insa, dupa cum spuneam si altadata, originea bolii 
GStepacatul... 

Iar Hristos, Dumnezeul nostru Cel Preaiubitor, este 
miscat spre mild. ..spre mild fata de eL.si eGepaiTeuoev toix; 
dppcooTouc; ai)Tcov...i-a vindecat pe bolnavii lor...pe suferinzii 
lor...pe neputinciosii lor... 

Si astfel observam ca venirea acestei multimi 
imense...csLtrQ Domnul era motivatd de mai multe lucruri... 

Unii erau curiosi sd vadd. ..sdtii doreau sd audd. ..sdtii 
doreau sd se vindece... sdtii, poate, doreau sd rdmdnd cu 
Domnul... 

Si tocmai din aceasta cauza raportarea Domnului fata 
de ei este o raportare extrem de milostivd, de primitoare, de 
deschisd... 

Si El nu ii priveste numai ca pe o multime pe toti 
acesti oamenL.ci ca pe o multime formatd din persoane 
distincte. 

Iar acest verset e fundamental pentru noi in teologia 
eclesiologica. 



112 



Pentru ca atunci cand vorbim despre Biserica...si 
despre poporul lui Dumnezeu... sau despre turma celor 
credinciosi... si cunoasteti ironiile care se fac pe aceasta 
tema, de catre cei care nu inteleg sensul spiritual al ideii de 
pastor si turma.. .nu ne referim la credinciosii Bisericii ca la 
o masd de oameni fara personalitate. ..ca la o masa de 
oameni fara daruri personate, fara specificitate... 

Ci, dimpotriva, il vedem pe fiecare cm ca pe o 
persoand... si il respectam ca pe o persoand... 

Pentru ca fiecare credincios in parte e botezat, e 
miruns, e impartasit...se spovedestc.se cununa...se 
hirotoneste sau se inmormanteaza in mod personal... si e 
pomenit nominal la parastas... 

Si noi nu botezdm... si nu cunundm, asa, /a 
gramada... trecand peste persoane si vizand multimea... 

Ci, chiar daca facem ma/ m«/te cununii odata...daca 
facem o singurd slujbd pentru mai multe cupluri... sau 
botezam ma/ mti/te persoane in cadrul aceleiasi 
slujbe... fiecare cuplu e vazut de sine stdtdtor, se pronunta, 
pentru fiecare in parte, numele celor care se cununa...si 
fiecare copil se boteazd nominal... 

Fiecare copil e afundat de trei ori in apa...rostindu-se 
numele persoanelor Sfintei TreimL.dupa cum fiecare cuplu 
care se casatoreste...se casatoreste in numele Prea Sfintei 
Treimi. 

Astfel ca, rautaciosii care ii considera pe credinciosii 
Bisericii ca pe o turma.. .in sensul ca sunt o masd de oameni 
care nu au personalitate... si actioneaza asa, ca niste prosti, 
tocmai pentru faptul ca sunt manipulati... sunt spdlati pe 
creier...de preotii astia care ii due de nas... care iifurd... care 
ii batjocoresc sau care ii mint... vorbesc despre lucruri 
fabulatorii... 

Spun povesti... Vorbesc despre mituri... preluate dupa 
ureche... 

Pentru ca, in esenta, fiecare om se raporteaza la 
Dumnezeu ca o entitate personala, iar raporturile dintre 
preot si credinciosii sau dintre ierarh si credinciosi nu sunt 
numai raporturi existente in cadrul predicii... unde ne 
raportam la toti deopotriva... 



113 



Ci cu fiecare in parte avem o raportare personala, 
directa.. .interpersonala, fata catre fata. 

Si aceasta, pentru ca spovedim in mod nominal, 
impartasim in mod nominal, ii botezam sau ii binecuvantam 
pe oameni in mod nominal... 

Pentru ca in afara sfatuirii generate, de la predicd, de 
la cateheza sau din cuvdntarile encomiastice... dupa cum 
bine stiti, avem si sfdtuirea particular a... 

Si aici e vorba de raportarea interpersonala... fiecare 
venind cu problema lui...cu intrebarea lui...cu modul lui 
propriu de a vedea si a intelege lucrurile... 

Iar ambele raportari, si cea generald si cea 
particulard, sunt raportari constitutive ale relatiei dintre 
ierarhia si credinciosii Bisericii. 

5 t 

Si aici, in ceea ce-L priveste pe Domnul, putem vorbi 
de o multime mare de oameni care venea spre EL.dar, in 
acelasi timp, mila lui Dumnezeu vizeaza raporturile Lui cu 
fiecare in parte... Pentru ca El ne umple de mila la modul 
personal... 

Fiindca, cu fiecare in parte, Domnul are o relatie 
personala si personalizatd... 

Pentru ca fiecaruia in parte Domnul Ii impdrtdsea 
mila Sa, ajutorul Sau...binecuvantarea Sa...umplandu-i de 
iradierea persoanei Sale. 

Pentru ca acesti oameni plini de neputinte si de boli 
sa se vindece... 

Sa se vindece de totfelul de boli, ca si astazi... 

De la Mt. 14, 13 aflam ca Domnul si multimea se 

' 5 5 

aflau intr-un epr||j,ov xotiov. .. intr-un loc pustiu... 

Si acest loc pustiu... Intr-o intelegere duhovniceasca 
reprezinta tocmai starea noastra interioara...aceea de a fi 
avizi, doritori de cuvantul lui Dumnezeu.. .si de a ne retine 
de lapdcate pentru a ne umple de slava lui Dumnezeu. 

Iar starea pustiului...Q starea pe care toti trebuie sa o 
trdim. Pentru ca acest pustiu. ..e format din toate eforturile 
noastre pentru a ne curdti depatimi... 



114 



Adica abstinenta sexuald in anumite momente, 
postul, rugdciunea, milostenia... 

Caci toate aceste abtineri personale... si ruperi din 
inima noastra pentru a darui altora sunt pustiul nostru. 

Fiindca rupem din inima noastra, din banii nostri, din 
lucrurile noastre... pentru a ajuta, pentru a darui bucurie... 
Nefrdngem inima ca pe o pdine... 

Si asa te nevoiesti. Te lupti cu tine insuti... pentru ca 
sd-ti stdpdnesti, sa-ti domolesti patimilc.si impulsurile 
patimase din tine... 

Toate aceste lupte cu tine. ..si faptul de a fi bun cu 
altii, de a fi milostiv...milos...formG2Lza tocmai starea de 
pustiu frumos...dQ desert interior propriu rugdciunii si 
contempldrii, propriu atentiei duhovnicesti... 

Si aici, in acest/?w^m...ne spune versetul al 15-lea...s- 
a facut seam.. .A cazut pleoapa serii... 

Dar multimea nu a vrut sd maiplecel... 

Cand? Cand s-a facut seard... 

Iar in Noul Testament de la Bdlgrad observam faptul 
ca se foloseste forma sara... 

Asa dupa cum folosea Eminescu: Sarape deal... 
Sara pe deal, buciumul sund cujale... 

Asa si aici, cand s-a facut seard. ..si cand oamenii erau 
plini de cuvintele lui Dumnezeu...ale lui Hristos Dumnezeu 
si de minuni... pentru ca vdzuserd atdtea stand langa EL. .erau 
linistiti, impacati... 

Erau niste oameni frumosi... 

Asa credent. ..si asa intuim...ca au stat lucrurile. 

Si cine poate fi om nefrumos, cand sta langa 
Dumnezeu?... 

Erau oameni frumosi la suflet... 



115 



Deci: spre sear a... 

Pentru ca implinirea unei zile de post...sau a unei zile 
de nevointa...isi castiga bucuria si dulceata in timpul serii... 

...Ucenicii S-au apropiat de El, de Hristos... 

01 Ma0r|TaL... Ucenicii.. .pentru ca |ia0r|rr|(;, in limba 
greaca, inseamna ucenic, discipol, urmdtorul cuiva...in 
invatatura si in fapta buna... 

Si Ucenicii vin si Ii spun Domnului... 

Si Sfantul Matei scrie acest lucru pentru ca sa vedem 
sensibilitatea profunda, grija profunda a Sfintilor Apostoli 
pentru oameni... 

Pentru oamenii acestia pe care ii vedeau si ei ca sunt 
fldmdnzi... 

Si Ii spun:"Epr||j,6c; koxiv 6 toitck;/ Locul este pustiu... 
kol r) Gopoc.si ceasul/ ora...fi8r| iTapf|A,0ev...deja a trecut!...E 
ora inaintata! 

Vremea a trecut... 
In ce sens? 

...Si aici avem o nuantd profeticd... .Pentru ca locul 
este pustiu... Eocul e gol de viata... 

Si, iata, vremea pare sdfi trecut... 
Sau oamenii acestia sunt fldmdnzi... sunt departe de 
casa...Ce trebuie sdfacem cu ei? 

Si Sfintii Apostoli, negandindu-se la 
minune... neputand sa intuiascd gandul lui Dumnezeu...caci 
cine poate sa intuiascd gandul Lui?... neputand sa intuiasca 
ce se petrece...sau ce se va petrece cu aceasta multime 
fldmdndd de oameni... care sta in fata lui Hristos 
Dumnezeu...Ii vorbesc despre o hrdnire naturald a lor... 

Fapt pentru care Ii spun sa eliberezel sa slobozeascd 
multimea... 

Si de la verbul a-iToluco, care inseamna a dezlega, a 
elibera, a da drumul, a concedia.. .avem noi, in limba 
romana liturgica pe apolis. ..Adica rdndurile de final ale 



116 



slujbelor noastre...cand se face incheierea si concedierea 
credinciosilor din Biserica. 

5 

Cu apolisul Liturghiei sau al Vecerniei se termind 
slujbele caatare... 

L-au rugat sd le dea drumul acestor oameni... 

Acestor multumi...xohc, 6xA,ouc;...Xva diTeXGovTec; dc, 
xuq Kco|j,ac;/ pentru ca sa mearga intru sate... in satele 
dimprejur, se intelege...si de acolo dYopdocooiv eauToic;/ sa-si 
cumpere ei...PpcoiiaTa/ mancaruri, alimente... 

Si iata cum dam peste verbul dyopdCco/ a 
cumpdra... cat si peste substantivul ayopd/ piata. 

Caci agora inseamna piata. ..si hdrmdlaia pietei... 
Acolo unde vinzi cartofL.si cumperi gaini sau rate... 
Piata si de fructe...si de zarzavaturL.si cu animale de 

5 5 5 5 

vanzare... 

Insa noi astazi incercam, unit dintre noi, asa, mai 
elitist, sa vorbim despre agora, despre piata... numai in 
sensul de loc unde se intdlneau oamenii si vorbeau. 

5 

Si se incearca acreditarea faptului ca in agora/ in 
piata... s-ar fi discutat in vechime numai lucruri 
extraor dinar e, care intreceau cu mult pe oamenii de mijloc 
ai societatii. 

5 

Adica s-ar fi discutat numai lucruri teologice, 
filosofice, culturale... 

Dar lucrurile nu stau tocmai asal 
In piata, in agora.. .se faceau si vorbiri frumoase... dar 
si vorbiri indecente, ca si astazi.. .sau de interes comercial... 

5 7 S 

Caci omul venea la piata cu gandurile si patimile 
sale. ..si vorbea despre ele cu altii ca el. 

Asa ca in agora nu se intamplau numai lucruri 
fascinante... 

Si agorazol a cumpdra al grecilor...e asemenea 
expresiei noastre: a cumpdra de la piatd... sau a face 
cumpdrdturi. 

Iar cumpdrdturile sunt lucrurile cumpdrate cu bani 
din... agora... din piata... 



117 



Agora/ piata/ marketul lor era locul de unde ei 
cumparau vroma ta... mancaruri/ bucate/ alimente. De-ale 
gurii... 

Adica Sfintii Apostoli doreau ca ei sa mearga si sa-si 
cumpere cele necesare pentru noaptea urmatoare. Le doreau 
binele. ..Sa fie in pace si mdncati. 

Pentru ca, asa cum ne arata versetul al 15 -lea, Sfintii 

7 s 7 5 

Apostoli au fost atenti, sensibili, compdtimitori cu starea lor, 
a multimilor de oameni. 

Pentru ca ei invdtaserd toate acestea de la Domnul... 

Si ei, gdndindu-se la oameni, doresc ca acestia sa fie 
concediati, lasati de Domnul sa mearga prin satele 
dimprejur ca sa-si cumpere de mdncare. 

Si in versetul al 15-lea al Noului Testament de la 

5 

Bdlgrad observam ca se foloseste cuvantul bucate.. .ca. 
sinonim pentru vromata. 

Si bucate e folosit si azi de taranul roman... cu sensul 

5 5 5 

de ceea ce i-a rodit tarina si si-a bdgat in hambar (grau, 
porumb, floarea soarelui, faina, malai, nutreturi, paie etc.) 
dar si cu sensul de lucruripe care si le-afdcut si el, cu mana 
lui: a taiat porcul si si-a facut carnati, jumari, si-a pus carne 
prajita in untura, pentru iarna...si-a pus varza, si-a facut 
muraturi etc. ... 

Tot ce are de mdncare pentru iarna, pentru el si 
animalele din curte, taranul roman le denumeste cu titulatura 

? 5 5 

de bucate... 

Bucatd bund, la singular insa, are sensul pervers...de 
femeie cu care te-ai culca... Bucata, bunaciune...sau 
bundciuni, la plural... 

Insa bucate... bucatele pdmdntului... sunt roadele 
pdmdntului... .Pentru ca el, taranul roman, nu se joacd cu 
cuvintele care ii definesc viata... 

Bucatele sunt hrana lui de la un an la altuL.in functie 

5 

de ce rodeste pamantul. 



118 



Ele reprezinta agoniseala lui, a taranului care 
lucreazd pamantuL.si se ingrijeste de el, de familia si de 
animalele pe care le are in curte. 

Si substantivul agoniseala e foarte important... pentru 
ca vine de la verbul grecesc dyooviCoijm, care inseamna a te 
lupta, a te zbate, a face mari eforturi pentru... a-ti cdstiga 
existenta. 

Existenta, viata de zi cu zi...e o urmare a victoriilor 
continue pentru a avea cu ce itipldti cele ale vietii. 

Si agoniseala, asadar, e tot ceea cefaci cu trudd... 
Fapt pentru care bucatele sunt ct\t...agonisite cu 
greu. ..cu zdduf.. .cu ardere interioard... 

Si zdduf asta e... foarte interesant... Pentru ca el 
inseamna si cdldurd mare, arsita, canicula...dar si supdrare, 
necaz, lucru care te afecteazd. 

Cand ai zdduf interior... ai foe la inimd... 

Dai.. .a lucra pe zdduf... inseamna a fi la sapd, la 
prasila...si soarele sd-ti batd in cap cu putere... 

Tu sapi la porumb, saracu'...si nu ai pe camp decat o 
ap a fiartd... din care beL.si mai ai niste rosii, niste branza si 
ceapa...sau ce mai ai...pe care le mananci acolo, pe 
pamant...in praf, in transpiratie...si in bataia soarelui 
nemilos... 

Ca bucatile, carnea e scumpd... 

Si la tara nu se mananca intotdeauna carne, dupa cum 
nu se mananca nici la oras.. .Pentru ca nu ai bani... 

Asa ca, avem odata bucate... 

Si la noi, in Teleorman, de acolo de unde 
venim...apropo de bucate. ..cand femeia sau barbatul... impart 
ceva pentru mortii lor la mormant...ceea ce impart se 
numesc buedturi... 

Lucruri de mdncare, cu alte cuvinte...in forma de mic 
pachetel de mdncare: o felie de paine, o bucata de carne, de 
branza sau de sorici, un ou fiert sau un mar si o lumanare. 
Cat sd infuleci o data... 



119 



Pe langa bucatura insa e impartania. ..adica ceea ce 
poti sa mdndnci la o masd. O milostenie pentru cei 
adormitL.ca o masd de prdnz...E cat sa te saturi odatd. 

Si omul de la tara cand imparte ceva, cand face 
impdrtanie... imparte o strachina/ o farfurie de ciorba...una 
de friptura...si o cana cu vin sau cu tuica, pe langa o bucata 
de paine, o portie de coliva, un fruct si o lumanare. 

Deci bucatura sau micul pachetel de mdncare... si 
impartania, care se duce acasd, la eel care i se imparte, cu 
cosnita...in cosnita... 

5 5 5 5 

O cosnita de mancare...alaturi de ceva de 

5 5 

baut...reprezinta impartania. 

Si impartania rezolva mas a de prdnz a doi 
oamenL.daca sunt ponder ati la mancare... 

E o masd proaspdtd, facuta special pentru ziua de 
pomenire. Si, eel mai adesea, parastasele cu pomand 
acasd. ..sz fac sdmbdta dupd amiazd. 

Dupa ce se slujesc la Biserica coliva si 
colacii... preotul vine acasa si binecuvinteazd masa, bautura 
si pe cei prezenti la pomana...si eventualele daruri de haine 
pentru eel adormit... 

Iar expresia: am luat o imbuedturd din 
colac... inseamna ca am rupt cu dintii, din colac.cat am 
putut sa inghit odatd. ..sa. mestec odata... 

Si aceasta e o expresie a primirii impartaniei/ a 
milostenieL.cand arati ca te bucuri de ceea ce ai primit...Ca 
accepti cu placere mancare data de pomand... 

La fel, in alte contexte, de bucuric.o imbuedturd 
dintr-o prajitura sau dintr-un tort... sau o gurd de 
v/«...reprezinta atentia sau bucuria mea fata de eel omagiat 
la acea ora... 

Mdndnc sau gj«t...cand sunt servit... si acesta e un gest 
de respect... 

Si am luat o inghititurd de vin serioasd, bauta cu 
placere... pentru a-mi arata bucuria pentru eel care m-a 
invitat sa ma aldtur bucuriei lui, sarbatorii lui... 



120 



Am respectat prin aceasta primirea cdlduroasd a 
gazdei...daca eu sunt in trecere pe la eL.prin casa lor... 

Elogiez faptul de a ma fi bagat in seamd cu mancare 
si bautura. 

Si acestea sunt cele care se pot spune in legatura cu 
mdncarea... si primirea de catre cineva... 

Si in versetul al 15-lea...avem panorama unui 
pustiu... In el se afla o mare de oameni, care nu 
mdncaserd... dar care erau plini de bucurie dumnezeiasca. 

Caci de bucurie si de frumusete prea mare ti se duce 
toatd mdncarea din stomac... 

Te apuca foamea. ..Insa. aceasta foame e produsa de 
marea bucurie si de incdntare... 

Si ai vrea sa manci cufoarte multd bucurie... pentm ca 
simti ca esti plin de har. 

Si aici, prin aceasta foame, se explica cuvintele 
Sfantului Proroc Amos, care le vorbea contemporanilor sai 
despre... seceta cuvantului lui Dumnezeu [Amos 8, 11]. 

Caci, prorocea el, IsraeluL.si noi, Biserica, vom 
ajunge sa nu avem oameni, care sa ne puna inainte - asa 
cum spunea Dumnezeiescul loan Gura de Aur - masd 
duhovniceasca. 

Si aici, locul pustiu... si oamenii din acest pustiu sunt o 
imagine a realitdtii interioare a Israelului de atunci. 

Fiindca Israelul nu avea invatatori care sa hrdneascd 
multimile cu cuvdnt duhovnicesc. 

Iar multimile veneau cu ardoare spre Cel pe care II 
intuiau a fi Invdtdtor cu adevarat. Caci El a fost, este si va fi 
Invatatorul nostru. 

Si ei vin prin eforturi ascetice, prin renuntare la ei 
insisi, la confortul lor... 

Vin ca sa fie hrdniti de catre Domnul. 

De aceea au venit extrem de bine la Domnul... pentru 
ca El era hrana celor saracL.si a celor obiditi 22 . 



22 A celor amarati, mahniti, necajiti, minimalizati de catre toti. 



121 



A celor plini de dureri, de necazuri...de neimpliniri. 

Deci pustiul este si o expresie a saraciei duhovnicesti. 
A saraciei pe care o traiau acesti oameni...Dar si o expresie 
a renuntarii la ei insisi, la confortul lor, pentru a se umple 
de hrana duhovniceasca a cuvintelor lui Dumnezeu. 

Si iata ca se implineste profetia...ca atunci cand 
oamenii nu vor mai avea invatatori care sa-i indrume spre 
adevdr... atunci aviditatea, pofta de cuvantul lui Dumnezeu 
va fi atdt de mare meat ei vor cauta, cu mult dor, pdstori, 
invatatori, ajutatori, miluitori, fdcatori de bine pentru viata 
lor. 

Adica ii vor cauta pe adevdratii invatatori, pe 
oamenii lui Dumnezeu... care sd le astdmpere foamea si setea 
de viata duhovniceasca. 

Si acum incepe minuneal... 

Versetul al 16-lea pune problema mdncdrii. Cine le va 
da de mdncarel 

Iisus insa le-a rdspuns Ucenicilor SaL.si le-a raspuns 
c ev a paradoxal: Qi) xp^locv ejcouoiv diTeA,0eiv. . . 

Adica: Nu au nevoie sa se indepdrtezel sa piece... 

Nu trebuie sd piece acesti oameni! 

Ci: 6ot6 autolc; ujielc; c^ayelv... 

Iar faghin acesta este infinitivul lui goGlco, adica a 
verbului a mdnca. 

Si va este cunoscut acest infmitiv... pentru ca de aici s- 
au format cuvinte ca antropofag... 

Si antropofagul e ala care mdndncd oameni... pentru 
ca avGpcoiToc;/ antropos inseamna om in limba greaca. 

Iar Domnul le spune Apostolilor: „Dati-le voi de 
mancare!". 

Caci multimile nu trebuie sd piece... pentru ca au 
nevoie de binecuvdntare dumnezeiascd. Ei au nevoie de 
hrana pe care Dumnezeu vrea sd le-o dea lor. 

Si hrana aceasta, de la Dumnezeu, dupa cum o sa 
observam, este o prevestire a Dumnezeiestii Euharistii. 

Fiindca El Se dape Sine Insusi in Sfanta Euharistie. 



122 



Caci atunci cand ne impartasim cu Hristos euharistic 
ne impartasim cu Hristosul care Se multiplied, la nesfarsit 
pentru noi, fiind identic, in acelasi timp, in fiecare firimitura 
si strop de vin transfigurate . 

Asa cum de altfel se spune in Liturghie, ca El Se 
imparte tuturor acelora care se impartasesc cu El...dar 
niciodata nu Se desparte in interiorul persoanei Sale divino- 
umane. 

Caci umanitatea Lui nu se desparte niciodata de 
dumnezeirea Lui atunci cand // mdncdm si II hem pe 
Hristos, Dumnezeul nostru. 

Pentru ca El se afla in mod identic in fiecare Slant 
Potir...si nu avem mai multi Hristosi. ..ci un singur Hristos, 
cu Care ne impartasim cu totii. 

De aceea orice ierarh si orice preot ne impartasesc cu 
acelasi Hristos. Cu Hristos Care Se imparte pentru viata 
lumii... 

Si acesta e motivul pentru care in Teleorman 
milostenia se numeste impdrtanie... in vorbirea populara: 
pentru ca e o ddruire de suflet...dt constiinta...prin care ne 
ardtdm dragostea, pretuirea... pentru cei adormiti. 

Nu dam pur si simplu niste mdncare, niste obiecte de 
pomana...ci dam dragoste... Dam/ impartim din ceea ce avem 
in inimd pentru cei adormiti ai nostri. 

Si pluralul popular, impdrtdnii, ne duce cu gandul la 
faptul ca milostenia trebuie sa aiba continuitate, sa fie 
continud... pentru toatd viata. ..si nu ocazionatd doar de 
inmormantare...Adica sa nu dai o data, la inmormantare, si 
apoi sa uiti de eel mort... 

Fiindca milostenia pentru cei adormiti sau pomana 
trebuie sa fie prezentd in mod continuu in viata noastra. 
Caci ea arata dragostea, legatura de recunostintd, de 
atentic.neuitarea celor adormiti. 

Adica trece o zi, tree doua... mai dai o 
milostenie...Mai dai o pdine... mai dai cuiva un cinci lei. ..un 
zece lei... 



123 



Mai vii la Bisericd...pui o lumanare...te rogi pentru 
mama ta adormita, pentru rudele tale... pentru sotul tau... 

Faci un acatist, o rugaciune pentru cei ai taL.pe care 
ii ai in suflet... 

Te rogi si pentru vii.. .si pentru cei adormiti... .Pentru 
top ai tai si pentru intreaga lume... caci toti avem nevoie de 
mila si ajutorul lui Dumnezeu in viata noastra. 

O pomenesti pe ruda ta adormita la Sfanta 
Liturghic.Acasa dumneata te rogi pentru ea... 

E mama ta, e fiica ta, e sotul tau...Trebuie sd iti 
exprimi iubirea pentru ei...Recunostinta pentru tot ce au 
fdcut in viata dumitale... 

Asa ca mancarea este o necesitate... si mancam nu 
numai cu trupul ci si cu sufletul... 

Iar mancarea trebuie vazuta ca dar ai lui Dumnezeu. 

Spre exemplu reciteam astazi din Despre opera de 
artd a lui Martin Heidegger 23 ... si el punea problema...am 
vrut sa fac un podcast dar m-am apucat de alte 
lucruri. .. punea problems.... ustensilei. 

Adica a cioboatelor 24 pe care Vincent Van Gogh 25 le- 
apictat la un moment dat... 








25 



' A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Heidegger. 
Idem: http://www.metmuseum.org/toah/works-of-art/1992.374. 
Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vincent_Van_Gogh. 



124 



Iar din cioboatele... din ghetele pictatc.se observa 
faptul ca sunt ale unui om muncit... care le incdlta mereu. 

Si, la un moment dat, Heidegger spune ca aceasta 
uzurd...& cuil...a ustensilei... adica a stiloului, a 
imbracamintei mele, a pantofilor mei...a computerului pe 
care eu il folosesc.arata ca obiectul este banal... 

Iar ca sd ajungi la o asemenea idee...trebuie sa fii 
protestant... 

De ce trebuie sa fii protestant ca Heidegger? 

Pentru ca numai acolo, in protestantism, omul se 
considera stdpdn peste lucruri, le manipuleaza cum vrea el, 
incearca sa faca tot felul de escrocherii cu normalitatea 
lucrurilor...dar nu priveste lucrurile cu multumire... 

De unde si marile catastrofe ecologice pe care le 
produce OccidentuL.dar pe care si Orientul a inceput sa le 
produca, cu mare „bucurie", din ce in ce mai mult... 

Pentru ca Orientul a invdtat de la Occident... de cateva 
secole incoace...de cand „marea lumina" a Iluminismului a 
iradiat... sa se comporte discretionar fata de oameni, materie 
si ambient. 

Caci „lumina" iluminismului a inceput sd iradieze in 
lumc.de cand „iluministii"/ „iluminatii" au pus o curvd pe 
altarul Bisericii Romano-Catolice francezc.si au 
confundat-o cu Ratiunea . 

Adica cu Hristos, ca El este Ratiunea intregii creatii 
si a intregii existentc. 

Au redus transcendenta lui Dumnezeu... maretia 
Lui...la ceea ce se vede...dzr la un vazut aruncat in 
patimd... in desfrdnare... 

Pentru ca au spus ca nu le mai trebuie Dumnezeu...ci 
„taina" pacatului, curiozitatea lui... 

Si acum, in plina postmodernitate, vedem ca ratiunea 
cufuste scurte. ..sau deloc... ratiunea de tip playboy. ..si cea a 
filmului porno... mx e deloc rationald. 

Fiindca astazi nu mai trebuie sd gdndesti... ci doar sa 
vezi ! 

Te pierzi in vederc.m visarc. 



26 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83. 



125 



Ti se scurge timpul printre degetc.iar tu nu mai poti 
de nevoia de excitare... 

privesti pe Magda...cum o cheama...de la 
OTV...care danseaza sus pe masd... 

Ea danseaza... ca sa primeascd banL.iar tu te uiti ca 
prostul, incalzit nevoie mare...ca sa vezi daca i se vede ceva 
pe sub fusta... 

Deci „intelepciunea"...veacului...a vremii 

noastre...intelepciunea asta antropocentrica, care ne invata 
sa ne bucuram doar de ceea ce ne face placere... si sa fugim, 
din rasputere, de durere, de suferinta, de moarte...este 
demonica la culme... pentru ca il tdraste pe om in toate 
patimile. 

Si de aceea ne raportdm la lucruri doar ca la niste 
obiecte...caiQ nu au nicio taind a lor... 

Niste lucruri pentru care nu simtim nevoia sa 
multumim... 

De aceea le folosim, le purtam...ne batem joe de 
ele...si le amncam fdra regrete... 

Daca ni s-a stricat pantoful...dam cu el... II aruncam la 
cos imediat... 

Dai cu cartea in chip si fel... 

Arunci computerul cum si unde vrei... 

Te dai cu capul de pereti... 

Nu esti atent la sanatatea ta...Nu te uiti la viata ta...la 
varsta ta... 

Adica nu te comporti potrivit varstei tale... si cu 
atentie la sanatatc.si la numele tau... 

Iti bagi cuie, sarme, bijuterii in gura, in limba, prin 
urechi...te comporti fata de tine fdra grijd... pentru ca 
materia trupului tau nu mai e privita cu cinstea cuvenita 
unui darprimit de la Dumnezeu. 

La fel: cruzimea fata de animale! 
Si de ce suntem cruzi, neinduratorL.cu altii si cu 
animalele? 



126 



Pentru ca nu mai avem niciun bun simt fata de altiL.si 

f 5 5 5 

nicio atentie responsabild fata de suferinta, nevoia, viata din 
jural nostra. 

Vrem sd distrugem. 

Vrem sd devastdm... pentru ca nu ne simtim bine in 
pieleanoastra... 

Caci omul care cunoaste suferinta... o respectd in 
altiL.si ii ajutd. 

Si prietenia fata de om si animale vine de aici: din 
experienta profunda a durerii, a bucuriei, a scurtimii 
existentei... 

5 

Si nu ai putea arunca sau lovi animale daca...ai fi 
atent la cdtd suferinta le provocL.si iti provoci... 

Si la fel stau lucrurile cu copilul si nevasta ta... 

Daca vrei sd te cdsdtoresti..Adx tie nu iti pasd de 
ea...si te casatoresti asa, ca sa nu ramai prost... si faci copii 
pe care nu ti-i doras*ft'...bineinteles ca „iubirea" si „familia" 
ta vor fi o catastrofd. 

Cdsdtoria din interes... cat si serviciul care nu-ti 

5 t 

place.. .sunt corvoade. 

„Iubirea" aceasta...este o inexistentd crasd. O 
inexistentd... in cele din urma solutionatd la tribunal... sau la 
politic 

Caci daca s^ bat. ..si isi rup ochii ca 
c/zz<9 nz...bineinteles vine Politia...si le da si amendd... dupa 

5 5 5^ -T 

ce s-au si bdtut... 

Si ma intorc la Heidegger... si la de ce nu a inteles 
treaba ca ustensila nu e ceva banal... 

Caci te obisnuiesti cu un lucru...si il 
banalize zz"...numai daca nu il primesti ca pe un dar venit de 
la Dumnezeu. 

Caci daca am privi cartea ca pe jm dar de la 
Dumnezeu... am considera ca ea trebuie /^.stra^L.trebuie 
lipitd daca s-a rapt... 

Sau pantofiL.daca i-am considera ca daruri primite 
de la Dumnezeu i-am vedea frumosi... 



127 



Nu ca pe o moda... Adica folosindu-ne de ei doua-trei 
saptamani...si apoi sa ii aruncdm...csL sa luam altiL.care sunt 
acum la moda, care sunt in trend... 

Caci daca am vedea...daca ne-am comporta fata de 
hainutele noastre in sensul ca ele sa fie curate, ca totul sa fie 
pus la punct... si daca ne-am comporta fata de trupul nostra 
cu evlavie, cu atentie, ca fata de un dar al lui 
Dumnezeu...am observa, dimpotriva, ca viata noastra are 
multd profunzime... si nu e deloc banald... 

Iar cand se uzeazd hainele, incaltamintea, pixul sau 
stiloul pe care le folosim...toate aceste lucruri ale noastre nu 
sunt niste obiecte strdine de noi...ci unele pe care noi ne-am 
pus amprenta. 

Si nu ne mai vine sa ne despartim cu usurintd de 
pixul, de stiloul, de computerul pe care 1-am folosit...si cu 
care am scris...carti, articole, scrisori...pentru ca ele ne sunt 
familiare... 

Cu cartile pe care le avem ne-am instruit, ne-am 
hranit...pQ baza lor ne-am scris cartile. 

Ele ne-au devenit familiare... prietene... 

Nu mai sunt niste foi cu litere.. .nu mai sunt doar 
cartile altora. ..ci pagini de viata, de lumina, de cunoastere, 
de candoare, de sfmtenie...care reprezinta o parte din 
noL.pentra ca ele ne-au personalizat, ne-au maturizat... 

Cartile ne-au devenit lucruri iubite. 

Scrisorile de la oameni...de la oamenii care ma iubesc 
si ma apreciazd... si pe acelea le respect in litera sau in foaia 
lor...pentra ca continutul lor ma umple de bucurie, ma 
dinamizeaza. 

Deci ustensila nu se banalizeazd pentra ca se 
uzeazd.. .ci este banald pentra noi si o aruncdm imediat dupa 
ce am folosit-o... pentra ca nu o vedem ca pe un dar de la 
Dumnezeu. 

Si din acest motiv...nu stim sa multumim pentra.. .apa, 
mancare, casa, prieteni, parinti, limba romana pe care o 
vorbim... pentra tara aceasta, pentra neamul asta al nostra, 
pentra lumea asta in care locuim... 



128 



Caci daca ne-ar pdsa de toti si de toate atunci fiecare 
limba, fiecare neam, fiecare carte, fiecare stilou...si fiecare 
rasuflare a altora de langa noi ar fi importantd... si am sti sa 
ne comportam cu elegantd... 

Fata de ei...s\ fata de noi... 

5 5 5 

Unii fatade altii... 

5 5 

Am sti sa ne comportam elegant... 

Deci Domnul le spune ca nu trebuie sa dea drumul 
multimii...de ce?...pentru ca Apostolii trebuie sa li dea sa 
manance... 

Si aici e un cuvdnt cu adresd... 

5 

Pentru ca Domnul vorbeste despre ceea ce trebuie sa 
facd Biserica lui Dumnezeu pentru lume: sa ii dea sa 
manance spre viata vesnicd. 

Pentru ca Biserica Ortodoxa, noi toti, ierarhie si 
credinciosi, monahi si mirenL.unii altora trebuie sa ne dam 

5 ~ 5 

de mdncare... si cu totii intregii lumi. 

Si mdncarea duhovniceasca nu e formata numai din 

5 

sfaturi...Nu e doar vorbire din Scripturi... 

Caci nu sunt de ajuns vorbirile frumoase... si in spate 
sa ne vorbim de raw. ..si sa ne urdm unii pe altii.. .cum se 
urdste capra cu varza...sau nu se waste... 

Ci trebuie sa dovedim prin viata noastra ca suntem 
oamenii lui Dumnezeu. Si ca de la Biserica... sau noi toti, 
oamenii Bisericii, trebuie sa ne intrajutordm si cu cuvinte 
dar si cu dragoste, cu fapte de constiintd. 

Caci intrajutorarea dintre noi se face si prin bunul 
simt pe care il avem in raportarea unora fata de altii. 

Si ea se face si cu o mdngdiere... cu o fapta care sa ne 
ungd la inimd... atunci cdnd trebuie... cand avem nevoie... 

Si prin tdcere il ajutam pe altul... atunci cand nu are 
rost sa il mai indurerdm prin atatea cuvinte... 

Pentru ca nu intotdeauna trebuie sa dai sfaturi. ..Ci 
mai trebuie sa si taci... si 5« te rog/ langa el... langa omul care 
suferd, langa omul care cautd. ..C2iVt isi cautd iesirea la 
lumina... 



129 



Dar, in alte situatii, nu trebuie numai sd te rogi.. .ci sd 
si mustri. Dar nu trebuie intotdeauna numai sd mustri... ci sd 
si ierti. Dar nu trebuie sd ierti intotdeauna... ci trebuie sa si 
tragi de urechi pe om...ca sa vada ceea ce trebuie sdfacd... 

Si ciclul acesta dumnezeiesc al virtutilor in raporturile 
dintre noi ne arata cum ele, virtutile, rdsar unele din 
altelc.sau au legdturd interioard unele cu altele. 

Deci Biserica trebuie sd dea de mdncare lumii! Sa o 
hraneasca dumnezeieste... 

Si aici, prin acest dati-le voi sd mdndnce. ..nu 
inseamna ca Biserica trebuie sd se transforme intr-un 
azzL.sau intr-o casd de copii. ..sa.u intr-un spital pentru foste 
prostituate si narcomanL.sau intr-o mare cantind sociald... 

Nu! 

Pentru ca Biserica are rolul ei foarte bine precizat in 
istorie si in societate. 

Biserica este institutia divino-umana care oferdl 
daruie spatiul si mijloacele prin care oamenii se 
indumnezeiesc. Prin care se vindeca, se curatesc.prin care 
oamenii cresc in elegantd, in sfmtenie, in contemplatii si in 
vederi dumnezeiesti. 

Deci Biserica efactorul de indumnezeire al lumii. 

Esteputinul aluat care sfinteste intreaga umanitate. 

Pentru ca Biserica, in mod fundamental, este institutia 
indumnezeirii si a conducerii pe calea indumnezeirii prin 
cuvantarile si slujbele ei. 

Dar langd Biserica, daca avem bani si avem cu cine sa 
facem aceste lucrurL.pot exista orfelinate, azile, scoli, 
muzee, cantine sociale, tipografii, gradinite, intreprinderi 
diverse... 

Insa acestea apar numai daca exista crestini implicati, 
oameni inimosi, oameni cu mult bun simt si cu multd 
ddruire. ..cu multa jertfelnicie...caYG sa inteleaga contributia 
lor activd la viata Bisericii. 

Si Parintele Patriarh Daniel... si Sfantul Sinod de 
astazi, al Bisericii noastre...militeaza pentru o evanghelizare 
profunda... o catehizare profunda a crestinilor 



130 



ortodocsL.accentuand sluiba si cuvdntul... dar si 
intrajutorarea. 

Insa intrajutorarea nu trebuie 5« inlocuie partea 
fundamentala...a.CQQa. de a participa la slujbe...d& a ne sfinti 
prin primirea Sfintelor Tainc.si de a intelege cuvintele lui 
Dumnezeu si ale Sfmtilor Sai si a le urma pe ele. 

Pentru ca teologia naste caritatea. Naste 
milostenia.. .Si nu invers! 

Nu milostenia efeminatd naste teologia... ci numai 
cunoscdnd si iubind pe Dumnezeu stii 5a iubesti si 5a te 
comporti fata de aproapele. 

Iar acolo unde 5-a supradimensionat activitatea 
caritativa...sau aceasta mz/a care nu II are drept subiect pe 
Hristos...ci z7 ajutdm pe totL.asa, precum Crucea Rosie sau 
diverse ONGuri care militeaza pentru sandtatea oamenilor 
dar fara coloratura religio as a... rm se intelege craw/ si 
nevoile lui in mod profund. 

Fara doar si poate, orice ajutorare a oamenilor e 
foarte buna.. .Insa, daca f/ ajutdm pe om numai 5« 5e vindece 
de vreo boala...sau 5« «w moard de foame...l\ ajutam numai 
la nivel trupesc... 

II scoatem din apa, ii oblojim ranile, ii dam ceva de 
mancare...insa il lasam tot intr-un pustiu sufletesc imens, 
fara hrand pentru sufletul lui. 

Dece?... 

Caci ce pot face spitalul, scoala, puscaria sau 
tribunalul pentru om...daca Biserica nu il ajutd pe om, in 
mod real, sd se vindece sufleteste? 

Fiindca numai in Biserica omul se indumnezeieste in 
mod real, se schimba in mod real... daca doreste... si nu 
rdmdne doar o brutd cu aripi de inger. 

Adevaratii oameni in Biserica se schimba! 
Se schimba radical... daca vor... 

Dar daca vor sd epateze, sa ridice din nas ca sunt 
„sfmti"...da, sarlatania 5<? continual... 

Insa adevaratii oameni, care s-au regenerat 
interior. ..care au rendscut in Biserica... prin harul lui 



131 



Dumnezeu, prin Sfintele Taine, prin cuvintele Bisericii, prin 
viata lor ascetica...aceia, cu adevarat, sunt o noua societate. 

Iar noua societate, pe care cu totii ne-o dorim, nu se 
face prin legi... 

Legile sunt pentru cei care se tern de ele. 

Insa adevdratii oameni, care creeaza lucruri 
durabile...eterne chiar...sunt cei care s-au curdtit pe ei insisi 
de patimi...si-i ajuta si pe altii sa traiasca aceasta 
normalitate dumnezeiascd a Bisericii. 

Si de cei care trdiesc aceasta normalitate 
dumnezeiasca a Bisericii se bucurd imens societatea...si 
pentru ei nu existd lege. 

Asa cum spunea si Sfantul Pavel [Rom. 7, 6; 8, 2]... 

Caci oamenii mdnatil condusi de Dumnezeu, care 
intrec orice lege (caci toatd legea este data pentru aducerea 
aminte) fac cele maipldcute lucruri. 

Fiindca legea nu te poate face... iubitor... prin sine... 

Poti sa implinesti toate legile... si cu toate acestea nu 
devii prin legitate un om iubitor de Dumnezeu si de oameni. 

Poti sa devii un om drept. ..sau un drept inchipuit... 

Caci, in mod formal, poti sa nu incalci legile, 
regulilc.dar prin aceasta nu ajungi sa ai o inimd buna...sa 
fii credincios. ..sa fii un om Sfdnt... 

Fiindca eel care implineste cu adevarat toate lucrurile 
este omul care isi sfinteste viata... si prin iubirea lui de 
Dumnezeu si de oameni, prin daruirea, prin eforturile sale 
constante...vaz«te...dar mai ales nevdzute ...nesimtite de prea 
multi, neconstientizate... ajuta.. .la ce?...la binele, la pacea si 
la refacerea unei societati umane. 

Si noi, ca Biserica si natie, avem nevoie de astfel de 
oameni ca sa ne refacem...DQ oameni Sfinti... 

Pentru ca ne schimbdm cu adevarat nu prin iesitul in 
stradd. ..cu jos homosexualii!, jos tiranii!, jos comunistii!, 
jos utecistiiL.ci ne schimbdm viata daca ne sfintim pe noi 
insine. 

Daca ne sfintim pe noi insine... si stim sa relationdm 
dumnezeieste... atunci nu mai avem nevoie de iesiri in 
stradd.. .ci avem nevoie numai de a ne intdlni cu oamenii, 



132 



fata catre fata, pentru ca sa observe schimbdrile practice 
care s-au produs si se produc la nivelul de addncime al 
fiintei noastre. 

5 

Pentru ca atunci am fL.cei care ascultd cuvantul lui 
Dumnezeu si ilpdzesc pe el (Lc. 11, 28)... 

[Partea a doua a predicii] 

...Si ramasesem asadar, iubitii nostri, la ideea...la 

5 5 ' 5 5 ? 

realitatea hranei...pe care Biserica, noi, oamenii Bisericii 
trebuie sa o dam lumii...deopotriva hrand duhovniceascd 
dar si trupeascd... 

Insa, in primul rand, hrana duhovniceascd este cea 
care trebuie sdprimeze... 

Intr-o scriere celebra a lui Dostoievski, Fraiii 
Karamazov ...creandu-1 pe Marele inchizitor...maYQ\e geniu 
rus a pus, printre altele, si problema importantei capitale a 
hranei. Hrana... care ii face pe oameni sa se lepede de 
credinta... 

5 

Cu alte cuvinte, daca oamenii ar fi persecutati prin 
faptul de a nuprimi hrand. ..ei s-ar dezice de Hristos... 

Insa istoria Bisericii ne arata si contrariul: ca foarte 

5 

multi Sfinti au fost chinuiti in acest feL.cu nemdncarea... si, 

5 5 J 5 ? 

cu toate acestea, nu s-au dezis de Hristos. 

Nu s-au lepddat de Hristos... 

Si, in mod minunat, Domnul a venit la ei, i-a hranit, i- 
a vindecat de multiplele rani provocate de ighemonil de 
catre conducdtorii acelor regiuni... 

Si s-a observat in cazul lor, a multor 

5 ~ 

Martiri...Marturisitori si MucenicL.ca/orto duhovniceascd 
a rdbddrii este mai mare, la un moment dat, decat chinurile 
si ca Qa....intrece orice prigoana, orice durere, orice necaz. 

Suntem la versetul al 17-lea...unde ol 6e Xeyovoiv 
Autco/ ei i-au grait...i-au spus Lui: Ouk 'exo|iev co8e el [ir\ 
1T6VT6 aprouc; Kal 5uo IxOuocc;/ Nu avem aici decat numai 
cinci paini si doi pesti. 



27 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fra%C8%9Bii_Karamazov. 



133 



Si pdine, in limba greaca, se spune aproc;...De unde a 
intrat cuvantul in limbajul nostru bisericesc.pentru noi, eel 
mai adesea, artosul fiind sinonim cu prescura 28 ...sm cu 
pdinile de la Litia Vecerniei. 

Iar peste: lx0i)<;...in vechime simbolul pestelui fiind un 
simbol al lui Hristos dar si al crestinului, prin extensie de la 
Hristos. 

Deci nu aveau acolo decat 5 pdini si doi pesti... 

Si acestea au o interpretare teologicd foarte 
profunda... daca vorbim despre intelegerea duhovniceascd a 
textului evanghelic. 

Iar, intr-o prima interpretare, putem vorbi despre cele 
cinci paini ca despre cele cinci simturi trupesti (miros, vaz, 
auz, pipait, gust)... si cele cinci simturi sufletesti 
induhovnicite, sinonime cu cele trupesti, prin care sufletul 
vede, miroase, simte, gusta lumina dumnezeiasca in extaz. 

Si experientele extatice ale Sfmtilor Parinti subliniaza 

9 JT 5 5 5 

activitatea duhovniceascd a simturilor noastre sufletesti. 

Deci avem cinci pdini... care il reprezinta pe om in 
calitatea lui de fiintd sufleteascd si trupeascd deplina, cu 
simturile aferente. 

5 

Caci el este o fiinta dubld, care le simte si pe cele 
duhovnicesti si pe cele materiale. Iar cei doi pesti ar 
insemna tocmai dubla noastrd identitate, trupeasca si 
sufleteasca. 

Si cei doi pesti, trupul si sufletul nostru, au unitate la 
nivelul persoanei noastre... si fiecare parte are simturile sale. 

Trupul are simturile sale. ..sufletul are 
simturile... simtirile sale... Si ambele parti componente ale 
firii umane conlucreazd... In asa fel incat nu poti sd desparti 
sufletul de trup...si sd intelegi cat e suflet si cat e trup in 
actiunile noastre. 

5 

Sau, intr-un om Sfant - asa cum ii spuneam acum 
cateva ore doamnei preotese, intr-o convorbire privata a 
noastra - nu poti sa desparti/ sa intelegi cat e sfintenie si cat 
e aportul lui. Cat e aportul lui, cat sunt faptele lui. ..cat au 



28 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Prescur%C4%83. 



134 



contribuit ele la aceasta minune dumnezeiascd care este 
starea de sfintenie. 

Caci in sfintenia unui om, in mod tainic si mai presus 
de intelegerea umana, se imbind deschiderea noastra fata de 
Dumnezeu cu deschiderea prea imensd, uluitoare, a lui 
Dumnezeu fata de noi. 

Si, in cadrul ei, ne intalnim cu o imbrdtisare 
tulburdtoare a lui Dumnezeu cu omul. 

Dumnezeu il imbrdtiseazd pe om...omul // 
imbrdtiseazd pe Dumnezeu... asa cum vedem in Icoana 
Parabolei fiului risipitor... care se intoarce prin pocainta la 
TataL.si e imbrdtisat de Acesta. 

Si in Icoana aceasta ne regdsim cu totiL.Caci noi 
mergem cdtre Parintele ceresc, recunoscandu-ne toata 
pacatosenia...pentru a ne imbrdtisa iardsi cu El, prin 
iertarea pe care o primim de la El. 

Si avem astfel confirmarea acestei realitdti 
dumnezeiesti...2i faptului ca, deopotriva, putem fi casnicii lui 
Dumnezeu... cu Dumnezeu... impreuna/ in comuniune cu 
Dumnezeu... tot timpuL.desi trdim pe pdmdnt... in asa fel 
incat fiinta noastra, sufletul si trupul nostru sd fie 
transfigurate...sa. fie preschimbate intr-o realitate 
duhovniceascd personald. 

Pentru ca numai astfel, cafiinte induhovnicite, acum 
si pentru vesnicie putem fi proprii relatiei cu Dumnezeu. 

Insa, din punct de vedere material, I-au adus 
Domnului cinci paini si doi pesti... 

La care El a zis: Oepere Moi c55e ai)Touc;...Adica: 
Aduceti-Mi-le Mie pe acelea aici!...Aduceti-Mi pe cele pe 
care le aveti. 

Si acum incepe minuneal Minunea inmultirii 
painilor...dar si o explicatie subcutanatd, profunda in acest 
text... a faptului ca materia sepoate indumnezei. 

Ca materia are virtualitdti imense...pQ care Dumnezeu 
le-a lasat.../e-a sddit in ea...si ca numai impreuna cu 
Dumnezeu putem sd actualizdm aceste dumnezeiesti 
virtualitati aflate in materie...dar si in fiinta noastra. 



135 



Deci Domnul a poruncit, in versetul al 18-lea, ca 
materia sdfie adusa la El. 

Adica ceea ce spunem noi, in Dumnezeiasca 
Liturghic.atunci cand ne pregdtim sa invocam/ sa chemam 
pogorarea harului dumnezeiesc.ca sa sfinteascd Cinstitele 
Daruri... 

Caci spunem: „ale Tale dintru...a\e Tale"... 

Pentru ca, Doamne, Iti aducem Tie daruri dintru...a\e 

' ~ 5 5 

Tale. ..din ceea ce ne-ai ddruit noud... 

Noi nu facem decat sa Ti le reintoarcem, sa Iti 
reoferim darurile Tale. ..cm mdrinimie de suflet. 

Tocmai de aceea - am mai spus asta si altadata - 
crestinul autentic, romanul autentic, ortodoxul...atunci cand 
face o milostenie da cele mai bune lucruri. Cele mai bune 
obiecte sau cea mai buna hrana ca milostenie. 

Nu da toate rupdturile... sau nu da omului dear cmcz 
lei... adica ccva de nimic... 

Caci daca vrei sa fad o milostenie... atunci trebuie sa 
o /ad ca lumea. ..Ii iei un costum de haine cuiva...ii dai o 
carte serioasa...ii dai o Icoana...il primesti la tine...ii dai o 
masa...ii facilitezi o bursa.. .il duci la tratament...sau mergi 
cu el intr-o excursie...sau faci cu el un curs de initiere intr-o 
anumita stiinta...sau in intelepciunea dumnezeiasca... 

Deci daca vrem sa ajutdm, trebuie sa ajutam cu 
lucruri de cea mai mare importantd. Cu lucruri care sa 
insemne ceva, la modul real si impresionant pentru un om. 

Pentru ca el isi va aminti cu bucurie... si cu multumire 
de gestul tau...daca 1-ai facut sa se simtd bine, intreg, uman, 
bucuros in compania ta. 

Altfel facem milostenii...prin care ii desconsiderdm 
pe oameni... pentru ca le dam ce vrem noi. ..si nu ceea ce ei 
au nevoie... 

Si asa si aici! Domnul ne arata ca adevarata 

5 5 5 

milostenie trebuie sa fie adusa in fata lui Dumnezeu...cu 
toata recunostinta fata de El. ..sau ca oricdt deputin am avea 
noi sa dam...sa nu ne uitam la faptul ca e putin... pentru ca 
Dumnezeu primeste si sporeste acest lucru. 

El inmulteste binecuvdntarea in casa noastnL.si in 

ft 5 

cea a omului pe care il ajutam... 

Au adus in fata Domnului cinci paini si doi pesti... 



136 



Si ce sa faci cu o asemenea mancare...la atata 
multime? Nici nu stim daca pestele Gmfdcut...pYGga.tit... 

Iar painile cat erau de maril Ca Sfintii Apostoli nu 
puteau sa ia cu ei paini cat roata carului... Luau si ei niste 
pdinute mici. .. .Niste pdinisoare acolo...ce aveau ei, saracii... 

Deci nu putem sa spunem ca aici avem de-a face cu o 
mas a... Nici 1, 2% nu se puteau sdtura mancand ce aveau 
Apostolii. 

Si cu toate acestea Domnul ne spune - asa cum 
incercam noi sa spunem credinciosilor, in Biserica: ajutorul 
dumneavoastra, oricat de mic, e important... pentru ca putem 
sa ajutdm pe cineva bolnav - ca oricat de mici sunt cele 
adusc.ele se vor inmulti pentru toti. 

Iar acestputin, cu adevarat, Dumnezeu l-a inmultitl 

Si avem acest verset 19...unde se produce de fapt 
marea minune a inmultirii painilor si a pestilor. 

Kal KeA,euoac;...de la Keleuco (a porunci)...si a poruncit 
tovq oxXovc, dcvaKA,L0f|vaL/ multimilor sa se aseze... 

Si de aici, de la kA/ivgo, vine inclinare...gQSt al trupului 
in care iti pleci capul in fata lui Dumnezeu... sau in fata 
cuiva care iti inspird autoritate...dar si a avea aplecare 
asupra unui lucru. A avea inclinare pentru o vocatie sau o 
meserie. 

De aceea eel care nu are nici in clin si nici in 
mdneca...dQ-a. face cu o meserie... este afon la ea. Nu ii simte 
melodia... 

Ne inclindm... si ne asezdm... 

Multimile s-au asezat eiu toO yppxovl pe iarba. Caci 
Xoptoc;, de unde vine horticulturd al nostru, inseamna iarba. 
Iar horticultura se ocupa cu studierea pomilor, a legumelor, 
a florilor...pe scurt: a ierburilor, a vegetatiei. 



137 



A . 

Insa kIlvco, la care ne-am referit anterior, e important 
ca pozitie duhovniceasca. Pozitie duhovniceasca a 
corpului... si a starii interioare in fata lui Dumnezeu. 

Iar cei care stiti ceva despre pozitia traditionald in 
care se face rugaciunea lui Iisus, a inimii...aceea de a sta pe 
un scaunel si a apleca capul spre partea stanga, spre partea 
inimii... si a privi deasupra inimii, asa cum ne invata Sfantul 
Vasile de la Poiana Marului, canonizat de catre Biserica 
noastra de curand (f25 aprilie), in 2003 ...aceasta stare 
inclinatd a capului catre inima... deasupra inimii... in susul 
inimii.. .in partea ei rationald si volitivd... si nu in partea de 
jos, in partea pdtimasd... la nivel spiritual, aceasta aplecare a 
capului trebuie sa produca in noi umilinta. Pentru ca e starea 
de ascultare a lui Dumnezeu si de asteptare a voii Lui. 

Si printr-o continua rugaciune, umilinta... si continuu 
dor fata de DomnuL.si cu lacrimi, si cu pocainta...acestea 
produc in noi acea stare de sensibilitate duhovniceasca, de 
pocainta dureroasd si dulce in acelasi timp...a starii si a 
rugaciunii in fata Domnului. 

Pe de o parte, traim pocainta, durere, asteptare, 
constientizare de sine... iar, pe de alta parte, recunostintd fata 
de Dumnezeu... multumire pentru toate. 

Caci fara Dumnezeu nu putem sa iesim la limanul 
rugaciunii. Adica sa scoatem toata aceasta murddrie imensd 
din noL.pe care pacatele, patimile au produs-o in noi. 

Acea murdarie pe care o simtim acut.jenant, 
zdrobitor in adancul fiintei noastre. 

Caci e un mare dar de la Dumnezeu ca sa ne vedem 
pacatele. Si e unul dintre marile daruri pe care frica de 
Dumnezeu si amintirea pdcatelor noastre si gdndul la 
moarte il nasc in noi. 

Si asa, aceasta aplecare a trupului la rugaciune, care, 
la inceput, pare sa fie o chestie fara sens... produce, cu 
timpul, durerea si miscdrile evlavioase ale inimii 
noastre... dar si ale trupului nostru. 



29 Idem: 

http://www.basilica.ro/ro/stiri/sfantul_vasile_de_la_poiana_marului_pomenit_astazi 
in biserica ortodoxa romana.html. 



138 



Iar aceste miscari ale evlaviei, care se nasc in sufletul 
nostra si se rdsfrdng si in tot trapul nostra... sunt la 
antipodul a ceea ce inseamna cerbicie. 

Si cerbicia e starea omului care sta numai cu gdtul in 
sus. ..cu capul in sus...cu gatul drept si addnc infipt intre 
umeri... 

Priveste mdret...de sus... 

Ii priveste cu aroganta...pe cei care tree pe langa el si 
pe care ii considera, pe toti, prosti si nechibzuiti... 

De aceea niciodata nu pleacd capul... si nu se crede 
pdedtos, nu se crede netrebnic.rm se considera vinovat cu 
nimic... 

Caci cerbicia arata tocmai aceasta stare fizicd si, 
deopotriva, morala: sunt tari in gat. 

In sensul ca, statul lor cu capul in s«s...exprima o 
realitate interioara dramatica...a.CQ&a. de autosuficientd, de 
incredere in sinefara margini. 

Insa, viata duhovniceasca...adica ragaciunea lui Iisus, 
impartasirea, spovedania, toate ingenuncherile si metaniile 
noastre, toata oboseala si tristetea duhovniceasca pe care le 
trdim la slujbele noastre... pentra pacatele noastre si ale 
intregii comunitati si ale intregii lumi...dar si bucuria si 
exaltarea dumnezeiasca pe care le traim prin simtirea 
haralui lui Dumnezeu...produc in noi niste miscari 
duhovnicesti...czrQ ne inclind... 

Si observam la oamenii duhovnicesti aceste detalii ale 
inclindrii duhovnicesti, ale evlaviei... ^Caci stau, cateodata, la 
ragaciune, cu capul aplecat spre umar...sau mai adusi de 
spate. ..spre inima...sau cu mintea privind in inima...la cele 
din launtra... 

Si o fac de la sine. ..si nu in mod automatl Caci 
sufletul plin de evlavie miscd trupul spre o stare a cuviintei, 
sl ragaciunii evlavioase, a dialogului atent la detalii... si cu 
sinceritdti de constiintd. 

Si toate acestea produc pe chipul lor un farmec... si o 
maiestuozitate de neinlocuit. 



139 



Iar oamenii duhovnicesti o simt in mod reciproc. 
O simt unul la altul... 

Caci au un mod de a sti sa puna virgule acolo unde 
trebuie, in vorbire...Stiu sa faca puncte puncte, adica trei 
puncte... intr-o discutie... 

Sincopele glasului...ale modului de a privi, de a duce 
spre o anumita directie discutia, de a te comporta in 
integralitate, fara nimic fad, teatral, tras de par... spun multe 
celor care te ascultd... 

Deci observam la oamenii duhovnicesti aceasta 
manifestare dc.trestie mdngdiatd de adierea vantului. 

O miscare gratioasd a trupului si a mintii lor, plina de 

elegantd duhovniceascd. 

Miscarile continue, naturale si delicate ale trupului, 
aplecarea cand spre dreapta cand spre stdnga a 
capului...care nu sta numai asa, bdddran, cu gatul in sus...si 
care stie sa priveascd si in jos, sa schimbe tonalitatea 
glasuluL.care stie sa se roage facand pauze in rugaciune, 
pauze semnificative...sau sublinieri prin intermediul vocii, a 
tdriei sufletestL.sunt amprentele omului duhovnicesc. 

El e omul care se ddruie in multe feluri la predica, la 
slujbe, in discutiile cu el... 

Toata aceasta oboseala... oboseala. imensd..Xt umplu 
de inclinare bund.... 

Si am primit si mesaje bdddrane, apropo de 
oboseala...Bu incerc sa predic si sa scriu online. ..in ciuda 
oboselii mele imense...sm ca o oboseald peste oboselile pe 
care le am... 

Si cineva a venit si mi-a spus ca am vocea ca a lui 
Vadim Tudor... 

Adica, daca eu inalt glasul putin, aici, cand predic, 
pentru ca sa fie expresiva in anumite contextc.si daca 
oboseala mea e atdt de mare, ca si acum, si cu toate 
astea...ma chinui sa zic... si sa gdndesc niste lucruri... 

Caci eu nu amfoaie in fatal... 



140 



Nu zic, domne, eu tin spiciul si dumneavoastra 
inghititi tot ce spun eu! 

Nu, ci eu acum gdndesc lucrurile pe care vi le spunl... 

Caci acum fac predica, acum ma gdndesc... acum imi 
aduc aminte... acum sunt luminal de Dumnezeu ce sa spun. 

In mintea mea acum se produc toate lucrurile... toate 
conexiunile... 

Pentru ca predicile mele nu sunt aranjate... 

Dar asa e: cand privesti distant... toata munca...si 
vocea mQd....ridicatd si neefeminatd... poti 5a glumes ti...daca. 
nu te ostenesti lafel. 

Stiu si eu asta! Unii parinti vorbesc ma/ incet...s& 
prefac ca sunt oameni care intotdeauna numai asa 
vor&esc.Adica faptul ca au o calmitate extraordinara, ma 
rog... 

Insa vorbirea mea e naturald. Asa mi-e fireal Eu va 
vorbesc cm timbrul meu. ..cu eel pe care il am intotdeauna, in 
orice discutie... 

Nu imi pot silui glasul! 

Nu pot vorbi incet ca wn efeminat...sau numai pe 
anumite tonalitdti. 

Nu! Eu va vorbesc <xs*a cwm vorbesc intotdeauna. 

> 

Problema insa e aceea, ca omul care sta m ^ato 
noastra intelege osatura addncd duhovniceasca pe care o ai. 
Dar eel care nu te cunoaste. ..poate sa spuna orice ii trece 
prin minte... 

Si vocea mea guturala, obosita, sfasiata...e vocea unui 
om care trudeste continuu. A unui om care vorbeste mult... si 
munceste, uneori, impotriva sanatatii sale. 

Si, e adevarat, ar trebui sa ma menajez... si sa nu 
vorbesc in momente ca cele de acum. .At mare oboseald... 
Insa daca toe... si nu mai scriu... cu totii avem de 



141 



Sa tdcem si sa ne uitdm unii la altii...precum cucii la 
cer? Sa stam ca niste naluci in Biserica? 

5 

Insa daca «« fe obosesti. ..nu ai ce spune... 

Si, de multe ori, asa ajungem sa traim in Biserica: sa 
nu mai stim ce sa ne spunem... 

Insa, slava lui Dumnezeu!, avem enorm de multe 
lucruri sa aflam... si sa ne spunem. ..si pe care sa le 
comentam... si pe care sa le addncim... 

Incat noi ne mirdm... cum de mai avem somn...sau 
cum ma/ putem dormi, cand avem aftzte fife multe lucruri de 
facut? 

Si, la versetul al 19-lea, Domnul ii pune pe oameni sa 
se dvaKA,i0f|voa...sa se aseze pe iarba...adica intr-un mod 
smerit... 

Si aici se naste intrebarea: de ce le plac orasenilor 
mergerile in natural Tocmai pentru ca se intdlnesc cu viata, 
cu fundamental eL.al existentei. 

Iar atunci cand stai jos, pe iarba...simti natura, simti 
viata... simti sub tine iarba, gazele...mirosuri, nu?...toate 
frumoase, naturale... 

Si atunci iti dai seama ca omul de la tara traieste intre 

5 5 5 5 

gaze si intre iarba... intre ierburi frumoase si mirosuri 
frumoase... si nu stie cat de fericit e...Sau ar trebui sa fie 
pentru tot ce are in jurul lui... 

Iar pentru ca sa iti dai seama de fericirea 
rurala... trefouie sa te muti la oras, sa stai intre betoane, sa 
mirosi numai miasme de veceurL.si de lucruri aruncate 

5 5 

alandala pe strada, prin parcuri... 

Atunci iti dai seama, cand nu o mai ai, ce inseamnd 
sa lupti pentru o viata ecologica... 

Atunci intelegi ce inseamna viata teo- 
ecologica... adica o lume vazuta din perspective crestina si 
unde lumea, omul, tot ce facem sunt centrate in Dumnezeu. 

Caci viata noastra trebuie sa cuprindd un 
comportament adecvat atat fata de animale cat si fata de 
plante. Fata de pasari... 



142 



Asa cum spunea la un moment dat Sfantul Siluan 
Athonitul 30 ...Vorbea despre prostia de a rupe niste crengi 
din brad...sau florile...cand nu ai niciun chef sa lepastrezi. 

A rupe o floare numai pentru ca sa o mirosi... si apoi 
sa o arunci e un gest prostesc... 

Mai bine le lasi acolo unde sunt, le mirosi frumos...si 
pleci multumitor mai departc.si plin de bucurie, pentru ca 
Dumnezeu a facut atatea minuni minutioase... 

> 

De la bobul de orez si pana la creierul uman, de la 
cum arata o scoica, un melc, un taur...sau o balena... toate 
sunt lucrurile lui Dumnezeu, poarta amprenta Lui...care ne 
umple de minunare. 

Caci peste tot se vede mdretia mainii lui 
Dumnezeu... Care a creat toate dupa marea Sa intelepciune si 
iubire de oameni. 

Fiindca toate sunt conforme cu modul de vietuire al 
oamenilor. Clima si alimentele, formele de relief si 
adaptarea noastra la ceea ce vedem ne fac sa intelegem ca 
pamantul e casa noastra, ca ea e darul lui Dumnezeu si ca 
aici e un loc de crestere duhovniceascd spre Imparatia Lui. 

Deci: s-au asezatj^e iarbdl... 

Pe acest hortos...de unde am zis ca vine horticulturd... 

Si Xafi&v xohc, -uevTe upxovc,/ luand cele cinci paini (de 
la acest pente...avQm noi pentagramd: adica o stea cu cinci 
colturi) kkl xohc, 8uo IxOuocg/ si cei doi pesti, ava$Xe\\iaQ/ a 
privit (caci dvapAiiTO) inseamna a privi in sus)... unde?... etc; 
tov oupavov/ intru cer... 

Privind intru cer...Domnul e\)X6yr)oev/ a 
binecuvantat... 

Si aici avem acelasi gest evloghistic, de 
binecuvdntare ca la Sfanta Liturghie...si ca la toate slujbele 
Bisericii, unde episcopii si preotii binecuvinteaza intru 
Domnul lucrurile, vesmintele, obiectele, mancarurile 
aduse... 



30 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Siluan_Athonitul. 



143 



Si El a privit in cer... adica catre Tatal si catre 
Duhul...sau ne-a invatat pe noi sa ne uitam la Treime si sa 
cerem ajutorul Prea Sfmtei Treimi in tot ceea ce facem...mai 
ales in actele liturgice, care nu pot fi concepute decat ca 
impreund-lucrdri sfinte facute cu Dumnezeu. 

El a binecuvantat ca Dumnezeu... Km kXuouq/ si a 
frdnt...De la Klaco, care inseamna afrdnge... 

Si ce a frant...e8a)K6v role; MaGnTalg toix; aptoug/ a 
dat Ucenicilor painile... franturile din paine...oi 8e MaSnTca 
tolc; ox^olc;/ iar Ucenicii [le-a dat] multumilor. 

Si |ia0r|T'r|(;...nu Matiz, masina... inseamna ucenic, 
discipol. 

Ucenicii au primit mancarea inmultitd de la Domnul, 
aceasta masd minunatd, si ei au dat-o multimilor... 

Iar unii Sfmti Parinti punand aceasta problema: de ce 
Ucenicii au dat mancarea multimii...au spus: pentru ca ei sa 
se incredinteze de marea minune. Pentru ca prin mainile lor 
ea trecea...sprQ multimi... 

Si mica masd, mica mancare.-.devine inepuizabildl... 
Ea ajunge pentru toata lumea... 

Iar ohlisul de aici, multimile de aici, dupa cum vom 
vedea in ultimul verset...erau multimi serioase... 

Nu erau doar vreo 5, 10, 15 urmatori ai Domnului... 

Deci aici se petrec cateva lucruri importante...Caci 
Domnul porunceste multimii sa se aseze pe iarba, si astfel sa 
aiba contact cu smerenia...cu starea naturala, 
confortabila...sa aiba de-a face cu naturaletea. 

Sa se aseze... pentru ca sa mdndnce cu toata inima... 

Si prin asta sa se faca discrepanta vizuala intre El si 
Ucenici...si intre El si ei... pentru ca fiecare sa vada cum se 
inmultesc painile si pestii... sub ochii lor... 

Si stand ios...vad cu totii coerenta acestei minuni. 

Si dupa ce oamenii se asaza pe iarba, Domnul ia 
painile si pestii, multumeste pentru elc.caci asta inseamna 
priveste in cer...\t binecuvinteaza... .bineinteles invatand ca 



144 



noi intotdeauna sd binecuvdntdm si sd multumim pentru 
ceea ce ne-a dat Dumnezeu... 

Deci sa privim ustensilele, cum vorbeam anterior, ca 
pe elemente care se umplu de prezenta noastra... 

Si numai dupa acestea toate Domnul frdnge si 
inmulteste mancarea. Si ceea ce inmulteste... trccQ prin 
mdinile Ucenicilor ca sd ajungd la multimi... 

Iar minunea preaminunata este aceasta: Km e^ayov 
TTavtec; Km kxopxaoQr\oav/ si au mancat toti si s-au saturat! 
Au mancat pana la satietate... 

Iar in versetul acesta, al 20-lea, expresia au mancat si 
s-au sdtur at... credem ca este un moto extraordinar de bun 
pentru ceea ce ar trebui sa insemne predica si vorbirea 
duhovniceascd. 

Caci la intrebarea cat ar trebui noi sd predicdm in 
Biserica sau cat ar trebui sd vorbim cu ei despre lucruri 
teologice... raspunsul sly fi: pana cand se umplu de 
cunoastere, de bucurie si de satietate duhovniceasca. 

5 ~ 5 5 

Pana nu mai pot... mai mult... 

Sa vorbesti cu oamenii si sa-i hranesti cu bunatatea, 

5 5 5 ~ 

cu curatia, cu umilinta si cu frumusetea ta...Si cu bunul tau 

5 7 5 5 5 5 

simt...Si cu intelepciunea ta... 

Sa le vorbesti intr-atat de mult incat oamenii sa 

5 

inteleaga ca sunt plini. ..ca sunt cm Zwrta sufletului 
impdcati...ca. s-au ingrdsat prin cuvintele pe care li le-ai 
spus. 

Si sa le dai si de mancare, de baut, cate un dar...daca 

5 5 7 7 

ai, daca iti permiti...dupa ce le dai mas a cuvdntului. 

Pentru ca trebuie sd imbindm cuvintele predicii 
noastre cu amabilitatea si solicitudinea fata de diverse 
cereri. 

Caci cuvantul intelept, frumos, cu bun simt...cu 
curtoazia frumoasd a fratietatii se deruleazd, de la sine, spre 
statul la masa si la vorba... 

5 

Pentru ca il poti oameni cu ceea ce aL.in inima si in 
casa... 



145 



Si sdrac... sa.u mai nesdrac... omul trebuie sa piece de 
la tine multumit. Sa vada bun simt, respect. .ca a gasit in tine 
un partener de discutie pe masura sa...si ca 1-ai ospatat si cu 
hrana bundtdtii inimii tale.. .care e tot de la Dumnezeu... 

Deci trebuie sd-i sdturdm pe prietenii nostri, pe 
ucenicii nostri, pe enoriasii nostri, pe oamenii pe care ii 
conducem in Manastire sau in eparhie...si cu cuvinte 
dumnezeiesti dar si cu ceea ce dorim sd le ddruim... pentru ca 
sa piece, cu totii, de la noi ca niste oameni veseli cu inima. 

Iar daca omul nu pleaca de la tine veseLAdx a venit la 
tine cu inima deschisd... daca nu pleaca vesel. ..atunci 
intalnirea a fost ratatd pe jumdtate. 

Daca omul nu pleaca de la tine radios, cu aripi 
noi... daca nu pleaca cu frumusete in suflet, ci pleaca 
cu... resturile nesimtirii tale... atunci nu cred ca mai au rost 
aceste intdlniri... 

Pentru ca trebuie sa ne intalnim cu frumusete... unii cu 
altii... 

Caci asa trebuie sd se petreacd lucrurile: sa ne 
sarutam cu sdrutare duhovniceascd si unii pe altii sd ne 
imbrdtisdm... 

Sa ne iertdm... 

Sa ne zicem fratilor... pentru Invierea Domnului 
nostru...asa cum ne invatd slujba Sfantului Pasti. 

Cu alte cuvinte: trebuie sa fim oameni duhovnicesti. 

> 

Caci nu merge treaba numai cu aparentele... 

A ciocni un ou...sau a bea impreuna un pahar de 
vin...fara sa existe comuniune intre noi, comunicare si 
intelegere reciprocd... nu ne ajuta la inima. 

Aparentele inconforteazd si mai mult... 

Ci trebuie sa ne sarutam cu sdrutare sfdntd, cu iubire 
reala, vie si sa vorbim lucruri care ne caracterizeazd. 

...Insa versetul al 20-lea: au mdncat si s-au sdturat cu 
totii...IIavT6(;... 



146 



In greaca Trdcg, nuou, tt&v, un pronume...inseamna tot, 
intreg. 

Si in filosofia si teologia greceasca vQc\\Q...intregul 
era materia, totalitatea materieL.Si materia se confunda cu 
Divinitatea... pentra ca si Divinitatea era materiald... 

Si Dumnezeul asta Unu al grecilor, alaturi de zei sau 
care ii excludea...sau ii lasa neexplicati pe zei...aparea ca 
paralel cu materia. 

Dar daca materia era considerate de grecii pagani 
drept o realitate vesnicd, pe care nimeni nu a creat-o... iar pe 
zei, la fel, nu i-a fdcut w°mew...inseamna ca exista doua 
realitati, si zeii si materia, ambele vesnice... si zeii nu fac 
altceva decat sa 5e joace cu materia... animalul, pasarea, 
omul. . .find materie plasticizatd.. . 

Insa in lumina Revelatiei dumnezeiesti a Bisericii 
Ortodoxe, creatia nu este vesnicd. ..Nu e ca Dumnezeu. 

Ci creatia e rcxiw/ vointei si a/ iubirii lui Dumnezeu. 

De aceea ea apare ca fiind dependentd de 
Dumnezeu... in relatie cu El... 

Caci El e sursa vietii omului, a animalelor, a 
Ingerilor, a intregii creatii... 

Iar noi ne implinim numai in relatia noastra de iubire 
si de credinciosie cu Dumnezeu, cu Creatorul nostra. 

Tocmai de aceea (am mai spus si alta data) omul 
pacatos nu poate sa se simta impdcat... 

Nu poate sa se simta bine cu faptul ca curveste, minte, 
insala, ca omoara sau ca se drogheaza... 

Pentra ca implinirea noastra nu se poate face prin 
pdcat... ci /?n« faptele bune, de mare demnitate si curatie 
care ne leaga de comuniunea cu Dumnezeul treimic. 

Numai in Dumnezeu... pentra ca am fost fdcuti de 
cdtre El... noi ne putem simti impliniti. 

E un alt fel de a spune: numai acasd ne simtim bine. 

Bineinteles putem sa mergem in tari straine, pana la 
capatul pamantului... 
Ne intoarcem... 



147 



Si tot acasa simtim (si prin acasa denumim casa, 
familia, neamul, locurile natale, limba, credinta, obiceiurile, 
modul de a fL.ce te fac sa ai reverberatii profunde) ca e 
acel ceva de neinlocuit si de nesters din fiinta noastra. 

3 t 3 

Dar acest acasa eel mai profund al omului si al 
intregii umanitati inseamna relatia noastra cu Dumnezeu. 

Marii convertiti inteleg acest hiemfoarte bine... 

Inteleg ca acasa comuniunii cu Dumnezeu nu poate fi 
butaforizatd. 

Caci dupa multe peripetii...prin trecerea lor prin erori 
de tot feluL.si prin multe sectc.si religiL.cand se intorc 
acasa, adica in Ortodoxie, in Biserica Ortodoxa, in Biserica 
lui Dumnezeu - care la nivel universal are multe 
neputinte... si nici nu e cea mai mare „grupare religioasa" - 
simt ca aici se regasesc. 

Pentru ca simt cum pdtrunde in ei viata lui 
Dumnezeu... prin slujbele Bisericii si prin tot modul de a fi 
al Bisericii. 

Si atunci stiu si simt ca sunt acasal 

Incep sa vorbeasca, sa simta, sa gandeasca si sa 
traiasca cu adevdrat omeneste. Sa traiasca viata normald a 
oamenilor...care nu poate fi traita in afar a Ortodoxiei. 

Si acesta nu e un triumfalism... ci unfapt de viatal 
Pentru ca nu noi, ortodocsii, inventdm viata 

ortodoxa... ci noi trdim din ea...sau ea este cea care ne tine in 

viata... pentru ca e viata lui Dumnezeu. 

Si larghetea duhovniceasca, care tot creste in inima si 
in mintea si in trupul celor care se convertesc la 
Ortodoxie... le da sa inteleaga cat de anormali au fost in 
gesturile si in simtamintele lor... si ce simplu de 
dumnezeiascd este viata. Viata autenticd... 

Pentru ca harul lui Dumnezeu, lucrand continuu in 
noi...ne face sa fim niste pajisti imense. ..pline de florile 
duhovnicesti ale virtutilor dumnezeiesti. 

3 5 3 

...Si atunci ne dam seama...smi in masura in care 

3 

dobdndim, pas cu pas, mintea lui Hristos, rationalitatea Lui, 



148 



modul Lui drept si simplu de a vedea lucrurile...intelegem 
ce inseamna acasd.. .si ca nu trebuie sa mai plecam niciodata 
de acasd... asa., pe coclauri, in desertul patimilor. 

Pentru ca acasa noastrd reprezinta linistea in care noi 
ne regdsim la modul fundamental. 

Acasd vedem cine suntem noi in adancul fiintei 
noastrc.si ce ne impacd... 

Ce ne impaca, ce ne odihneste... 

Tocmai de aici simtamantul pdcii, al odihnei... in 
Biserica...si, mereu, in viata noastra, daca suntem oamenii 
studiului teologic, ai contemplatiei, ai rugaciunii, ai 
frumusetii duhovnicesti. 

Si de aici, noi, ortodocsii, vorbim despre moarte ca 
adormire... dar si despre odihna impreund cu toti Sfintii. 

Odihnd insa nu in sensul ca stdm inconstienti cu totii, 

-3 1 

dupa moarte. ..dupa cum credea Martin Luther sau Ellen 
White ...pana la Judecata fmala...asa, ca niste lilieci 
agdtati... In vesnicie... 

Ci odihna dumnezeiascd este tocmai aceasta minune 
enormd ca Dumnezeu locuieste in noi, prin slava Sa si noi in 
Dumnezeu...prin impartasirea cu Trupul si Sangele 
Domnului, prin rugaciunea noastra, prin smerenia noastra, 
prin curatirea noastra de patimi...si, in vesnicie, fiind cu 
mult mai dinamici interior in comparatie cu viata 
bisericeasca de aici. 

Pentru ca odihna noastra interioara se potenteazd 
enorm de mult in vesnicie, impreuna cu Dumnezeu. 

Asa ca, pentru a mdnca si a ne sdtura... trebuie sa ne 
intoarcem acasd... 

Si pentru ca sa ne intoarcem acasa... trebuie sa 
incepem cu frica de Dumnezeu.. .cu pocainta...cu vederea 
pacatelor propriL.cu curatia trupeasca si duhovniceasca. 

...Cu venirea la Sfintele slujbc.cu spovedanie si 
impartasire deasa...cu ascultare smerita fata de indrumatori, 
povatuitori, duhovnici, frati, confrati...si, mai ales, fata de 



31 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Luther. 

32 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ellen_White. 



149 



semnele si de lumindrile dumnezeiesti pe care Dumnezeu ni 
le trimite in viata noastra. 

Si apoi intelegem ca infranarea, postul, rugaciunea, 
toate lucrurile astea din Biserica au o legdtura interioard... 

Si asa cum, la scoala, invatam Romana, Matematica, 
Franceza, Engleza, Fizica, Chimie, Religie etc. ...si cand 
suntem elevi...nu cam ne da-m seama ca tot ce invdtdm noi 
se leagd intre ele...la fel si aici, cu viata Bisericii. 

Scoala ne face oameni cu capulpe umeri... iar Biserica 
ne desdvdrseste cu adevarat formarea interioara si ne 
implineste ca oameni. 

Pentru ca toate faptele bune au legdtura intre ele. Si 
daca incepem sd le implinim dupa putere, dupa intelegerea 
si varsta pe care o avem...vom constientiza faptul ca se 
leagd in noi, se lumineazd una pe alta, se ajutd una pe alta... 

Tot ce citim valoros, slant... «<? schimbd profund. Ne 
face adevdrate frumuseti. Si cand intelegem acest lucru 
suntem bucurosi si multumitori lui Dumnezeu. 

Pentru ca suntem bucurosi de rodirile harului lui 
Dumnezeu, pe care le-am lasat sd intre in viata noastra prin 
lucrarea faptelor bune. 

Am ascultat cuvintele lui Dumnezeu si ale Sfintilor 
Lui si acum ne bucurdm... 

Dar Dumnezeu lucreaza si prin Sfinti si prin nesfinti 
in viata noastra. Pentru ca El lucreaza prin tot eel fata de 
care noi ne deschidem... si il credem... 

El ne vorbeste si prin pietre si prin creatii artistice si 
prin forme de relief.. .si prin morminte...si prin darurL.si 
prin durerL.si prin bolL.si prin necinstc.si prin umilinta... 

Printr-un confrate, prin sotia ta, prin mama ta, prin 
duhovnicul tau, prin ierarhul tau, printr-o carte citita...prin 
toti cei pe care ii intdlnim in viata... Dumnezeu ne vorbeste, 
ne invata cate ceva...cate ceva important... 

Chiar si prin draci Dumnezeu ne invata lucruri 
importante... pentru ca demontand pas cu pas insinuarile/ 
ispitele lor...aflam ce ii deranjeazd, ce nu suportd la noi... 



150 



Si daca convertim lucrurile rele in date ale mantuirii 
noastrc.atunci luam invatatura din tot ceea ce vedem, 
auzim, traim bun sau rau... 

Iar daca dracu iti spune ca esti Sfdnt... tu trebuie sa ii 
spui ca esti: pdcdtos... 

Daca te indeamnd sa faci drdcii/ pdcate... tu trebuie sa 
aduci contraargumente revelationale, adica ce spwwe 
Dumnezeu despre pdcat.. .si care sunt virtutile... 

Bineinteles m* vorbim cu dracii, nu stam cu ei /a 
taifas.. .ci «e impotrivim gandurilor rele pe care ei /e 
insdmdnteazd in inima noastra. 

Ne spunem noua ce trebuie sa facem... 

Deci daca mdncdm si ne sdturdm... si «e intoarcem 
acasd...CQ se produce? 

Kal fjpav to iTepLooeuov/ si au luat din destuL.tcov 
KA,ao|iaTcov... 

Si e foarte frumoasa asta cu clasma... 

Pentru ca in muzica psaltica exista semnul muzical 
clasma.. .un fel de ^emn diacritic... care pus deasupra notei 
sau dedesubtul ei prelungeste nota cu o bdtaie accentuatd, 
cantata cu nerv...sau produce o modulatie, un ornament de 
interpretare in actul muzical. 

Insa aici clasma inseamna fragment, piesa, bucata, 
farama, firimitura...de paine. 

Ton clasmaton adica insemna ramasite...asa cum 
spune IPS Bartolomeu Anania...in editia sa scrip turala... 

Si au ramas din belsug/ din destul firimituri/ resturi/ 
ramasite [de paine]... incat au strans 8o)8eKa/ 12...ce?... 
KofyivovQ T[Xr\peiQ/ cosuri pline... 

Pentru ca cuvantul cofinos inseamna cos... 

Cosuri pline... care dddeaupe afard... 
Au rezultat 12 cosuri pline. ..de ramasite. ..de resturi de 
paine.. .din cele 5 paini... 

De ce 12? 



151 



Pentru ca 12 erau si Apostolii. 

De ce 12? 

Pentru ca tot 12 erau si semintiile lui Israel. 

De ce 12? 

Pentru a arata faptul ca in fiecare luna si in fiecare an 
noi trebuie sa umplem...din firimiturile noastrc.si ale 
experientei noastre si goldtatea materiala si spirituals a 
altora. 

Si nu credem ca exista om care sa nu aiba sa spuria un 
lucru bun cuiva... 

Ca nu are o experienta sau o mie de experience pe 
care sa le impdrtdseascd cu altii... 

Exista intre noi insa si ideea unei false smerenii. 

Iar aceasta falsa smerenie ne spune printre altele, ca 
daca nu am facut toate lucrurile ca Sfantul Atanasie eel 
Mare (ca sa luam un exemplu)... nu trebuie sa vorbeasca 
nimeni nimic.si sa nu il ajute nimeni pe celalalt cu ceea ce 
stie... pentru ca nu cumva sa se sminteasca el sau celalalt. 

Si aceasta idee cu smintitul e iarasi o mare nefericire 
pe care o intalnim peste tot in spatiul nostra ortodox. 

In sensul ca, daca omul a citit vreo doua-trei carti 
sfintc.deja considera ca este „un om sfant"... 

Si daca vine unul care mai fumeazd sau e curvar sau 
ce mai e...nu mai vrea sa il mai vadd... pentru ca sa nu se 
sminteasca/ sa nu se molipseascd de pacatele aceluia. 

Insa cand ai ajuns, mai, tu, frate, Sfant? In douazeci 
de zile? In cinci luni? In cinci ani?... 

Pai toata viata traim pentru ca sa ne sfintim viata...si 
tot avem pacate... si gdnduri... si edderi care mai de care. 

Si ala mai mult Sfant.. .si celalalt maiputin Sfant... 

Deci problema cu: „n-am experienta multd. ..dar nici 
pe asta putind nu vreau s-o spun altora" este un mare 
orgoliu.. .si o mare mdndrie... si o mare lene, in cele din 
urma. 

Pentru ca tii acolo talantul tdu.. .si spui: „Domne, am 
doar unul. Nu stiu limbi straine, nu fac minuni ca Parintele 



152 



X, nu vorbesc bine ca nu stiu mai care. .."... si prin aceasta 
incerci sa spui ca nu ai nimic bun... 

Dar tinand banii la portofeL.nevrand sa pui si tu 
bratul la munca Bisericii... pentru a se zidi o Biserica sau 
pentru a se tipari vreo carte... sau pentru a se face ceva 
bun. .At fapt iti negi talantul/ darul de la Dumnezeu si prin 
asta iti fad un mare rau. 

Pentru ca nu te smeresti nefacand nimic... ci te 
autocondamni. 

Si exista atatea nevoi in lumea asta...ca nu avem timp 
si putere pentru a le alina pe toate. 

Pentru ca nu toti au nevoie de minuni sau de 
medicamente scumpe. ..ci unii au nevoie de oameni cu care 
sa vorbeasca, care sa ii ajute la modul minimal... care sa ii 
vada din cand in cand... 

lata, batrana cutare nu are lemnele sparte...smi nu are 
pe cineva care sa ii aducd apd de la fantana! 

Si a sparge lemnele, a aduce apa, a face mancare 
cuiva...poti sa faci, daca esti in putere... si prin acest ajutor 
direct... inveti sa fii oraeft<95...si 5a te smeresti. 

Inveti sa fii intelept... daca incerci sa fii £>w«. 

Si nu trebuie sa fii i S/3«t..sau mare academician ca sa 
cumperi m'5te /apte pentru cineva.. .sau ca sa faci ceva bun 
pentru el. 

...Si cu trei cepe, trei rosii...cumparate...si date altora 
- adica cu gestul tau de bine - schimbi relatiile intre tine si 
altii. 

Asa ca a spune cuiva ca nu am stiintdprea multd.. .si a 
ma feri sa il sfatuiesc pentru ca nu cumva sa gresesc.Adx ii 
arat, in acelasi timp, ca am lene cat cuprinde in relatia mea 
cu el...nu e o pozitie mdntuitoare pentru mine. 

Caci o asemenea atitudine de neasumare a celuilalt 
ma arata ca sunt farsor... 

Pentru ca, de fapt, eu nu vreau sa ma implic in viata 
luL.mai degraba decat sa imi fie fried ca nu cumva sa il 
sfatuiesc gresit. 



153 



Vreau sa scap de el... si de aceea imi imbrac refuzul 
intr-o nesimtitd „smerenie"...care e lene in stare purd... si 
indiferenta fata de celalalt. 

Si asa se manifesta smerenia ta falsa: daca vine un 
altul mai destept decat tinc.te retragi si ii spui: „Frate, sunt 
pdcdtooos... si nu pot sa vorbesc cu dumneata aceste 
chestiunL.pentru ca sunt pdcdtos... si nestiutorV\ Dar daca 
vine unul mai prost decat tine...incepi sa i te lauzi cu 
nerusinare: „Pai eu 1-am cunoscut pe Parintele Cleopa...Eu 
am fost la Parintele Arsenie...Si a stat cu mine de 
vorba...Deci eu sunt „sfant"...nu asa ca dstialaltif\ 

Da!... Duplicitate se numeste chestia asta... 

Pentru ca in fata celor mari trebuie sa spui cat stii si 
sa recunosti: domne, nu mai stiu mai mult decat atat...sau nu 

5 ~ f 

stiu problema asta.. .si nu e nicio rusine...iar in fata celor 
mici nu trebuie sa te dai mare la apa mica... pentru ca 
miroase urdt gestul... 

Iar constiinta ta trebuie sa iti spuna ca nu e bine sa te 
fdlesti cu trei lucruri pe care le stii... mai mult decat celalalt. 

Da, daca Dumnezeu ti-a dat sa faci un liceu, o 
facultatc.sau sa ai parinti ca lumea...smi sa ai o familie, o 
sotie buna, ascultatoare, linistita... atunci esti un omfericit. 

Insa acestea nu sunt motive de mdndrie. 

Ele sunt darurile lui Dumnezeu... 

Si asa cum spunea Sfantul Pavel, ce ai omule pe care 
sa nu ilfi primit de la Dumnezeu [I Cor. 4, 7]? Caci El da 
toata darea cea buna si tot darul desavarsit [lac. 1, 17]. 

Insa noi ne aratam adesea nerecunoscdtori fata de 
marile Sale daruri...Caci El ne da multe...iar noi, din astea 
multe nu incercam sa dam nimic altora... pentru ca nu cumva 
sa ne smintim. Ca nu cumva sa ne pierdem noi 
sufletul...daca/acera altora bine. 

Si „ne temem" atdt de mult de pacat cand suntem 
farisei...dQ parca am fi niste Ingeri care zboara numai prin 



154 



cer...si nu stim nicio rautatc.sau nu avem deloc de-a face 

5 5 <J 

cu pacatele cele mai grosiere... 

Dar noi, in aceste clipe, suntem numai niste infractori 
„duhovnicesti". Numai niste oameni prefdcuti... care nu 
vrem sd ne muncim prea mult cu altii... pentru ca, in primul 
rand, nu ne prea muncim cu noi insine. 

Si in loc sd il ajutdm...l\ lasam sd moard in stradd. 
Pentru ca asa arata „constiinta" noastra ..ortodoxa": 

, 11 , , 11 

indiferentd fata de altii. ..si avidd de propria noastra 
persoana. 

Si, dupa cum spuneam despre multimea din 
Evanghelie...de la minunea de azL.ea, multimea, nu era 
deloc mica... 

De ce? Pentru ca iata ce spune 21...versetul al 21 -lea: 
ol 8e eoGiovTec;/ iar cei care mancau r\oav avbpec, cood 
iT6VTaKL0XLA.L0L x w pU Y uvaLK( ^ v KaL ttoclSlcov/ erau barbati ca 
la cinci mii afard de femei si copii. 

Iar osi [cood] acesta, pe care 1-am intalnit si in 
Evanghelia Transfigurarii...e o particuld comparativd... .Una 
importantd, la fel ca si particula horis [xcopl?]. 

Si mai alaltaieri, cand am vorbit despre oro^ [opo;], 
despre limita... ne-am referit la dogma teologicd ca la un 
pdmdnt al adevdrului cu hotare foarte clare. 

Pentru ca dogma este cea care arata marginile intre 
care se afla adevdrul teologic... si, in consecinta, avertizeazd 
asupra raului iesirii dintre limitc.si «/ intrdrii in perimetrul 
minciunii. 

Si astfel minciuna e cea care incearca sd invalideze, in 

5 ~ 

mod luciferic, dogma. 

5.000 de barbati: un numar iarasi importantl... Un 
numar mare de oameni... asa cum se converteau in primele 
momente ale vietii divino-umane a Bisericii... 

Si, la v. 22: Km/ si...eu04a)(;...din nou un adverb. ..care 
inseamna imediat.. .r\vayKaoev/ i-a fortat/ i-a silit pe Ucenici 
sa intre/ sd se imbarce in corabie.-.adica in iTA,oXov...si sa 



155 



treaca pe celalalt tarm inaintea LuL.pana ce El a concediat/ 
a dot drumul multimilor. 

Si reamintim faptul ca multimea in Noul Testament de 
la Balgrad se numea dihanie. Iar aici, in v. 22, e vorba 
despre slobozirea ndroadelorl a noroadelor. 

Apropo de narod... pe care noi il folosim acum total 
aiurea...Pentru ca narod insemna un om necioplit, un om 
fara prea multa cunoastere dar un om muncitor si cored din 
popor. 

Era corelativul tdranului. 

De aceea narod nu era sinonim cu prost. 

Pentru ca si prost inseamna simplu... Insemna tot asa: 
umil... 

Si era umil... pentru ca nu avea bani ca sd studieze... si 
nu pentru ca nu l-arfi dus capul sa invete. 

Adica era un om cu potente... dar sdrac. 

Tot in Noul Testament de la Balgrad gasim cuvantul 
corfe.. .Iar corfa era cosul. 

Iar in v. 19: pajiste. Iar pajistea, ca si azi, e campia, e 
loculcu verdeata... 

Si tot la 19... gasim a da har, care insemna a da 
multumire. A adus multumire lui Dumnezeu. De unde a face 
un har cuiva...Iar acum, in termeni neologici, avem pe: a-mi 
face un favor... 

Insa favor vine din italiana pe filiera latina...si 
inseamna tot har. 

Caci atunci cand faci un favor cuiva...faci ceva 
frumos pentru el. Iar harul lui Dumnezeu e cea mai mare 
frumusete pe care Dumnezeu o revarsd in noi. 

Si stim expresia lui Dostoievski cum ca „frumosul va 
salva/ va mantui lumea". Care insa frumosl 

Pentru ca estetica postmoderna a vazut frumosul si in 
urat...Sau a confundat frumosul cu uratuL.Sau i-a spus 
uratului/rwraos'. 



156 



...Si unii au gasit frumos si in urdtul lui Baudelaire ... 

Si citeam undeva...nu mai stiu la cine...acum, de 
curand...cum despartea esteticul de morala, adica frumosul 
de adevdr. 

Insa cum poti sa desparti frumusetea Sfantului de 
adevdrul sfinteniei sale? Sau cum poti sa desparti 
frumusetea iubirii tale pentru sotia ta sau pentru copiii tai de 
adevdrul, cinstea, corectitudinea fata de ei? 

Deci care frumos va salva lumea? Harul lui 
Dumnezeu! Caci el este frumosul care va salva lumea. 

Caci daca harul lui Dumnezeu locuieste intra noi, 
atunci Dumnezeu lucreazd in noi frumusete negrditd . 

Si aceasta a treia parte a predicii de azL.o alocam 
textului Vulgatei. Textului latin... 

Din care vom comenta/ vom explica anumite cuvinte, 
care ne vor ajuta si mai mult in intelegerea textului 
evanghelic de fata...dar care ne ofera si o intelegere mai 
largd... 

Pentru ca cuvintele pe care noi le-am aprofundat si le 
vom dezbate acum...au relevantd pentru limba romana. 
Fiindca avem cuvinte romanesti care au apdrut din limba 
latina. 

Asadar, daca ne urmdriti dupa textul Vulgatei 
(prezentat la inceput), ne puteti intelege argumentarile. 

In versetul al 14-lea apare cuvantul turbam. 
Substantivul turbam... 

Vidit turbam multam...« vdzut multime multd... 
Iar turba, -ae inseamna multime, multitudine de 
oameni. 

In versetul al 15 -lea apare cuvantul care la noi 
semnifica Vecernia. 

Adica: vespere. De la vesper, -eris... 



33 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Baudelaire. 

34 Finalul filei a doua. 



157 



Si acesta inseamna: seam. ..dar si momentul cand 
rasar stelele pe cer. 

Si cand rasar stelele... noi, in Biserica, incepem 
Vecernia. Slujba de seara... 

Ma rog, acum, Vecernia, la unele Biserici incepe mult 
mai devreme de rasaritul stelelor... 

Pe laora 16-17. ..si nupe la 18-19. 

Dar exista si Vecernii speciale, ca cea de la Pasti, la 
amiaza, in mai multe limbi, pentru a arata ca tot pdmdntul 
trebuie sa fie interesat de Invierea Domnului...si cea de la 
Cicizecime, cand ingenunchem... si pe care o facem imediat 
dupa Liturghie. 

Insa continutul slujbei Vecerniei indica seara. 

Tot in versetul al 15-lea...apare substantivul facto, de 
la. factum, -i, care inseamna faptd, lucru, act. 

De unde expresia latina, utilizata adesea: de facto. Si 
care inseamna: de fapt. Si a devenit un calc care a intrat 
adanc in limba romana. 

Deci: de facto, de fapt...ceea ce exista de fapt...lucrul 
la care noi ne referim... intr-o anume situatie. 

Si de aici avem neologismul factitate, ceea ce tine de 
faptc.sau dL&]Q,c\iN\\\ factual: referitor la fapte, faptic. 

Si se refera la lucrul ca atare, la lucrul luat in 
discutie. 

Tot aici, in versetul al 15-lea, il gasim pe 
discipuli...dQ la discipulus, -/...care inseamna, deopotriva, 
ucenic, student, discipol, un audiant al unui maestru, al unui 
profesor, al unui Parinte duhovnicesc. 

Si astfel discipulus... de unde vine 

disciplina...disciplinat...Q omul care se introduce/ se initiaza 
in niste reguli... asculta de niste regulL.se situeaza in cadrul 
anumitor normc.de viata...fapt pentru care devine un om al 
disciplinei. 



158 



Iar discipulus, de la care, eel mai adesea, folosim 
sensul de discipol...Gm folosit de catre filosofii latini pentru 
a-1 desemna pe ucenicul care a stat o anumita perioada de 
timp in intimitatea unui profesor, a unui invatat... si a invatat 
de la el o stiintd sau o arta anume. Sau mai multe la un loc. 

Si astfel ucenicul e eel care invata de la un maestru 
ceva esential. Fie ca e vorba de oratorie, de filosofie, de 
poezie, de teologie, de lingvistica... 

El invata sub conducerea luL.si intelege ceva mai 
mult decat daca arfi invatat de unui singur. 

Pentru ca primeste de la maestru modul particular, 
experienta lui, cunoasterea lui... 

...Si tot aici il gasim pe desertus. Adjectiv... Desertus, 
-a, -um. Cu trei forme... pentru masculin, feminin si 
neutru...care insemna desertifwat, nelocuit, un loc solitar, 
singur... 

Singuratic, desertic... 

...Si asa era locul unde s-a produs minunea inmultirii 
painilor. 

Iar aici oamenii s-au desertat, s-au uitat pe ei 
insisi...fiind absorbiti de cuvintele si persoana Domnului. 

Si cand mancam desertul. ..manczm ceva 
M6*or...Desertul e la sfdrsitul mesei. Pentru ca desertul e la 
sfdrsitul... mnoi locuite. E in afard... 

Tot aici, in acelasi verset 15, il gasim pe hora, - 
ae...care inseamna ord, timp, sesiune temporald. 

De unde 1-am luat si noi, romanii, ca ora...dar si ca 
hora. 

Si hora presupune un cere. Pentru ca oamenii joaca in 
cerc.Se tin de mana si formeaza un cere... 

Iar hora e semnul prieteniei, al comuniunii, al 
faptului ca cei care joaca impreund... au lucruri in comun. Au 
lucruri intre ei care ii leaga. 



159 



Dar or a e si ea un cere... un timp fix... rotund... Dupa o 
ora vine o alta ora...cu minutele si secundele eL.Si orele 
sunt distincte... desi ele alcatuiesc «« intreg temporal. 

Pentru ca si la Aora mergi cu sotia, cu familia. Te 
prinzi in hora alaturi de altii, de alte familii...Insa fiecare 
familie e distinctd de alta. Hora pune la un loc familiile dar 
nu le amestecd. Ele sunt distincte si impreund la hora. 

Si tot aici, in acest verset 15, substantivul castellum, - 
/...de unde castel al nostra.. .iar in latina insemna cetate, 
fortdreatd, citadeld, garnizoand. 

Si acelasi lucra a insemnat si pentru noi. Pentru ca 
cetdtile erau deopotriva orase fortificate dar si sedii 
militare. 

Ziduri inalte, pentru a nu fi expuse asediului... 

In versetul al 16-lea observam ca numele 
Mantuitoralui Hristos...adica Iisus...m limba latina este 
Iesus sau Jesus... cuj pastrandu-se in limbile spanice. 

Tot aici, ultimul cuvant...manducare...vine de la 
verbul: manduco, -avi, -atum.. .care inseamna a mesteca, a 
mdnca, a devora ceva...A manca ceva cu foarte multa pofta. 

Si de aici vine masticatie al nostra... Ceea ce 
mestecdm... Mestecarea in sine. 

Tot de aici mandibula...Mandibula, -ac.carQ nu 
inseamna altceva decat fdlci, gurd. 

Si, dupa cum stim, din pacate...din acestey2/a'...se pot 
aduce si injurdturi la adresa lui Dumnezeu nu numai laude. 

Minciuni si blestemc.sau binecuvantari si vorbe 
frumoase...pot iesi din aceeasi gura. 

Si cu gura... din cauza guriL.poti face multe lucruri 
rele. ..prin care aproapele nostra sd sufere amarnic. 

In versetul al 17-lea gasim substantivul panes. ..la 
plural. De la substantivul panis, -is. Si de aici pdine al 



160 



nostra.. .cat si panifwatie. Adica institutia care se ocupa cu 
producerea painii. 

Tot aici il gasim si pe pisces...de unde peste... si 
pisciculturd. Ramura economica care creste si vinde peste... 

Versetul al 18-lea ni-1 ofera pQ...huc. Care inseamna 
aici, in acest loc. 

In al 19-lea...m caelum. ..in cer... 

Caci cer al nostra... cerul de deasupra noastra, vine de 
la caelus, -i din latina...ae citindu-se e. 

Iar in latina caelus insemna cer, univers, lume. ..dar si 
Dumnezeu, atunci cand referirea la cer...e o referire la 
Dumnezeu. 

De aceea expresia noastra: „pacate strigdtoare la 
cer , \. .nu se refera la cer.. .ci la Dumnezeu. ..Care gaseste 
aceste lucruri, aceste pacate numite astfel, drept 
intolerabile . 

Tot in versetul al 19-lea il gasim pe benedixit...a. 
binecuvantat...de la benedico, -xi, -ctum, -ere. 

Si binecuvdntarea, potrivit pdrtilor componente ale 
cuvantului, inseamna a vorbi de bine. 

Iar cand noi evidentiem rolul lui Dumnezeu in viata 
cuiva...cand II rugam sa fie activ, sa Isi verse mila Lui in 
viata cuiva... inseamna ca il binecuvdntdm. 

Bunazicere... 
Zicere de bine... 

De unde il avem si pe Bund ziual..., format dupa 
acelasi calapod cu binecuvdntare... cu buna zicere. 

Caci Buna ziual e o rugaciune pentru altul. Ii vrei 
binele altuia salutandu-L.si nu rdul. 

Si cine, in atare situatie, poate sa ne dea o zi.. .bunal 
Dumnezeu ne da zile bunel Caci zilele omului sunt de la 
Dumnezeu. Fiindca Dumnezeu e Cel care da bine, ne da tot 
binele in viata noastra. 



161 



El varsa binele in viata noastra. Da binele la tot 
omul... 

Si binele de la Dumnezeu e pace, e bucurie, e curatie 
dumnezeiasca. E orice dar spiritual sau material. 

Asadar esenta binecuvantarii e rugdciunea pentru 
altul. E cererea a tot binele de la Dumnezeu pentru altul. 
Cerem ca El sa il miluiascd pe eel pentru care noi ne rugam, 
pentru care mijlocim... 

Tot in versetul al 19-lea (un verset plin de bucurii 
lingvistice pentru noi) apare et fregit...Si a rupt, a 
sfaramat... J FregzY de la frango, fregi, fractum. Care inseamna 
a rupe, a sf drama, a zdrobi, afrdnge. 

Si aici avem: frdngerea pdinii. 

Dar exista si „frangerea gatului". Sau: „mi-am frant 
mana". Ceea ce inseamna ca osul s-a rw/??...Fractura...Insa la 
modul metaforic „frangerea" gatului... inseamna o prostie 
fdrd margini. Am gresit, mi-am invatat lectia, nu mai vreau 
sa repet greseala. 

Insa exista si „mi-am frdnt din painea mea...si am dat 
saracilor". Si ce am rupt... a. devenit a lor. A fost dar din 
dragostea mea pentru altii. Ca sa mdndnce si el, saracul, 
umilitul, neajutoratul...si sa nu moard... cum vedem ca se 
intampla lucrurile... 

...Dar de aici avem si fractalul. Cu dublu sens. In 
stiinta sunt particulele foarte mici, subatomicc.iar in arta 
postmoderna fractaliile sunt povestiri dezldnate... despre 
care am mai scris online... 

In sensul ca scrii despre tot felul de personaje, despre 
tot felul de sentimente, care nu au legdturd unele cu 
altelc.ci fiecare sunt autonome. Sunt un univers aparte... 

Insa toata dezordinea aparentd a scriiturii, ca si in 
cazul lumii subatomice...are logica ei.. .pentru ca povestirile 
sunt de f apt paralele... si nu idioate, fara sens. 

Iar celula, privita subatomic, desi pare un haos...ea. 
este un univers bine definit...ha. fel, scriitura 
fractalicd... chiar daca e formata din franjuri diverse de 



162 



gandurL.are logicd... daca scriitorul vrea sa iti arate modul 
in care a mixat multiplele naratiuni. 

Iar ideologia literara a fractaliilor vrea sa spuria ca 
omul postmodern si-a pierdut coer<?«ta...gandirii...ceea ce, 
in parte, e adevdrat. Insa e si multa parsivenie aici... 

Pe scurt: se sare dintr-un subiect in altuL.si gata 
romanul! 

Iar asa procedeaza unii dintre noi cand se uita 
online... sau la televizor. Sar de la una la alta, nu urmaresc 
nimic.si la sfarsitul zilei nu stiu ce aufdcut de fapt. 

Privire fractalica. ..needucata...dezorganizata...fara sa 
urmareasca ceva precis. Si cand incurajezi fragmentarismul 
tot timpul nu poti sa ai o privire coerenta despre ceva 
anume. 

Pierderea in multe... 

Si la sfarsitul zilei, dupa ce ai trecut prin Basescu, 
doua cantece, stiri despre morti, raniti, hoti, meteo, curs 
valutar...si 10 dezbracate...ajungi sa nu mai poti sa te 
rogi... te simti obosit nefacand nimic.si te culci tot cam la 
fel deplin... 

Si asa vine scadental Si la sfarsitul anului, al 

55 ) 5 5 7 

vietiL.vezi ca nu ai inceput si nu ai facut lucruri serioase in 
viata ta...ci intotdeauna te-ai lasatfurat de peisaj, de stimuli 
care te-au scos din albia.. .din traiectoria ta. 

Te-ai apucat de o mie... si nu ai continuat pe niciuna. 

Adica trebuie sa cam stim cat suntem in stare sa 
facem. Ce putem sa facem...Sa nu credem ca suntem in stare 
sa facem ceva.. .oricdnd, oricum si oricdt... 

Trecem la versetul al 20-lea...unde il avem pe saturati 
sunt. S-au sdturat cu totii. E vorba de un verb pasiv al 
verbului saturo, -avi, -atum. Si insemna plin, satisfacut, 
saturat. De unde saturatie...dsiY si sdturare. 



163 



Si saturatie, in limba romana, e un cuvant complex. 
De ce? Pentru ca inseamna mai multe lucruri. Intr-o prima 
faza am putea vorbi despre saturatie ca despre starea unei 
solutii in care nu se mai poate dizolvd o alta cantitate de 
substanta. 

Dar inseamna si starea de intensitate maxima a unui 
fenomen. Adica oboseala prea mare, iubire imensa, 
excitatic.Si in atare situatie nu o mai suporti... 

Dar saturatie inseamna, totodata, si dezgust... 

Ca in expresia: „m-am sdturat de fitele tale". Adica: 
nu le mai suport... Pentru ca am vazut tot felul defumuri, de 
comportamente aiurea ale tale... si nu le mai suport. Imi vine 
sd vomit cand te vad ddndu-ti in petic. 

Ai un comportament ostentativ vizavi de mine. Pentru 
ca tu vezi ca imi face rdu modul tau de a te comporta (eu 
stiu, vine la tine fumand, dracuind, baut)...si o tii langa. 
Continui cu relele. 

Si el te aduce la saturatie. ..La. greatd fata de el. 

Insa exista si un al 4-lea sens al cuvantului 
saturatie. ..atunci cand nu mai poti sd fii capabil de a sta 
intr-un anumit mediu... 

Tot la 20, aici, apare cofinos (apare de cinci ori in 
Vulgata)...de la cofinus, -«...cosuri de nuielc.cum avem la 
tara. Impletite din rdchitd... adica din salcie. 

Si in ele, in cele 12 cosuri, s-u strans firimiturile, 
resturile... 

Si pentru ca am ajuns la firimituri sau la fdrdme de 
paine...avem aici fragmentorum. Un genitiv plural.. .de la 
fragmentum, -i. Care inseamna, cum bine se observa... pentru 
ca il avem si in romana: fragment, rdmdsitd, rest, ceea ce 
ramane dupa ce consumam ceva. 

Iar dupa ce ei au mdncat au ramas 
duodecim...doisprQZQC&... cofinos... cosuri... 

Cum erau cosurile?... Fragmentorum plenos... pline de 
ramasite, de resturi alimentare. 



164 



In versetul al 21 -lea apare virorum. Care nu a dat pe 
viroza (desi barbatii sunt numiti, cateodata, sub forma 
„contagioasa"...spre exemplu: lepre). ..ci e genitivul plural 
de la vir, -i, care inseamna barbat, sot, erou, om curajos, om 
nobil in fiinta sa. Om demn, cu coloana vertebrala... 

Asadar barbatul, in defmitia lui latina, e un om demn. 
Nu e un sarlatan, un ipocrit sau un gigolo. 

Tocmai din acest motiv atunci cand auziti vorbindu-se 
despre ideea de virilitate nu trebuie sa o confundati cu ideea 
de sexualitate. Pentru ca a fi viril, in sensul adevarat al 
termenului, inseamna a fi barbat. Barbat cu toate 
amprentele spirituale si materiale. 

Adica barbatul nu e barbat doar pentru ca e „dotat" 
cu muschi, cu organ sexual sau cu putere de munca. Ci vir, - 
i, barbatul in definitie latina, e in primul rand un om demn, 
un om curajos, un om care se defineste in primul rand prin 
sufletul sau, prin taria sa de caracter... Si asta inseamna 
virilitate: bdrbdtie sufleteascd. 

Pentru ca poti sa ai muschi de wrestling sau de sumo 
si sa fii un efeminat...XJn barbat us or... Pentru ca nu ai 
caracter, nu ai tdrie sufleteascd, nu esti un om moral. 

Iar cand barbatul e redus la sexualitatea lui. ..cand 
virilitatea lui nu mai are amprentd mor aid... atunci este 
transformat in obiect sexual. 

Insa barbatul adevarat... e un om cu calitdti sufletesti 
proeminente, impunatoare, convingatoare. 

El se defineste prin cultura sa teologica, filosofica, 
literara, prin modul sau de a fi loial si demn in tot ceea ce 
face. 

Si pentru ortodoxul latin din primele veacuri crestine, 
pentru ortodoxul care vorbea limba latina, barbatul adevarat 
era un om demn, un om curajos, barbat al unei singure 
femei, un om responsabil, un cetatean loial. 

Asadar virilitatea nu e doar somaticd. ..ci si 
sufleteascd. 



165 



Tot aici il gasim pe mulieribus. Dativul sau ablativul 
plural de la mulier, -is. De imde muiere al nostra, femeie. 

Insa mulier, -is in latina insemna femeie, sotie si 
stdpdnd a casei. 

Stdpdnd nu in sensul de „stapana" de la filmele 
porno... ci de sotie legitimd, care conducea, randuia o casa 
impreuna cu sotul ei. 

Sau, ca acum la noi, unde trebuie sa ai cdsdtorie 
civild si religioasd. ..numai astfel ajungi stdpdnd a 
casei... cand esti sotia unui barbat in fata tuturor. In mod 
asumat. 

Asumare deschisa, publica... 

Deci: cu acte in reguld... Si, in acelasi timp, cu 
iubirea, cu demnitatea cuvenite unei sotiL.ea venind cu tot 
sufletul pentru a construi ceva impreuna cu sotul sau. 

Pe scurt: doamnd esti cand ai si statut de femeie 
cdsdtoritd dar, totodata, cand esti privitd ca atare si de sotul 
tau. 

Si de aceea ma bucur, cand ajung in casa cuiva, sa il 
vad pe stdpdnul casei... dar si pe stapdna casei. Sa vad doi 
oameni responsabili, care stiu ce fac cu viata lor. Care si-au 
asumat un viitor comun.. .si luptd impreuna pentru el. 

Si intr-o familie crestina adevarata, stapdna casei, 
doamna, sotia nu e o subalternd ci o persoana legata de 
sotul ei printr-o mare comuniune. Si ea are incredere, il 
ajuta, il iubeste nespus, il sprijind intra toate pe stdpdnul 
inimii ei pentru ca e iubitd, pretuita, respectata si ajutata la 
fel de mult. 

Insa barbatul e conducdtorul sotiei si al familiei. Fara 
ca prin asta sa fie un dictator. 

El se sfdtuieste cu sotia sa, cade de comun acord 
pentru ceea ce trebuie sa faca amandoi si copiii lor... 

Si de aceea addncul relatiei dintre soti se explicd 
continuu. Dialogul continuu, impreuna sfatuire, abnegatia 
reciproca explicd dar nu epuizeazd adancul relatiei. 



166 



Si copiii sunt inclusi in mod organic, de la inceput, 
prin grija fata de ei, in intimitatea lor...pentru ca ei sunt 
expresia intimitatii parintilor lor. 

Si aceasta e ambianta, hora familiei de care vorbeam 
anterior! 

Iar daca barbatul e barbat si in sufletul si in trupul 
sau... si femeia este lafel. Pentru ca ea nu efemeie numai din 
cauza genitalitdtii sau a aspectului sau fizic... ci datorita 
sufletului si a trupului ei. 

Iar pentru ca sa fii stdpdnd a caseL.trebuie sa fii 
stdpdnd peste tine insdti. Peste copiii, casa, tot ce ai 
impreuna cu sotul tau. 

Si tot aici, si tot la plural, il avem pe parvulis. In dativ 
sau ablativ plural. De la parvulus, -i care inseamna copil, 
minor, sugar, tdnc... 

Si de aici avem cuvantul puericulturd... care e stiinta 
medicala care se ocupa cu metodele si mijloacele de 
cr ester e armonioasd a copiilor. 

Adica trebuie sa ai cultura cresterii copiilor... pentru 
ca ei nu cresc de la sine. Trebuie sa stii de ce tipa, ce vor, 
cum trebuie spalati, cum trebuie infasati, cum trebuie 
leganati, ce gramaj de lapte le trebuie, cum le faci de 
mancare...O mie de necuno scute daca nu le inveti. 

Daca ii pui apa fiarta...ca sa il speli...il 
opdresti... pentru ca pielea lui efoarte sensibild. 

Daca il tragi de mana, de picior, mai tare.../ le 
rupi...csi nu sunt tari ca ale noastre... 

Asa ca trebuie sa stii. ..si sa inveti continuu cum 
trebuie sa actionezi in diverse situatii cu copilul. Trebuie sa 
iti agonisesti cultura a copiilor... stiinta despre copil si viata 
lui. 

Adica iti trebuie cultura multd si sa fii cres tin... si sa 
fii mama si tatd de copil. 



167 



Caci de aceea panica multora dupa culcat...Te culci 
cu Ionel, cu CosteL.ramai gravida. ..si apoi te intrebi ce sa 
faci. Nu inainte... ci dupa... 

Si pui problema lui ori... ori... Ori ma ia de 
nevastd. ..ori f/ avorfez...Dar nu si problema lui a fi 
responsabil pentru copilul tau. 

Iar post-avortul e o durere imensd... cum e durere 
imensa si cdsdtoria fdrd dragoste. El te tine de proastd, se 
duce se-ntoarce, Ionel al tau... si cand vine acasa vrea masa, 
vrea sa te culci cu eL.dar nicio admiratie fata de tine. ..si 
fata de ceea cefaci pentru casa si pentru el. 

Si de aici bataile, certurile, supararea...starea de stres 
continuu...care te face sa iti blestemi zilele...si faptul de a te 
fi cdsdtorit. 

Adica, din nou, problema culturii. Sa ai cultura 
cdsdtoriei... inainte de casatorie. Sa stii sa iti alegi 
sotul...sotia...si sa nu il alegi pe eel care nu trebuie. 

In versetul al 22-lea, iubitii mei, il avem pe navicula. 
De la navicula, -ae...micd ambarcatiune, bared. Si de aici 
vine naval.. .adica tot ceea ce tine de transporturile pe mare. 

Si ultimul lucru...pe care vrem sa il discutam cu 
dumneavoastra din aceasta Evanghelie e acest trans, tot de 
la 22, care e o prepozitie in acuzativ si care inseamna crucis, 
peste, dincolo de, delpe partea cealaltd. 

Iar noi il folosim pe trans ca insemnand peste. De 
aici: transfrontalier, transfug, transhumanta, tranzitoriu, 
Transfagarasan etc. 

Actiunea Politiei Romane, in UE, spre exemplu, e 
transfrontalier a... ^trece si in alt stat...colaboreaza si cu alt 
stat...daca e nevoie sdprindd un infractor. 

Iar transhumanta e migratia periodica a pastorilor cu 
turme, care urea primavara la munte si coboara toamna la 
ses... pentru ca sa asigure hrana animalelor. 

Adica o actiune care se desfasoara, trece peste mai 
multe locuri. 

Si vom incheia aici si a treia parte a predicii 
noastre...Si speram sa nu fim chiar atdt de obositori... 



168 



Caci unii dintre dumneavoastra poate ca sunteti 
invatati cu predict scurte... 

Insa noi consideram ca aceste predici, care adastd, 
care se opresc pe fiecare particuld in parte a Evangheliei 
sunt extraordinar de folositoare pentru oamenii credinciosi. 

Pentru ca ele sunt rodul unei continue cercetdri a 
Traditiei... si, in acelasi timp, ii fundamenteazd pe oameni in 
credinta. Ii face sd se familiarizeze nespus de mult cu textele 
sfinte. 

Dar as fi vrut si o a patra parte. ..cu concluziL.a 
predicii de azi, daca aveam timp. Caci aceasta Evanghelie, 
ca fiecare in parte, poate fi adancita, explicate, discutata in 
alte zeci de ore... 

Pentru ca Scriptura e o imensitate coplesitoare de 
cunoastere care cere multe ore si zile de interpretare. Si ar 
trebui sa vorbim mereu in cantari si in psalmi si in 
cunoastere teologica. 

Iar vorbirile duhovnicesti despre Scriptura ne-ar 
umple intreaga viata...Caci Scriptura si Parintii Bisericii si 
cultul nostru ortodox merita sa fie discutate non-stop. 

Sa predicam adica mult, pana ne pierdem glasuL.pana 
murim...ca moartea asta e ofericire... daca ai fost toata viata 
interpretul Traditiei Bisericii. 

Caci trebuie sa vorbim despre dulceata teologiei 
ortodoxe, despre mdretia de har a dogmelor Bisericii, 
despre fiecare fardmiturd a acestei /?«*>»' a Traditiei noastre. 
Pe care nu trebuie sd o desconsiderdm in niciun punct al 
ei...ci sd oprimim cu evlavie si cu fried de Dumnezeu. 

Si daca vreti sd gdnditi invatatura ortodoxa ca pe o 
pdine a lui Dumnezeu, ca pe o pdine pentru mmfe...atunci pe 
aceasta trebuie sd o mdncati cu multa constiinciozitate. Si sa 

f 5 5 

nu lasati pe afanL.sa nu aruncatL.sa nu calcati in 
picioare...nicio farama...nicio idee sfanta a acestei paini a 
cunoasterii lui Dumnezeu. 



169 



Caci pentru cunoasterea lui Dumnezeu trebuie sa ne 
nevoim. Si nu sa ne pierdem timpul cu jos Guvernul, jos 
Sinodul... lar daca ne-am nevoi duhovniceste...am fi altii. 

...Iar aceste ore de predicare pe care le-am petrecut cu 
si pentru dumneavoastra dorim sa fie o imbiere/ o invitare a 
dumneavoastra catre cunoasterea duhovniceasca. 

Sa aratam ca se poate discuta teologic minute, ore 
intregi...daca vrem... 

Si se poate. ..daca te nevoiesti sa strangi, bob cu bob, 
de peste tot, invdtdtura Bisericii pentru ca sa o darui ca pe o 
hrana indestulatoare. 

Si smeriti in fata lui Dumnezeu, cercetand zeci de 
surse teologice... strangi... pentru ca sa vorbesti... 

Caci noi speram sa se inteleaga, dar vedem ca nu se 
intelege acest lucru, ca atunci cand facem o predica sau 
cand facem un articol nu il facem doar cu citirea unei 
jumatati de carte pe intreaga viata. 

Ca nu le facem numai pe baza la cinci, zece, cincizeci 
de carti... 

Ca noi nu am citit doar cdrtile despre care am vorbit 
online pana acum... 

Ci in spatele muncii noastre exista citiri serioase si 
multe... multa muncd ascetica. ..multa. chinuire... 

Si aceste lucruri nu le spunem ca sa ne mdndrim... in 
fata dumneavoastra, pentru ca nu avem pentru ce si nici nu 
cdstigdm nimic, ci pentru a-i atentiona pe cei care ne citesc 
si nu ne inteleg prea binc.ca cunoasterea duhovniceasca si 
viata duhovniceasca nu se dobandesc doar pentru ca ajungi 
sa vorbesti papagaliceste, dupa ureche, despre ele. 

A repeta doua pagini sau cinci carti la nivel online, pe 
care le-ai citit. ..dar nu tu le-ai gdndit, nu le-ai scris tu...nu 
inseamna teologie. Ci adevdrata cunoastere teologicd vine 
din viata ta ascetica, din munca ta de citire, de traducere si 
de creatie. Din multe lucruri, filtrate prin tine, devenite una 
cu tine... si care izvordsc din tine in mod firesc. 

Adica dintr-o epuizare imensd... vine teologia. Din 
deschiderea spre Dumnezeu, pentru ca El sa ne umple de 
slava Sa si de multa cunoastere, si din deschiderea noastra 



170 



spre sursele teologice, spre viata Bisericii si spre 
cunoasterea multilaterala a existentei. 

Caci daca am inmagazina cunostintele teologice 
asemenea unui computer si le-am avea pe toate folder langa 
folder in capul nostra... nu am sti ce sa facem cu ele. 

Fiindca din toate facem o carte tocmai pentra ca 
Dumnezeu ne lumineaza, ne ordoneaza lucrarile in capul 
nostra... pentru ca sa le putem intelege si detalia. 

Caci El ne face sa pdtrundem in intelegerea acestor 
lucrari... Fiindca, bineinteles, oamenii contemporani cu 
Sfantul Pavel, cu Einstein sau cu Eminescu nu vedeau 
aceleasi lucrari in ei cum vedem noi astazi...avandu-le opera 
la indemana. 

Insa nu contemporaneitatea ne strical Si nu band ne 
opresc ca sa nu facem studii...Ci lenea noastra, lipsa noastra 
de zbatere ne face neproductivi. 

De aceea textele: „sunt prost", „nu am cunoastere 
duhovniceasca", „nu pot citi carti teologice", ci eu citesc 
„numai ragaciuni si acatiste" nu ne disculpd si nici nu ne 
arata niste oameni de treabd ai Bisericii. Ci ele arata ca nu 
vrem sa progresam zilnic, ca nu vrem sa invatam, ca nu 
vrem sdfim altii. ..atata timp cat acum se poate din plin acest 
lucru. Ca ne e lene sdfim altii.. Aucru care arata carentele 
credintei noastre...care ne vrea mereu altii. 

Lenea se scuzd ! 

Pentra ca, daca vrem, putem invata o limba straina si 
la 85 de anL.daramite la 15. 

Putem invata rugdciunea lui Iisus si la tinerete si la 
maturitate si la batranete. 

Putem sa invatam sa citim, sa scriem, sa ascultam si 
sa privim framos la orice varsta. 

E de ajuns sa vrei ca sa inveti un mestesug, o stiinta, 
o arta. 

Nu conteaza cat de mult intelegL.sau cat de 
repede. ..ci faptul ca te-ai apucat de ceva nou. 



171 



Pentru ca oricine din Biserica Ortodoxa a lui 
Dumnezeu se poate mdntui, oricine se poate sfinti, oricine 
poate sa il inteleaga pe Sfantul Maxim Marturisitorul si pe 
Sfantul Dionisie AreopagituL.in cateva ale lor.. .daca 
asculta, daca primeste invatatura, daca se strdduieste sa 
inteleaga. 

Caci Sfanta Liturghie, Botezul, Cununia, 
Inmormantarea, toate slujbele Biserici, sunt pline de 
teologie. 

Te doare caput de atata teologie. ..daca mintea ta nu e 
rodatd, nu e luminatd, nu e invatata cu teologia. 

Dar, in timp, lucrurile devin coerente in mintea 
noastra...daca ne dam silinta sa le intelegem. 

Pentru ca toti incepem cu greu teologia, cu multe 
necunoscutc.si pe parcurs tot intelegem lucrurile... Iar daca 
incepem pe Parintele Dumitru Staniloae, pe Sfantul Maxim 
Marturisitorul, pe Sfantul Grigorie Palama si nu intelegem 
decat unele lucruri...e bine si atat! La a doua citire vom 
intelege mai mult. Pentru ca neintelegerea e un motiv sa 
scotocim carti, sa intrebam, sa aprofundam lucrurile... pentru 
a le intelege. 

Si daca citim de doua, de trei ori, de 4 ori o carte e 
imposibil sa nu intelegem ceva mai mult de la o citire la alta. 

Daca nu stii...iti iei dictionare. 

Daca nu intelegi un cuvant...il cautL.Scrii de mana 
fraza, o rescrii cu cuvintele tale. 

Cauti in alte carti, cauti online, te zbati sa 
intelegi.. .dar nu lasi baltd o carte... 

Pentru ca noi suntem consternati cand auzim ca 
oamenii nu rdmdn cu nimic de la slujba...sau din ce 
citesc.Ca raman cu inima si cu mintea goale... fam 
intelegeri... 

Si ma intreb: cum e posibill Cum sa mergi la o slujba, 
la un Botez, la o Inmormantare, la o Cununie...si sa nu 
ramai cu niciun rand, cu nicio intelegere in minte? 

Ce fel de minte e aia...care nu intelege nimic din 
slujbele Bisericii? Nu intelege... sou nu vrea sa admitd acest 
lucru? 



172 



Insa, fratele meu, daca de la slujba nu ai inteles 
nimic.de la televizor ce intelegil Caci si la stiri, la filme, la 
documentare sunt cuvinte grelc.de dictionar. Si se vorbeste 
despre tot felul de sintagme, tari, nume, preocupari si in 
limbaje proprii despre diverse lucruri. 

Dar daca nici la televizor nu intelegi tot ce se 
prezinta...de ce vrei sa intelegi tot ce se petrece la 
Biserica...doar printr-o singura asistare la slujba? 

Asadar, pentru a intelege tot mai mult trebuie sa te 
ambitionezi in bine. Ca cei doi-trei oameni publici, 
mediatizati recent, care au dat BACul la maturitate. 

In concluzie: daca vrei, se poatel Daca nu, nu. 

Deci sfatul nostru constant e acesta: nu pierdeti 
timpul cu prostii si cu vorbe de cancan toata ziua! Ci 
invatati lucruri serioase din orice: din teologie, stiinta, 
cultura, maniere elegante... pentru ca astea va ajutd sa va 
formati interior. 

Pentru ca prin ele va luminati, va clarificati interior, 
va umpleti de intelepciune... 

Nu renuntati la ideea de a avea o intelegere mare si 
profunda asupra lucrurilor! 

Nu va limitati la trei carti citite, la trei autorL.sau, 
aoleu!, ma smintesc daca il citesc pe Dostoievski sau pe mai 
stiu e cinc.Nu! 

Citeste si cartea proastd pe langa cea mare, si ziarul, 
si blogul...dar ia, urmeaza, retine numai ceea ce trebuie. 

Caci si pe strada si in viata ta se intampla ca in 
romane...si ca in filme. Se petrec si bune si rele. ..nu numai 
bune. Iar daca prin viata ta, prin capul tau iti tree tot felul de 
gandurL.acelea pot sa devina si o nuvela, o piesa de teatru 
sau un roman. Diferenta e ca la tine tree nescrise... iar altii le 
scriu. 

Iar noi citim cultura... pentru ca sa vedem ce 
experientd au si altii. Ce le-a zburat si altora prin cap. Cate 
ne unesc si cate ne despart. 

Insa, pentru cei care nu 5tm...sau pentru cei care nu 
citesc... .le spunem ca intelepciunea nu trufeste. Intelepciunea 



173 



umple de smerenie. Numai putina si frugala intelepciune 
trufestc.pentru ca nu e unfapt de viatd. 

Si asa trebuie sa intelegem spusa Sfantului Pavel: ca 
intelepciunea putina infumureaza. 

Da, stiinta multd poate infumura cand ti-o agonisesti 
nu ca sa te mdntuiesti... ci pentru scopuri minore. Dar cand 
Dumnezeu ne umple de multa stiinta si cunoastere atunci 

L 5 5 5 5 

aceasta ne smereste mult...ne umple de multa mila si 
bucurie, de dorinta de a o impdrtdsi si nu de a privi de sus 
pe ceilalti. 

Asadar multa stiinta ca si multa sfintenie nu smintesc 

5 t > 5 J t 

decat pe lepre si pe hoti. Pe oameni care nu vor sa aiba nici 
nevointd mult si nici carte multa. 



Da, pe acesti oameni ii smintim... si nu ne pare rau ca 
ii smintim. ..Caci ei deja s-au smintit pe ei insisi. ..prin faptul 
ca nu vor sa fie mai mult decat sunt ci vor sa ii lasdm asa, 
ca pe niste crestini care nufac nimic. 

Insa nu exista smerenie... care sa nu vrea sa cunoasca 
mai profund Scriptura. Care nu vrea sa cunoasca tot ce 
mdrturiseste Biserica. 

Caci smerenia se uluieste de maretiile lui Dumnezeu. 

t 5 

Efoarte bucuroasd de adevar, de frumos, de pace, de liniste. 

Ne oprim aicL.si speram ca aceasta predicd 
maraton... sa fie spre folosul nostru, al tuturor. Dumnezeu sa 
ne binecuvinteze si sa ne intareasca. Amin! 



174 



Predica la Duminica a 9-a dupa Rusalii. 
Umblarea pe mare - Potolirea furtunii [Mt. 14, 22- 
34] 



Iubitii nostri , 



In duminica a 9-a dupa Rusalii avem pericopa 
evanghelica de la Matei 14, 22-34... nimeni altul decat 
pasajul umblarii Domnului pe mare. ..si eel al potolirii 
furtunii. Adica tocmai continuarea capitolului al 14- 
lea...unde duminica trecuta vorbeam despre inmultirea 
minunata a pdinilor si a pestilor. 

Si vom da citire pasajului evanghelic de astazi, al 
duminicii de astazi, conform editiei 2001 a IPS Bartolomeu 
Anania. Si editia aceasta prezinta urmatorul text: 

„22. Si indata Iisus i-a silit pe ucenici sa intre in 
corabie si sa treaca inaintea Lui pe tarmul celalalt, pana ce 
El va da drumul multimilor. 

23. Si dand drumul multimilor, S-a suit in munte, ca 
sa Se roage in deosebi. Si facandu-se seara, era singur acolo. 

24. Iar corabia era la multe stadii departe de tarm, 
fiind invaluita de valuri, caci vantul era impotriva. 

25. Iar la a patra strajd din noapte, Iisus a venit la ei 
umbldnd pe mare. 

26. Vazandu-L umbland pe mare, ucenicii s-au 
inspdimdntat, zicand ca este naluca, si de frica au strigat. 

27. Dar El le-a vorbit indata, zicand: ,Jndrazniti, Eu 
sunt; nu va temetiV\ 

28. Iar Petru, raspunzand, a zis: „Doamne, daca esti 
Tu, porunceste sa vin la Tine pe apa". 

29. El i-a zis: „Vino!". Iar Petru, coborandu-se din 
corabie, a merspe apa si a venit la Iisus. 

30. Dar vazand vantul puternic, s-a infricosat si, 
incepand sa se scufunde, a strigat, zicand; „Doamne, scapa- 
ma!". 

31. Iar Iisus, intinzandu-Si indata mana, 1-a apucat si 
i-a zis: „Putin credinciosule, de ce te-ai indoif!". 

32. Si suindu-se ei in corabie, vantul s-a potolit. 



35 Predica a fost creata pe data de 16 august 2008, in format audio, in doua file. 
Prima fila: 43. 34 minute. A doua fila: 40. 42 minute. 



175 



33. Iar cei din corabie / s-au inchinat, zicand: „Cu 
adevarat, Tu esti Fiul lui DumnezeuV '. 

34. Si, trecand marea, au venit pe uscat in 
Ghenizaret". 

Si acesta e textul dumnezeiesc al Evangheliei de azi 
pe care o sa incercam sa-l problematizam, cu harul lui 
Dumnezeu, in cele ce urmeaza. 

Adica vom aprofunda acest text pe care Biserica 
noastra, Ortodoxa, ni-lpune inainte in aceasta zi. 

Si daca ati fost atenti data trecuta...puteti observa ca 
versetul al 22-lea al Evangheliei de duminica...5 , e repeta in 
Evanghelia de azi. Versetul in care Iisus li concediaza pe 
Ucenici si ii roaga sa treacd, inaintea Lui, pe tarmul 
celalalt... 

Pentru ca Dumnezeu stia ce se va petrece...Ct se va 
petrece cu eL.in acea noapte... 

...Si de aceea incepem exegeza noastra cu versetul al 
23 -lea... Care, in GNT, in editia greceasca din care noi va 
interpretam, eel mai adesea, Evanghelia zilei...zvem 
urmatoarea forma: 

Kod utioXvouc,/ Si dand drumul/ eliberand xobc, o^A-ouc;/ 
multimile...Domnul, se subintelege, dvepri el; to opog/ S-a 
urcat intru munte... 

Adica de unul singur a plecat... 

Cu ce scop? npooeu£aa0ai. Pentru „a Se ruga". 

A se ruga Kerr' UhooV de sine. ..singur.. .in intimitate. 

Si versetul se continua cu cuvintele: ovj/iac; be 

Yeyo|i6vr|(;/ si facandu-se tarziu/ seara... Iisus, iarasi se 

subintelege, |j,6voc; r\v 4k€l/ era singur acolo...Acolo in 
munte. ..si Se ruga... 

Iar monos, in greaca, inseamna si unul... si singur. De 
unde monofizitism: o singura fire. Monoteism: un 
Dumnezeu/ un singur Dumnezeu. Monotelism: o singura 
vointa. 

Si monofizitismul si monotelismul au fost doua erezii 
hristologice condamnate ecumenic de Biserica, adica prin 



176 



intrunirea sinodala a reprezentantilor Bisericii din toata 
lumea, prima negand doimea firilor in Hristos, faptul ca El e 
Dumnezeu si om, iar a doua negand dubla vointa si lucrare 
in Domnul Hristos, potrivit celor doua firi ale Sale: 
dumnezeiasca si omeneasca. 

Insa ce aflam din acest verset dumnezeiesc? Aceea ca 
trebuie sa avem o viata comunitard. Ca trebuie sa traim in 
comunitate si, in acelasi timp, in comuniune cu oamenii. 

Ca nu e de ajuns doar sa fii aldturi de altii la slujba, 
cu casa, cu serviciul...ci impreund cu altii in mod real, 
iubitor, prietenesc. 

Dar, in acelasi timp, ca viata noastra personala, viata 
noastra privata trebuie s-o traim la parametri inalti. Ca viata 
noastra personala trebuie sa aiba amprenta rugdciunii, a 
vietii in comuniune cu Dumnezeu, si sa tindem spre asta 
prin tot ceea ce ne uneste cu Dumnezeu. 

Pentru ca in camera noastra, in casa noastra sau in 
chilia noastra din Manastire avem locurile noastre de 
refugiu. Aici ne retragem ca sa ne rugam pentru necazurile 
si ispitele noastre... Dar tot aici sunt si locurile unde noi 
dobandim intelepciune, cunoastere si curdtie dumnezeiasca. 

Si astfel muntele in care Domnul Se roaga, intr-o 
exegeza/ intelegere duhovniceasca, este sufletul nostru care 
se umple de rugdciune. 

Care isi gaseste implinirea in rugaciune. 

Stam in tacere, in nemiscare...in solitudine... pentru ca 
sa ne umplem de slava Dumnezeului treimic. 

Singuratate isihasta...A celor singuri cu Cel singur, 
cum spune Sfantul Simeon Noul Teolog intr-un Imn al sau. 
Sau a celor care s-au unificat interior. ..prin curatirea lor de 
patimi... pentru ca sa se umple de harul eel simplu si 
indumnezeitor al Treimii. 

Caci muntele de aici... muntele rugdciunii... e muntele 
despdtimirii. Pentru ca rugaciunea e cea care ne odihneste 
cu adevarat de patimile noastre, atata timp cat ea e uitare a 



177 



toate, pdrdsire a toate pentru a ne uni, mai presus de cuget, 
cu Dumnezeul iubirii noastre. 

Rugaciunea care scoate din noi „toata grija cea 

lumeasca"...Care ne scoate din monologurile cu noi 

insine...sm din pierderile in visari. ..spre rugaciunea fara 
ganduri, fara imagini, intr-o continua cobordre in sine. 

Caci rugaciunea e dialog. ..si nu monologl 
Rugaciunea se face intre doi parteneri: intre 

Dumnezeu si mine. 

Eu ma rog pentru ca // stiu pe El si pentru ca El ma 

iubeste... si pentru ca eu nu pot trdi fara El. Fara sd Ii spun 

inima mea. 

Eu ma rog Lui... pentru ca El ma cheamd sd imi 
vorbeasca. Eu stau in comuniune cu El, in prietenie cu 
El... si nu ma rog Lui ca si cum as latra la lund. Pentru ca eu 
vorbesc cu El, cu Cel ce ascultd glasul rugaciunii. ..si El imi 
vorbeste in mine. ..si prin cele din jurul meu. 

Rugaciune tainica. Plina de smerenie. Plina de 
recunoasterea pacatoseniei proprii. Punandu-ne neputintele 
noastre in fata lui Dumnezeu. 

Si Domnul ne arata aici ca seara si noaptea sunt 
timpuri/ vremi ale rugdciunii ca si ziua pentru un crestin 
ortodox. Ca munca si grijile zilei nu exclud rugaciunile serii 
si ale noptii. Ca ziua si noaptea suntem chemati sa fim 
oamenii rugaciunii, ai citirilor, ai contemplarilor...adica 
credinciosi implinitori ai voii lui Dumnezeu. 

Avem fiecare slujbele, ocupatiile noastre... Insa 
frdnturile de zi in care ne putem ruga... si noaptea sunt spatii 
temporale ale rugaciunii. Ca tot timpul petrecut cu 
Dumnezeu e timp al induhovnicirii. AI cresterii in 
comuniune. Ca e timp cdstigat... si nu pierdut... 

Acasa ne gasim implinirea. Pentru ca aici are loc 
vorbirea cu Dumnezeu. Vorbirea tihnitd cu El. 

Si rugaciunea, fara doar si poate, e eel mai bun lucru 
al vietii noastre. Pentru ca sunt momentele in care ne 



178 



umplem de har, de putere dumnezeiasca, de curatie, de 
seninatate...de echilibru...Adica tocmai de virtutile pe care 
trebuie sd le experimentdml sa le prezentam/ sa le aratam in 
societate. 

Pentru ca, stim cu totii, nu putem sa avem un angajat 
intr-o institutie, oricare ar fi ea, daca nu este un om 
echilibrat. Daca nu este un om care sd isi find cuvdntul. 
Daca nu este un om muncitor si pasionat de ceea ce el face. 
De ceea ce i se cere in acea postura. 

Fapt pentru care, din acest dumnezeiesc verset, 
intelegem ca locuinta noastrd, casa noastra, chilia noastra 
trebuie sa fie un loc al rugdciunii, pe langa odihna, 
mancarea si relaxarea noastra. 

Pentru ca ea, casa noastra, trebuie sa fie loc de 
rugdciune in mod principal. 

Iar seara si noaptea sunt momente accentuate! 
prielnice/ potrivite pentru rugdciune. Pentru ca putem avea 
o accentuatd unire cu Dumnezeu. Iar aceasta unire cu 
Dumnezeu prin rugaciune si prin plangerea pacatelor, prin 
recunoasterea neputintelor noastre si prin privirea atentd in 
constiinta noastra, ca sa observam ce am facut sau ce nu am 
facut... bine, printr-o recunoastere de sine foarte tdioasd, ne 
face sa fim proprii vietii in societate, vietii in comuniune cu 
altii. 

Versetul al 24-lea ne introduce direct in peisajul 
tulbure al lumii noastre... 

Pentru ca to 8e ttA-oIov f^ri axabioxx, voWohc, diTO xr\c, 
yfjc dTrelxev/ si corabia era acum la multe stadii, departe de 
pamant... 

Si stadiul era o unitate de masura la greci de vreo 600 
de picioare (un picior = 30, 5 cm) sau intre 147-192 metri. 

In concluzie: barca Sfintilor Apostoli era la o 
depdrtare semnificativd de tarm. 

Si Paoavi(6|j,evov imo tcov KU|iaTcov...Erau chinuiti/ 
zbuciumati/ apasati/ invaluiti de valuri. Caci KU|j,a inseamna 
vol in limba greaca iar aici, in Evanghelie, e genitivul plural. 

Barca lor era disturbata, tulburata, amenintata de 
valuri.. .de faptul de afi inghititd de valuri. 



179 



De ce? Pentru ca: r\v y^P tvavxioQ 6 ave[io<;/ caci 
vantul era impotriva. Le sta impotriva. Sta impotriva 
corabiei... 

Si cand stai in fata cuiva in mod dusmanos, 
dispretuitor...ii stai impotriva. De unde impotrivirel 
aversiune/ dusmanie/ chef de alter catie. 

Iar anemic vine de la anemos. Pentru ca eel slab, 
neputincios...e ca batut de vdnt. II sufld vantul de pe 
picioarc.E omul dupa operatie, omul nemancat, omul dupa 
boala. Nevitaminizat, fara vlaga, fara putere. 

Iar noi suntem anemici..Mm Dumnezeu. Suntem 
bdtuti de toate vanturile ispitelor...Si demonii ne stau 
impotriva... Ne zgandara...ne infricoseaza...ne buruiaza/ 
bruiaza existenta. 

Caci intr-o interpretare duhovniceasca, regasibila la 
mai multi Sfinti Parinti care au comentat acest text, corabia 
in valuri este, deopotriva, viata fiecaruia dintre noi, cu 
durerile si greutatile ei dar si Biserica.. .in cadrul istoriei. 

Pentru ca Biserica e amenintatd de multe necazuri, de 
multe erezii, de multe probleme. Caci vantul care sufla 
impotriva Bisericii sunt dusmanii ei. Cei care o 
discrediteazd si din afard si din nduntru. 

Fiindca oricine atenteazd la puritatea, la adevarul 
credintei este un dusman al Bisericii... constient sau nu... 

Si cand vorbim despre viata noastra ca despre o 
corabie pe valuri aratam ca in viata noastra niciodata nu 
suntem scutiti de ispite, de necazuri, de probleme... pentru ca 
suntem oameni credinciosi. 

Ci bolile, necazurile, neputintele, caderile, nefericirile 
sunt ceva obisnuit in viata noastra. Insa la cauza lor...nu 
stau numai pdcatele noastre. ..ci si rdutatea demonilor...si 
rdutatea oamenilor convinsi de demoni sd nefacd rdu. 

Si Dumnezeu ingaduie valurile in viata noastra ori 
pentru intdrirea noastra in virtute...ori pentru mustrarea 
noastra. 



180 



Si ispitele ca „valuri ale acestei vieti" sunt teoretizate/ 
dezbatute in multe slujbe si carti ale Bisericii. Si sunt 
incredintat de faptul ca dumneavoastra ati auzit si ati citit 
despre aceste lucruri. 

Caci marea vietii si valurile ei sunt o exprimare 
plastica despre nestatornicia vietii pe pamant. 

Si ele, valurile, sunt eel mai adesea atacuri ale 
demonilor in viata noastra. Asupra linistii noastre. A 
rdnduielii bune...pe care am inceput-o. 

Agresiuni directe, fatise. 

Si le traim foarte dureros de cele mai multe orL.si 
cand suntem asupriti de ei cerem, cu multa durere, ajutorul 
si mila lui Dumnezeu. 

Pe care mild a LuL.o cunoastem din plin... pentru ca 
El S-a aratat minunat in viata noastra. 

Si citirile despre ajutorul lui Dumnezeu in viata 
altora...se imbina, se amestecd cu propria noastra experientd 
a milei Lui. Si atunci devii sensibil la durerile altora... pentru 
ca si tu ai fost pdrtas la durere. Si pe tine te-a brdzdat 
durerea, frica, neputinta, disperarea, groaza... 

Durerile nu mai sunt vorbe citite. ..nici ispitele, nici 
frica, nici moartea, nici neputinta... daca am trait diferite 
grade de primejdie. 

Tocmai de aceea rugdeiunile catre Prea Curata 
Stapana si catre toti Sfmtii si Ingerii Lui, in momentele de 
mare ispitire, sunt ajutor, alinare, intdrire. 

Iar cand IPS Bartolomeu Anania a folosit aici verbul 
a invdlui - desi paoaviCco exprima, in primul rand, chinul, 
durerea groaznica, suferinta atroce - a vrut sa exprime 
faptul ca incercuirea noastra de valurL.lipsa de 
speranta...este expresia cea mai veridicd a neputintei. 

Cand nu vezi nicio iesire. ..nu esti blocat din toate 
partile? 

Cand nu stii ce vei pune mdine pe masa, cand nu stii 
cum vei face rost de medicamente pentru a nu muri, cand nu 
stii ce sdfaci in situatii limitd. ..nu inseamna «/? incercuitl 



181 



Iar imixtiunile demonilor in viata noastra... sunt intrdri 
in forta in sensibilitatea noastra. Calcari cu bocancii peste 
noi. Torturari ale nervilor, ale rabdarii noastre, ale linistii 
noastre... 

Si cdnd faci rdu cuiva...cand te manifesti, in mod 
gratuit, ca un bezmetic, il invdlui in tristete. 

Ganduri, invdluiri ale gandurilor... 

Si ne pierdem timpul, de foarte multe ori, cu ganduri 
de tot felul, cu ingroziri interioare, cu presupuneri mai mult 
sau mai putin fanteziste, cu visari desfranate, cu inchipuiri 
ale slavei desarte, cu griji desarte... 

Si acesta e un pdcat la modd acum. Si trebuie sd il 
spovedim de fiecare data: faptul ca ne-am fdcut griji 
desarte... fata de viitor, fata de sanatatea noastra, fata de ziua 
de maine. 

Frici si griji desarte... 

Pentru ca, pe de o parte, vedem totul in negru.. .fries 
pentru ziua de maine. ..iar grija e egoismul de a nu ne pierde 
statutul, placerile, confortul de azi... 

Dar si vise desarte... Cum ne inchipuim noi ca ar 
trebui sa ne fie viata. Cum nu acceptdm noi realitatea si 
potentele noastre. ..si vrem multe ndluciri. 

Asadar visdrile pdedtoase trebuie spovedite. Pentru ca 
ne vedem adesea cazuti intr-o groapd a imaginatiei...si, 
deopotriva, sa spovedim grijile desarte. Cele care ne fac 
mereu sa stam cu sufletul la gurd pentru ziua de maine. 

Nici imaginatia despre un viitor plin de slavd desartd 
nu e mai putin un GXQrcitiu pacatos. Caci visarile la un viitor 
dulce sau amar sunt pierderi de timp. Iar timpul este extrem 
de pretios pentru mantuirea noastra. Pentru ca el inseamna 
insasi izbdvirea noastra de tot ceea ce ne tine invdluiti in 
moarte, in pacat, in disperarea perpetua pe care ne-o poate 
aduce viata, boala, diavolul, prietenii nostri care, deodata, 
devin dusmanii nostri... in mod foarte dureros... 



182 



Versetul al 25 -lea ne vorbeste despre momentul 
temporal in care Domnul Se intdlneste cu Ucenicii Sai 
mergand, in mod dumnezeieste, pe deasupra valurilor marii. 

TeidcpTri 6e 4)i)A,aKf) xr\c, vvktoq/ iar la a patra straja a 
noptii, Domnul, se subintelege, fjA,0ev upo; auroix;/ a venit 
catre ei, catre Apostolii Sai... 

Cum? nepiiTaTcov...De unde peripatetic... a merge si a 
convorbi cu ucenicii tai. Si astfel putem discuta teologie, 
filosofie, cultura, stiinta, arta...A invata dinamic... 

Domnul, se spune aici, a venit la ei iTepiiTaTcov hi xr\v 
QuXuoouv/ mergand pe mare. 

De aceea, la aceasta duminica, in calendarul nostru se 
vorbeste despre „umblarea pe mare". A DomnuluL.Dupa 
care a potolit furtuna. 

Si, dupa cum observati, avem de-a face cu o 
traducere fideld textului grecesc al Evangheliei. 

Iar prin aceasta mergere preaminunatd pe deasupra 
valurilor marii, Domnul ne arata inca o data ca harul lui 
Dumnezeu e eel care ne poate trece peste tot ceea ce 
inseamna suferinta, ispita, durere, daca suntem in 
comuniune s trans a cu Dumnezeu. In comuniune reald. 

Pentru ca El ne face capabili sa trecem peste toata 
neputinta si peste toata boala. Asta daca Li multumim lui 
Dumnezeu pentru toate si daca suntem cu Dumnezeu tot 
timpul. 

De ce la a 4-a straja din noapte? Pentru ca este in 
puterea noptii. Este in addncimea noptii. Si IPS Bartolomeu 
Anania, la o nota de subsol la acest text, spune ca a 4-a 
straja este intre ora 3 si ora <5...dupa miezul noptii. 

Spre dimineata... 

Cand somnul este mai bun... 

Iar atunci Domnul le-a aratat ce inseamna asteptare si 
incredere in Dumnezeu. 

Pentru ca ora inaintatd de aicL.e ca asteptarea celei 
de a doua veniri a Domnului...cand El va veni ca unfur. Pe 
neasteptate... 

Pe nesimtite... 

Cand ne gandim mai putin... 



183 



Cand suntem incredintati ca nu se va petrece nimic la 
aceaora... 

Dar Domnul vine in a patra straja a noptii! Cand 
omul se odihneste... 

Si El vine la Ucenicii Sai... umbldnd pe mare. 

Adica nescufunddndu-Se in valuri. 

Pentru ca El mergea pe deasupra valurilor marii...ca 
si cand n-ar fi fost si om... 

Insa El a aratat prin aceasta, bineinteles, ca este 
Dumnezeu si om si ca lui Dumnezeu / se supun toate legile 
lumii. Pentru ca legile sunt puse de catre El in creatie. Iar tot 
universul ascultd de Domnul... 

De aceea El face un lucru pe care, in mod normal, 
niciun om nu poate sa-1 faca. Noi nu putem sa mergem pe 
valuri fara sa ne scufundam. Noi inotdm in valurile marii, 
ale rauluL.dar nupdsim pe valuri cu piciorul. 

Si de aceea, aceasta Evanghelie e o mostra importanta 
pentru evidentierea dumnezeirii Sale. A faptului ca Hristos e 
Dumnezeu si om. 

Caci El nu e „un Profet pur si simplu". 

Nu e „un fals Mesia". 

Ci e adevdratul Mesia. Adevaratul Hristos. E Fiul lui 
Dumnezeu intrupat. 

Pentru ca marea / se supune tocmai pentru ca El e 
Creatorul ei. Si de aceea ea este, in aceste momente, precum 
uscatul pentru picioarele Lui... pentru a ne spune, in mod 
tainic, ca adevarata viata duhovniceasca nu se pierde in 
griji desarte. Si ca, daca suntem oamenii lui Dumnezeu, in 
inima noastra trebuie sa avem pace... Pace cuprinzdtoare. Si 
iubire cuprinzatoare. Iertare si smerenie imense, infinite. 

Si asta pentru ca sa trecem peste toate valurile vietii 
acesteia... 

Pentru ca trebuie sa mergem zi de zi impreund cu 
Dumnezeu. Mereu mai departe, oricat de chinuitoare si 
dureroasa e mergerea. 

Caci daca nu mergem mai departe cu Dumnezeu e 
semn ca nu am renuntat inca la noi. La noi cei vechi. 



184 



Sau L-am pierdut pe Domnul daca, la un moment dat, 
consideram ca trebuie sa avem parte de o viata 
confortabila...fsLYSL prea multe eforturi... sau dureri ascetice. 

Caci viata^3ra El este un chin imens. 
Si toti oamenii duhovnicesti stiu cum e...si cat de greu 
e pacatul. 

Caci starile de animozitate interioard cu viata noastra, 
cu ceea ce se petrece cu noi si, implicit, invdrtosdrile in fata 
lui Dumnezeu sunt tot atatea dureri, suferinte sufletesti. 

Si cei care le-au experiat...5*riM cum sunt. 

Si prin aceasta referinta la ele vrem sa subliniem 
faptul ca fdrd Dumnezeu, dupa ce am cunoscut viata 
duhovniceasca, viata inseamnd un chin imens. 

O continua, dementa, nebuna luptd cu Dumnezeu, cu 
oamenii, cu evidentele. 

Pentru ca nu vrei sa te pocdiesti... 

Si aceasta incrdncenare dementa, aceasta lupta 
impotriva lui Dumnezeu, prin scris, prin faptul ca se rup de 
dreapta credinta si devin niste eretici, niste „liber"- 
cugetatori, niste nihilisti, se observa in toate articolele, 
cartile, vietile, emisiunile TV, filmele oamenilor care au 
suferit si sufera drama neimpdcdrii cu Dumnezeu. 

Consecinte ale renuntdrii la pasnica si 
atotmantuitoarea viata ortodoxa... 

Iar lupta cu Dumnezeu este, de fapt, o asumare a unei 
vieti vidatd de orice prezenta a harului dumnezeiesc. 

Pentru ca atunci cand pacatuiesti fdrd sa te cruti, fara 
sa iti cruti linistea sufleteasca, cand te lupti cu tine insuti, 
cand te lupti cu Dumnezeu si impotriva propriei tale linisti 
nu faci decat sa te golesti de orice bunatate, de orice bun 
simt, de orice frica de Dumnezeu. De orice sfintenie... 

Si asta pentru a trai o viata intotdeauna zbuciumatd, 
intotdeauna atentd la cine iti este dusman si la cine iti este 
prieten...\dL o viata perversa. 

La o viata perversa la culme...in care consideri ca 
tocmai perversitatea ta este factorul care te mobilizeazd in 
viata si care iti aduce un cdstig de cauzd. 



185 



Insa ce sa faci cu cultura, cu civilizatia si cu 

7 > 5 

civilitatea in termeni largi, adica cu a sti s« vorbesti frumos 
cu cei de la care astepti banL.daca esti departe de 
Dumnezeu? 

Ce faci daca iti pui nadejdea in oameni iar 
Dumnezeu . . . iti std impotrivd ? 

Cefolos ai de la stabilitatea fmanciara, de la abilitatea 
de a vorbi si a te prezenta in lume, de la succesele de tot 
feluL.daca nu esti stabil/ implinit/ impdcat in viata cu 
Dumnezeu? 

Ce sa faci fdrd linistea, curatia si sfintenia lui 

J 5 7 5 5 5 

Dumnezeu in tine? 

Ce sa faci cu o casa, doua, zece? Cu un cont, zece, o 
mie? Ce sa faci cu atatea sonde, cu atatea masini, cu atatea 
terenuri, avioane sau ce mai ai tu...daca in tine insuti nu te 

' 5 

bucuri de nimic? Daca devii, pe zi ce trece, un monstrul 
Daca devii eel pe care tu il detestil... 

Si nu mai intelegi ce ai ajuns. Ti-e sild de 
tine...pentru ca nu te mai suporti. Insa, pentru ca nu vrei sa 
te intorci inapoi, la Dumnezeu, suferi ca un animal ranit, ca 
o fiara impuscata... 

Dar in spatele „neabdicarii" tale in fata lui Dumnezeu 
exista si teama ta vie ca vei pierde viata ta frivola...Si, in 
aparenta, tu crezi ca „iti asiguri" existenta pe cand te lupti 
cu El. Dar tu, prin aceasta lupta nebuna, nu faci decat sa te 
strici sufleteste si trupeste, sa te degradezi si mai mult... 

Si te scuturi, ca o floare, de orice bunatate... 

Si ramai o radacina singulara/ singura/ 
singularizanta... unde nimic si nimeni nu iti face nicio 
pldcere. 

...Deci umblarea pe mare e paradigma care il exprimd 
pe omul duhovnicesc. Adica pe acela care trece peste tot 
felul de greutati in viata lui, cu un zambet fermeedtor pe 
buze, pentru ca Dumnezeu locuieste in el prin slava Sa. 

Si acest zambet e unul victorios... pentru ca e al 
curatiei, a sfinteniei, al non-duplicitdtii interioare. Al non- 
perversitatii... 



186 



Pentru ca nu poti sa faci fata cu adevarat...in 
adevaratul sens al cuvantuluL.necazurilor si ispitelor daca 
nu esti un om curat la inimd. Daca nu te curatesti de 

5 5 5 

patimL.dupa puterea ta...Dupa intelegerea ta... 

Pentru ca totul se face personalizat in Ortodoxie. 

Fiindca, pentru noi, nu exista pdcat neper sonalizat... si 
nici virtute nepersonalizatd. Caci pacatuim si facem lucruri 
bune pe masura la cat intelegem, la cat ne implicam in fapt. 

Versetul al 26-lea insa ne introduce in starea de spirit 
a Sfintilor UcenicL.care II vad pe Domnul mergand pe 
mare. Pe valurile marii... 

Si aici gasim urmatoarele: 01 8e MaGnTal/ Si 
Ucenicii...l86vT6c; Aikov/ vazandu-L pe El em rf|<; QaXaoor\Q 
TTepLiTaToOvTa/ umbland/ ca umbla pe mare erapaxOrioav/ s- 
au inspaimantat/ au fost terifiati... 

Si ce au spus? 

Aeyovieq bxU spunand ca: „Q>avTao[ia gotlv"/ 
„Fantasma/ naluca este". Adica o aparitie terifianta, un 
duh... 

Deci s-au inspaimantat cand L-au vazut pe Domnul 
mergand pe ape. Au crezut ca nu e om...ci o fantasma/ un 
dun/ o nalucire. 

Si aici se poate aprofunda foarte mult faptul daca 
evreii, in timpul Mantuitorului, aveau experienta duhurilor, 
a vederilor demonice... 

Pentru ca in religiozitatea noastra populara stiti ca 
exista realitatea stafiilor, a moroilor, a varcolacilor...cu 
toatele fiind experience demonice. 

Si e interesant de cercetat daca evreii de atunci aveau 

5 

si ei pe Dracula al lor... 

Sau daca acest fantasma nu e cumva o referire la un 
Inger... si nu la un demon. 

Pentru ca putem astfel departaja intre aparitia 
ingereasca, aparitia demonicd si simpla iluzie optica. Un 
subiect de cercetare asadar... 

5 

...Kod duo xoO 4)6pou 6Kpa£av/ Si de frica au strigat. 
Au tipat...Sfmtii Apostoli. 



187 



Iar de la fyofioc, vine fobie al nostru. Care inseamna 
acelasi lucru ca in greaca: frica de ceva anume... Nepldcerea 
fata de o anume situatie, circumstanta... 

Si gasim fobie in constructe lingvistice precum 
claustrofobie: frica de spatiile inchise... 

Frica de claustrare... 

Simti ca parca nu mai ai aer... 

Dar si idrofobie: frica de apa...de prezenta apeL.de 
adancimea apei...de ceea ce poate exista in apa...si care ne- 
ar putea omori. 

Insa, in greaca, fovos are si sensul ultrapozitiv de frica 
de Dumnezeu sau de evlavie. 

Asadar fovos are deopotriva sensuri negative si 
pozitive. Depinde de contextul lingvistic. 

Si, de teama, Apostolii au tipat/ au strigat... 
Au strigat de frica... 
Nu se spune la cine au strigat... 

Insa textul evanghelic subliniaza inspdimdntarea lor 
reala, starea lor de infricosare... 

Si, pentru ca nu stim, punctual, ce a insemnat pentru 
ei fantasma...o putem interpreta ca Inger, ca demon, ca 
ndlucire a mintii lor... 

Versetul al 27-lea este rdspunsul Domnului pentru 
Apostolii Sai care erau inspdimdntati. Si aici avem un 
raspuns pentru cei care au fried de noapte, de demoni, de 
spatii inchise. 

Si anume ca orice fried am avea, cu sau fara substrat 
demonic (pentru ca putem avea si o neputinta/ o dizabilitate 
psihica), isi gaseste rezolvarea in ajutorul Domnului. 

Fiindca de aceea Domnul le vorbeste Ucenicilor Sai si 
ii linis teste. 

Eu0i)c; 8e/ si imediat...eftis...de indata...4A,aA,r|06v [6 
TriaoiJc;] aurolc; Xkyuvl le-a zis/ le-a vorbit lor Iisus, zicand: 
„0apoelT6, 'Eyco el|j,L-"/ „Aveti curaj/ indrazniti, Eu sunt!". 



188 



Fiti curajosi in sensul bun al cuvantului... pentru ca Eu 
sunt, Invatatorul vostru! Fiti linistiti in sufletul vostru si 

7 5 5 3 3 5 

aveti indrdzneald catre Mine! 

3 

Si tot aici, in continuare, Domnul le spune: „Mr) 
4)op6lo0e/ Nu va temeti!". Sa nu va fie/n'ctf !... 

Deci indrazniti intru Minel Pentru ca Eu sunt Cel 

3 

intru Care trebuie sa va puneti nadejdea voastra. Si daca va 
lasati cu totul in mainile Mele nu trebuie sa va temeti. 

3 t 

Si cuvantul acesta a fostfoarte intaritor, incurajator 
pentru Sfintii Apostoli si la fel este... si trebuie sa fie si 
pentru noi. 

Pentru ca ieri, azi si in veci Hristos este acelasi si fata 
de noi... Si El are aceeasi atentie, aceeasi iubire si aceeasi 

5 5 5 7 5 3 3 

condescendenta, milostivire... 

3 ? 

Iar daca noi mergem catre El... El, indata, asa cum le- 
a vorbit lor...ne va vorbi si noua... 

Indata... pentru ca frica lor, debusolarea lor sa nu ia 
proportii. Domnul le vorbeste imediat... 

Pentru ca El venise nu ca sa-i inspdimdnte ci pentru 
ca sa le arate inca odata, inca un motiv de incredintarel 
lamuritor asupra faptului ca El este Fiul lui Dumnezeu 
intrupat. Ca El nu este „un impostor". 

Ca nu este „un lucrator al Satanei", cum spuneau 
fariseii, ci El este Fiul lui Dumnezeu intrupat, Care nu 
suspendd legile Sale ci le depdseste. 

Pentru ca El arata aici ca e Stapdn peste legile naturii. 
Ca este Stapan peste creatia Sa. Ca nimic nu I se 
impotriveste. Dar, totodata, ca El este Cel care cu adevarat il 
linisteste pe om. Caci daca linisteste marea, au inteles ei, El 
linisteste toate. Si au inteles ceea ce trebuial 

ft 3 3 

Pentru ca El este Cel care da ploaie la vreme. Care ne 
da timp frumos. El face sa creased plantele, da bund 
zdmislire animalelor si oamenilor... Pentru ca El este 

3 

Stdpdnul creatiei si Ajutdtorul tuturor. E Cel care Se 
milostiveste de noi... si noi ne bucuram pe fiecare clipa de 
mila Lui, de bunatatea Lui... 



189 



Dar de aici intelegem ca El a venit in primul rand sa 
linisteasca duhul omului. Addncul omului...Sa linisteasca 
constiinta noastra. S-o umple de pace. 

Tocmai de aceea, dupa invierea Sa, plin de slava 
dumnezeiasca, da Sfmtilor Sai Ucenici sa simta...sa inceapa 
sa simta...sa simta si mai mult pacea harului dumnezeiesc. 
Pacea covdrsitoare a vietii dumnezeiestL.care ii intdreste si 

t 5 5 t 3 

ii sfinteste pe oameni. 

Versetul al 28-lea e un verset-rdspuns catre 
Domnul. Pentru Domnul...Pentru Domnul, Cel care ii 
rugase pe Sfmtii Apostoli sa indrdzneascd intru El. 

Pentru ca El este si ei nu trebuie sa se teamd, sa se 
infricoseze de prezenta Sa...chiar daca II vad mergdnd pe 
ape.. .ci trebuie ^a sfea in pace. 

Fapt pentru care Sfantul Apostol Petru, corifeul/ 
purtatorul de cuvant/ mai marele si mai batranul intre 
Apostoli ia iarasi cuvantul...m numele tuturor. 

...Si el doreste sa vina spre Domnul... pe apa... 

Si textul evanghelic e urmatorul: diTOKpLGdc; 6e Autc3/ 
si raspunzandu-I Lui... apocritis de la aiTOK:pLvo|jm, care 
inseamna a rdspunde, a replica, a declara ceva anume...cine 
a raspuns?...6 ilerpoc; eluev/ Petru, zicand: Kupte/ Doamne, 
el Si) el/ daca Tu estL.Cel pe care noi II vedem mergand pe 
ape...KeA,euoov [ie/ porunceste-mi...c/ze/e/is'6'n de la Keleuco, 
care inseamna a poruncil a da ordin/ a comanda 
ceva...eA,9elv -upoc; Se hi to u8axoc/ sa vin catre Tine. ..eltin 
de la epxo|j,aL, care indica deplasarea/ venirea/ mergerea 
cuiva catre un loc anume...cum?...e/?/ ta idata... adica.: pe 
ape. 

Mergand ca Tine peste ape... 

Si de la u8cop/ idor, poate am spus si alta data, care 
inseamna «j9«...avem in romana hidrant, hidraulic, 
hidratare, deshidratare, toate vorbind despre prezenta, 
miscarea apei sau lipsa apei din corpul nostru. 



De aici incepe transcrierea celei de a douafile a predicii. 



190 



Si de aici, din acest verset, observam ca Sfantul Petru 
raspunde cu multa indrazneala Domnului. Indrazneala 
intimd si nu injurioasd. Pe care Domnul o acceptd si nu o 
respinge, pentru ca o intelege... 

El ii cere, ca drept confirmare, mergerea pe 
ape... pentru ca numai Dumnezeu putea sd facd cu Petru 
lucruri pe care nimeni altul nu le poateface. 

Si sintagma pros Se/ catre Sine...spre Sine...e foarte 
importanta in intelegerea teologicd a comuniunii. Pentru ca 
pros nu ne indica numai miscarea fizica... ci, in primul rand, 
pe cea duhovniceascd. 

Intelegere iubitoare. 

Venire cu dor spre El... 

Imbrdtisare a Lui. 

Confirmare a faptului ca el este cu Domnul. 

Caci comuniunea e intre cei care se inteleg si se cautd 
reciproc, care se doresc si se ajutd reciproc, care se 
imbrdtiseazd si suferd unii pentru altii. 

Dar nu poti sd imbrdtisezi daca nu te deplasezi. 
Trebuie sa vii spre celalalt cu tot ceea esti tu. ..cu toata 
iubirea pe care o ai...cu tot ceea ce reprezinti. 

Si Sfantul Petru da dovada de multd iubire, de multa 
incredere in Domnul. Pentru ca el merge cu iubire spre 
El... in ciuda tuturor oprelistilor. 

Pentru ca el merge spre E\...impreund cu El. Si 
nimeni nu poate sa mearga spre Domnul daca nu merge 
impreund cu EX.. .spre El. Iar daca nu esti integrat in aceasta 
mis care, in aceasta miscare duhovniceascd a comuniunii cu 
Dumnezeu nu intelegi mare lucru din relatiile cu oamenii. 
Iti sunt exterioare. Neintelese... 

Caci doar El te bagd inauntrul relatiei. Te invata ce sd 
simti si sd faci in relatie cu altii. Care e continutul relatiei 

t 5 J 5 5 t 5 

comunionale si ce il odihneste pe celalalt. Ce il odihneste cu 
adevarat. Si il odihneste adevarul, bunatatea, smerenia, 
candoarea, bunavointa noastra. Fara ele relatia nu existdl 

7 J 5 



191 



Iar daca intelegi, in fiinta ta, ca numai cu Dumnezeu 
poti sa mergi spre El sau catre El, atunci intelegi addncul 
vietii si al comuniunii. 

Si prepozitia -upoc;/ pros, ca si alte prepozitii grecesti, 
da o intorsdturd extraordinard unei exprimarL.daca o 
intelegi in dinamismul ei interior. Pentru ca ea ne ofera o 
nuantd comunionald profunda. 

Pentru ca si in limba romana una e sa zici: „merg la 
tine" si alta e sa zici: „merg catre tine cu toata inima". Una 
e sa zici: „merg la tine ca sa iti aduc un cadou" (si aici nu 
atat mersul e important... ci cadoul) si alta e sa zici intr-o 
scrisoare sau intr-un mesaj pe mobil: „Parinte Dumitru, vin 
catre dumneavoastra cu toata dragostea...ca sa slujim 
impreundV\ 

Caci „catre tine" potenteazd afirmarea dragostei. 
Subliniaza, in mod frumos, sentimentele pentru cineva. 
Pentru ca este exprimarea cea mai clard a nevoii de celalalt. 

Si numai cei care se iubesc au nevoie unii de altii. 
Numai ei zboara mereu cu gdndul catre celalalt. II vad cu 
ochii mintii. II doresc. Ii place sd-l asculte. II cauta. II 
intelege. II compatimeste... 

Si a veni.. .catre el...nu e o formalitate... ci o nevoiel 
Vii pentru ca dragostea, dorul de el te cheamd. Dragostea, 
stima, consideratia, respectul te conving sa faci acest lucru. 

Sau: ^consideratia pentru dumneavoastra ma 
determina sa ma imbrac si sa vin catre dumneavoastra sa va 
spovedesc, doamna Elena!". 

Si acest „catre dumneavoastra" este o specificare in 
plus a faptului ca noi avem o simtire speciald pentru cineva 
anume. O simtire bazata pe cunoasterea, pe iubirea, pe 
respectul fata de o persoana anume. 

O atenta, foarte atenta grijd pentru cineva... 

Si aratam ca ne indreptdm gandurile catre ea. Ca o 
avem in rugaciunile noastre. „Pentru ca ne rugam pentru 



192 



dumneavoastra lui Dumnezeu ca sa fiti binecuvdntatd in 
viata dumneavoastra". 

Si toate acestea arata ca iubirea noastra se manifestd. 
Si ca rugdciunea e o y«p?« fife comuniune. Pentru ca ea ft 
strange pe oameni la un loc.Dar rugaciunea este si cea care 
ii umple pe oameni de iubire, de atentie, de sensibilitate 
frumoasa...De admiratie reciprocd a unora pentru altii. 

Si ce ii spune Domnul in versetul al 29-lea? 

Acestea: 6 8e eluev/ si a zis/ a spus, se subintelege, 
Iisus: 'EAGe/ Vino! Vino catre Mine! 

Kai koctoPocc; duo tou ttIolod [6] IleTpoc;/ si Petros/ 
Petru a cobordt din corabie... 

Iar Karapac; de aici vine de la KaTaPaivco, care 
inseamna a cobori. 

De unde, in limbaj liturgic, il avem pe catavasie... care 
e cantarea ortodoxa ce vorbeste despre modul intrupdrii 
Domnului, al cobordrii Lui/ al venirii Lui la noi. 

Pentru ca El a plecat cerurile si S-a cobordt pana la 
noi...intrupandu-Se din sdngiuirile Prea Curatei Sale 
Maici... 

Si Sfantul Petru coborand din corabie... TTepLeiTaTriaev 
em to u8ata/ a mers pe apc.asa cum si-a dorit... Cum a 
cerut de la Domnul. 

Dar nu a mers aiurea, la intamplare pe ape...ci: Kal 
r\XQev iTpoc; xbv 'Ir|oouv/ si a venit catre Iisus. 

Unidirectionat. 

S-a indreptat catre El... 

Si din nou acel pros, la care m-am referit anterior, 
care indica mergerea spre dar si insotirea cu cineva. 

Pentru ca dragostea pentru Hristos si neindoirea de 
El, de cuvantul Lui, il face si pe Petru sa treaca pestel sa 
depaseasca marginile firii...si sa meargd pe ape. Pe 
deasupra apelor marii... 

Ce avem insa exprimat aici, in acest putin/ mic 
verset? O importanta intelegere duhovniceasca...Aceea ca, 



193 



daca vrei sa mergi spre Dumnezeu trebuie sa cobori din 
linistea barcii tale. 

Caci pentru a merge spre Dumnezeu trebuie sa nu te 
mai temi de toate grijile, ispitele, vanturile naprasnice ale 
Satanei indreptate inspre noi. 

Sa nu-ti mai faci probleme in ceea ce priveste istoria 
vietii tale. Sa nu te mai temi de receptarea biografiei 
tale...ci sa mergi cu Hristos acolo unde te duce El. 

Iar El nu te duce intotdeauna prin locuri linistite. Caci 
viata cu Dumnezeu este o viata cu multe chinuri, cu multe 
peripetii... pentru a le sluji oamenilor. 

Si daca ne uitam la sdracu' Sfantu' Pavel, la 
Dumnezeiescul Pavel - sdrac in sensul ca noi compdtimim 
cu durerile sale - cate chinuri, rdstdlmdciri ale cuvintelor si 
suferinte a rabdat din cauza slujirii lui Dumnezeu intelegem 
cat de grea e viata cu Dumnezeu. Dar si cat ne intareste, cat 
de mult ne ajutd El, ca pe toti Sfmtii, sa rdbddm intru 
credintd. Sa mergem mai departe... 

...Caci Sfintii Apostoli si urmasii lor Sfinti 
propovaduiau o extraordinard teologie... si aveau o viata de 
mare sfintenie... iar oamenii ii rdstdlmdceau, ii 
prigoneau...nu dadeau doi bani pe ei... 

Pentru ca nu ii intelegeaul 

Si ieri, ca si azi, ne asculta multi... si ne inteleg foarte 
putini. Sau ne rdsfoiesc multi. ..si nu inteleg decat ceea ce 
vor. 

Ce spune Pavel eel Mare? Ce spune loan, 
Dumnezeiescul Teolog? Ce spune Simeon, Cuvantatorul de 
Dumnezeu? Sau preaprofundul Maxim Marturisitorul? Sau 
mintea prealuminata a Sfantului Grigorie Palama? 

Nu aveau habar prea multi de teologia lor...de 
mdretia lor. Si noua, astazi, ni se pare ca acesti Sfinti erau 
cunoscuti ca azi, de toata lumea...si erau prezenti pe buzele 
tuturor. 

Insa adevarul e ca au fost ignorati, mai mult sau mai 
putin, de contemporanii lor. Biserica, ulterior, alti Sfinti ai 
Bisericii, intelegdndu-i, i-a reactualizat... i-a pus in evidentd 
pentru posteritate. 



194 



Dar nu i-au iubit si nu i-au ajutat asa, toata 
lumea...desi ei erau frumusetile lumii si ale Imparatiei lui 
Dumnezeu... 

Si bine e sa-i studiem si pe detractorii lor, ai Sfintilor. 
Pe cei care le-au bdgat bete in roate. Pe cei care i-au 
nedreptatit...i-au prigonit. Sa vedem cine erau ei... pentru ca 
sa nu le mai repetdm prostiile. 

Pentru ca unele, din pacate, se repetd si azi... 

Iar Domnul, aici, prin cobordrea lui Petru pe 
valurL.ne arata ca trebuie sa cobordm din linistea noastra 
cand vine vorba de a sluji Biserica lui Dumnezeu. Pentru ca 
Biserica are nevoie de caractere, de oameni integri, de 
oameni care sa spund adevarul si sa trdiascd frumos si sfdnt 
in mijlocul lumii. 

Sau sa iesim din comoditatea noastra, din buna 
pdrere despre noi insine...daca vrem sa cunoastem pacea lui 
Dumnezeu ce depaseste intelegerea omului trupesc, a 
omului gros la inima. 

Pentru ca slujindu-I Lui, fiind cu El, Domnul ne da 
linistea care trece prin toate uraganele lumii. 

Asadar, daca vrei sa ai viatd cu Dumnezeu trebuie sa 
fii un mergdtor peste valuri. Trebuie sa calci pe deasupra 
pacatelor, a ereziilor, a abisurilor ideologice de tot feluL.Sa 
ai puterea sa treci peste stiinta desartd a acestei lumi, care 
poate sa fie „cuceritoare" la o prima vedere, sa iti sune 
„bine" la urechc.dar sa te bage in ceatd. 

Pentru ca trebuie sa treci peste duhul lumesc al 
civilizatiei neinnoite prin har. Sa treci peste viata laxa, 
risipita, dulceaga...sprQ unitatea mintii si a sufletului nostru, 
impreuna cu trupul, in slava lui Dumnezeu. In simtirea si 
vederea Lui. 

Fiindca trebuie sa intelegem ca acest mod de viata la 
intdmplare nu ne este benefic, ci, daca vrem sa traim 
ortodox, trebuie sa mergem numai peste serpi si peste 
balauri, peste capcane ideologice, pseudo-stiintifice... peste 
intrebari „incuietoare". 



195 



Pentru ca trebuie sa trecem peste tot felul de emotii si 
griji, peste multa nebunie si razbunare, si din partea 
oamenilor si a demonilor... 

Caci eel mai adesea nerecunosedtorii nostri ne 
rdspldtesc cu dureri... Cu dureri atunci cand facem lucruri 
bune. ..cu nefericiri cand suntem/en'cz/z...Caci atunci cand 
noi le binevestim pacea...primim, adesea, cate o pleased din 
partea lor...Un gest de nesimtire gretos, fara scuze... 

Si de aceea, cateodata, nu mai stii cum sa reactionezi. 

Iar inimile noastre, ale tuturor celor care vrem sa 
propovaduim drept credinta ortodoxa, sunt bdntuite de tot 
felul de dureri... 

De ganduri, de necazuri, de ispite... 

Insa, desi suntem asaltati din toate partile de tot felul 
de ganduri, pacea lui Hristos, Cel care a mers pe deasupra 
apelor, si Care 1-a facut si pe Petru sa meargd, ne da si noua 
sa mergem peste ispitele demonilor de tot felul. 

Si chiar daca, ca Petru (dupa cum o sa vedem), mai 
eddem... incepem, cumva, sa ne scufunddm in pacat...in 
griji... indrdznind intra Domnul, in mila Lui, ne ridicdm, 
punem inceput bun, si ne continudm pocainta. 

Caci prin Spovedanie, cainta, lacrimi, durere, 
indreptare a vietii... mergem mai departe pe drumul 
credintei. In viata cu Dumnezeu. 

Si pentru aceasta // lauddm adesea pe Dumnezeu: 
pentru ca am inteles ce sa facem cu noi... si din edderile 
noastre. 

...Deci Petru merge pe ape cdtre Iisus...Catre 
Mantuitoral sau... 

Si atata timp cat grija desarta nu-l cuprinde...e\ merge 
bine. 

Ce zice versetul al 30-lea? Ne vorbeste tocmai despre 
neputinta umand. Despre starile noastre de cadere, asa cum 
am anticipat deja. 



196 



Pentru ca ne vorbeste despre Petru, despre 
Dumnezeiescul Petru, care se scufundd din cauza vdntului 
puternic pe care il vedea si il simtea in jurul lui. 

Astfel: pieiTcov 8e/ dar vazand tov ave|j,ov [lajcupov]/ 
vantul puternic... e^oPriGr]! De la (f)oPeo|jm...Sfantul Petru s-a 
infricosatl s-a temut...Lui i s-a fdcut fried. 

Kod apE,a[ievoc, KorcaiTovTiCeaGoa/ si incepand sa se 
scufunde, sa se afunde...in acest moment, cand el se vede 
tras de apd in jos...sau scufunddndu-se in apa, eicpa^ev 
\ky<s>vl a strigat, zicand... 

Si avem pentru a doua oard in aceasta Evanghelie 
tipdtul... Pentru ca atunci cand nu mai stii ce 5a faci tipi, 
strigi (iwpa ajutor la Dumnezeu si la oameni. 

Tipat puternic... si plin de credintd. 

Ce a strigat Dumnezeiescul Petru? 

A strigat: Kupie, ocooov \ie. Doamne, salveaza-ma! 
Scapa-ma! Miluieste-ma! Elibereaza-ma de primejdia de 
moarte si, implicit, scapd-md de la moarte ! 

Doamne, mantuieste-ma, vindeca-ma! 

Vindecd-md cu dublu aspect: scoate-ma din apd, din 
necaz...dar si din ispitd, din moartea pacatului. Pentru ca 
Domnul ne scapd de vantul ispitei si de apa aceasta tulbure 
a pacatului, a patimii, a mortii sufletesti. 

Scapa-ma, pe mine, Dumnezeule! Scoate-ma din 
adancul caderii mele! Din adancul faradelegilor mele... 

Rugaciune cu durere...Cu constiinta pacatelor noastre. 
Cu simtamantul acut al pacatelor, al faradelegilor noastre. 

Si cand rugaciunile noastre suna/a/5...e pentru aceea 
ca pocainta nu musteste in ele. Nu e vie. Nu e tipdt. Nu e 
simtire a neputintei noastre imense de a face binele, de a trai 
ortodox. 

Pentru ca viata civilizatd, de ochii lumii...nu exclude 
edderea pacatului. Caderea merge cu noi...Q in inima 
noastnL.e o boald a sufletului...care ne intristeazd oriunde 
am merge si orice am face. 



197 



Pentru ca avem nevoie si de decentd exterioard, dar, 
mai ales, de cea interioard. Iar sfintenia, curatia 
dumnezeiasca este comoara dinduntru. Ea e podoaba vietii 
noastre. Viata curata si invatatura curata sunt podoaba 
sufletului nostru. 

Si vorbeam cu cineva de curand, si imi spunea despre 
timpul cat a stat in Germania. Ca om ce a locuit acolo ceva 
timp...Si imi spunea ca nu si-a putut face niciun prieten... 
Pentru ca, in mentalitatea poporului german, prietenul e 
numai acela de care tefolosesti. ..daca ai o anume nevoie. 

O relatie intre anumiti parametri. 

Si mi-a spus ca singurul lucru pe care l-a discutat cu 
vecinii sai a fost cate un Bund ziua protocolar...cand ii 
intalnea pe hoi. Atata tot! 

Si cand, la un moment dat, a avut nevoie sd care niste 
lucruri de la masina sa, din fata blocului pana la usa, a 
trebuit sd-i pldteascd pe cei care 1-au ajutat... pentru ca 
timpul inseamnd bani. 

Si-au pierdut vremea cu tine... si de aceea trebuie sd ii 
pldtesti. 

Si a ramas surprins de faptul ca nu aveau mentalitatea 
sa faca intalniri, petreceri intre ei...asa, gratuite, din inima. 
Ca nu faceau nimic fara... profit. 

Daca nu iesea nimic, daca nu era o afacere... nu erai 

Insa utilitarismul absolut intr-o societate inseamna 
dictatura banului. Inseamna o lume inumand. Inseamna sa 
nu dai doi bani pe om si pe potentele lui...Sa valorizezi 
omul nu pentru ceea ce este. ..ci pentru ceea ce poate sd 
strdngd in viata lui. Pentru pozitia lui sociald si pentru 
obiectele din casa. 

Dar asta nu e o lume ortodoxd. ..ci o lume secdtuitd de 
adevar, de iubire, de omenie! E o lume pe care poporul 
roman nu o simte ca respirabild. 

Noi, romanii, avem deschiderea ospitalitdtii. Iar 
aceasta este o stare evanghelicd. E o realitate evanghelicd. 



198 



Pentru ca a-i primi pe oameni, a sta cu ei de vorbd, a-i 
omeni, a-i intelege este sensul profund, intim al Evangheliei. 

In fata unei mancari bune, a unui pahar plin, cand 
simti ca esti primit cu caldura si cu atentic.te simti om. 

5 5 i 5 5 5 

Pentru ca cuprinsul ospitalitatii e format din 
bunavointa si iubire, din deschidere spre celalalt. 

llprimesti, pentru ca vrei sa-/ intelegi. 

Daca «w-/ />a,g7 m seamd pe om inseamna. ca nw az 
nevoie sdfii om. 

Nu vrei sa fli om. 

Si de aici creste civilizatia, creste 

5 5 t J 5 

/?ro5 , /9ento?ea...suntem foarte informati...sm avem la 
indemana mijloace magnifice de informare si <ie dialog. ..dzr 
suntem tot m«/ decazuti sufleteste, tot mai inumani, tot mai 

> 5 ? 7 

Pentru ca traim wn pustiu duhovnicesc din cauza ///wd 
de spiritualitate . Nu mai avem dorinta sd ne intdlnim cu 
oamenii... pentru ca nu ne mai intdlnim cu Dumnezeu...Si 
din neintdlnirea cu El intelegem de la sine ca nu mai are 
relevantd nici.. .cunoasterea de sine. 

La ce bun sd ma cunosc pe mine. ..sa. imi vad 
defectele... daca nu ma pregatesc sa fiu mai bun. ..in 
societate? 

Pentru ce sa imi fac griji, probleme, probleme de 
constiintd mai ales, daca pot sa-z' scot din ecuatie pe cei care 
stau azdr sa imi vada neajunsurilel 

II dau tf/ara pe Dumnezeu, ma dau afarape mine. ...rm 
ma intereseaza altii... si de aceea /ac ce vreau. Si asta 

.» 5 ^ 5 

inseamna sa ma autocondamn la faptul a fi un om asocial, la 
a fi w« marginal, un animal pedepsit sa wz roadd rdnile intr- 
o singuratate lucie, dobordtoare... 

Astfel scoatem comuniunea din calcuL.si orice 
intalnire a noastra e pentru bani, pentru profit. 

Si, slava lui Dumnezeu!, la noi inca nu a inceput 
aceasta maladie sociala...dQ a nu mai vrea sa ne intdlnim, sa 



199 



bem un pahar de bere impreuna...sau sa mancam doua 
fursecuri si sa discutam despre anumite lucruri... 

Iar acestea sunt lucruri care par banale, intelese de la 
sine. ..dar pe care nu toti...\Q mai inteleg. 

Ele se constituie in starea noastra de sanatate 
interioard. De sanatate duhovniceasca. De sanatate a 
relatiilor dintre noi. 

Si prin ele aratam ca avem bundvoire unii fata de altii. 

Dar, fara ele, fara intdlnirile reale... rm mai stim ce e 
discutia omenoasd. Motiv pentru care, consideram, in mod 
fals, ca a fi oameni inseamna numai a profita unul de altul. 
Ceea ce e cea mai caraghioasd situatic.din punctul nostru 
de vedere. 

Versetul al 31 -lea cuprinde mustrarea Domnului fata 
de Sfantul Petru. Pentru ca aici se vorbeste despre cauzal 
motivul pentru care el a inceput sd se scufunde... 

Eu06(jO<; 8e/ si indata...aceeasi formula cu care a 
inceput si versetul al 27-lea...6 'Irioouc; eKreivac; xr\v x&.pa. 
Iisus ectinas, de la 6kt6lvco, a intins...tin hira...mana. Mana 
Lui... 

Si de la acest verb 6kt6lvco credem noi ca il avem pe 
ectenie. Pentru ca ne rugam prin intinderea mainilor si a 
sufletului catre Dumnezeu. Suntem o chemare a milei Lui... 
o intindere spre El. 

Domnul a intins mana spre Sfantul Petru.. .si 
6iTeA,aPeT0 aircou/ 1-a prins pe el...Kal ley 61 auxto/ si i-a spus 
lui: 'OA,ly6ttlot6 ! 

Oligopiste de la b'kxyoc, + ttlotoc;, adica putin- 
credinciosule . 

Si continua Domnul: Putin credinciosule, dc, tl 
kbioxaoac,;/ intra ce te-ai indoit? De ce te-ai indoit? 

Pentru ca verbul 5iaTa(a) inseamna a se indoi... si el e 
format din 8lc;/ doi si oxocoiq/ stari... St&ri interioare in acest 
caz. 

Adica indoiala este o ciorovdiald interna intre doua 
stari, doua probleme, doua actiuni. Intre doua ganduri. 



200 



Pe de o parte, tindem spre binc.pQ de alta 
parte... suntem tentati de rdu. 

Sau vrem doua lucruri potrivnice in acelasi timp. 

Si acest lucru e foarte important de subliniat pe baza 
textului grecesc. Pentru ca putina credintd...S2LU rdvna 
noastrd pentru credintd incepe sd se imputineze atunci cand 
noi ne facem probleme false. Cand avem ganduri impdrtite, 
indoite, neclare, neldmurite... 

Caci daca ne punem problema: „Vai, vreau sd scriu 
pe blog.. .pentru ca cred ca am lucruri de spusl"... si, in 
acelasi timp, ne gandim: „Dar daca sunt inteles prosf. Cum 
voi fi interpretat dupa?"...si prin asta nu mai vrem sd 
actiondm... atunci gandurile indoite... no, opresc pe loc.ne 
fac neproductivi. 

La fel la predica. Daca ne gandim ca o sd gresim, ca o 
sa facem vreun dezacord gramatical, ca nu o sa mai stim ce 
sd spunem. ..ne tulburam singuri...ne autocomplexam...si 
gandurile indoite... ne scot din slujba de predicare. 

Iar distasisull impdrtirea in ganduri e ispita, eel mai 
adesea, a celor care tin la imaginea lor. La bunul lor 
renumc.La faptul de a da bine inpozd... 

Fiindca, mai inainte de toate, ei nu se gandesc sa 
slujeasca, sa predice, sa vorbeasca cu oamenii, sd-i 
lumineze, sa-i dezvete de ganduri si fapte proaste...ci pe ei ii 
intereseaza ca predica lor sd sune bine in sine. ..si nu sa 
foloseascd cuiva. 

Dar cine vrea sd ii ajute pe oamenL.nu se gandeste in 
primul rand la oboseala lui, la ce-o sd greseascd sau la cum 
va fi interpretat... ci la ce trebuie sd spund. Sa le spuna. La 
acuratetea adevarurilor expuse. 

Si oamenii ne inteleg oboseala, ne-o apreciaza si ne-o 
iubesc.si micile greseli de exprimare ni le scuzd.. .sau nici 
nu le iau in seamd... daca ne vad ca suntem minti care 
vorbim la epuizdri imense... .Daca ne vad ca suntem niste 
minti iubitoare de adevdr... si de invdtare a altora. 

Pentru ca si ei stiu ce inseamna sa fii beat de 
oboseala. .Aslcsl muncesti toatd ziua cu mintea si cu bratele. 

5 5 5 

Dar, in acelasi timp, stiu ca nu sunt prea multi cei care se 



201 



epuizeazd sa ii invete adevarul, dreptatea, cumintenia si 
sfmtenia lui Dumnezeu. 

Iar putina rdvna...Q din nepunerea cu totul a. nadejdii 
in ajutorul lui Dumnezeu. 

Si, personal, vad continuu binele nadejdii in 
Dumnezeu. Binele curmarii gandurilor antagonice...vizavi 
de ce-o sa fac peste cdteva ore sau clipe... 

Pentru ca, cu 15 ore sau cu 3 ore inainte ma simteam 
impropriu pentru scris sau pentru slujba...si iata ca scriu, 
predic, muncesc cine stie ce! 

Iar daca in mijlocul Sfmtei Liturghii sau a vreunei 
slujbe nu mai putem...simtim ca suntem epuizati...a. ne face 
griji e o epuizare si mai mare. 

De aceea trebuie sa luptam impotriva grijilor, a 
demoralizarii, a tristetii, a epuizarii...prin dorinta de a 
termina bucuros slujba. 

Insa ma intorc la oligosl putin... pentru a sublinia 
faptul ca de aici vine oligofrenl om cu putina minte... sa.u 
oligarhl omul foarte bogat, care, impreuna cu putini altii ca 
el, detine puterea fmanciara intr-o tara. 

Asadar, trebuie sa stam fdrd griji in fata lui 
Dumnezeu! Pentru ca El ne lumineaza ce sa facem, ce sa 
spunem...atunci cand noi suntem descumpdniti... parut 
dezarmati. 

> 

Si am vazut ca atunci cand ma due la cumparaturi sau 
cand ma intalnesc cu cine va... si cred ca va fi un fiasco 
intalnirea noastra, din diverse motive, eel mai adesea care 
nu tin de mz'«e...inteleg, de fiecare data, lucruri care ma 
mdngdie... si ma recanalizeazd spre altceva. 

Si Dumnezeu ne uimeste mereu cu mdrirea cadrului 
de observare a lucrurilor! Pentru ca noi ne gandim la un 
cadru strdmt...numai la ce trebuie sa cumparam...la ce 
trebuie sa spunem si sa facem... dar, in realitate, se pot 
intampla multe lucruri colateralcla. care nu ne-am gandit 
niciodata...si care ne schimba perceptia asupra iesirii in 
oras, a intalnirii...si chiar a vietii noastre. 



202 



Si El ne uimeste cu harul Sau, cu puterea Sa...Care ne 
intareste mereu... 

Si de aceea modul in care ne depdsim limitele, 
lucrurile pe care credeam ca nu le putem trece... carora 
credeam ca nu le putem face fata. ..ne uimesc. 

Iar El ne da sa intelegem, mereu si mereu, ca nimic nu 
este imposibill Si ca ceea ce pdrea imposibil la Dumnezeu 
devine posibil, pentru ca suntem slujitorii, cu toata 
nevrednicia noastra, ai lui Dumnezeu. 

Si de aceea, in Sfanta Liturghie, Sfantul loan Gura de 
Aur aminteste: pe noi, Doamne, care suntem imbracati cu 
harul Preotiei...ajuta-ne, ca aceste Cinstite Daruri sa fie bine 
primite in fata Ta...si sa nu Te uiti la pacatele noastre! Ca nu 
cumva sa nu se pogoare harul dumnezeiesc peste noi, peste 
poporul care sta aici, inaintea Ta...si peste Cinstitele Daruri 
pe care le-am pus inaintea/ in fata Ta! Pentru ca sa ne 
impartasim cu totii din sfintenia Ta... 

Si astfel intelegem ca puterea lui Dumnezeu se 
manifesto in slabiciunea noastra. Cand noi suntem 
slabi... Bar atunci cand 77 Idsdm pe Dumnezeu sa ajute 
slabiciunea, neputinta noastra... Cand II lasam pe El sa ne 
ajute sa trecem peste tot felul de probleme, mai mari sau 
mai mici... 

Asadar acest putin-credincios... oligos/ putin...exprima 
nu lipsa de credintd a Sfantului Petru ci amestecarea 
credintei cu ganduri de indoiala, cu griji, cu tulburare 
interioara... 

In versetul al 32-lea observam ca marea ascultd de 
Ziditorul ei. Kod avapavtcov aurcov ei<; to ttXoIov/ si urcand 
ei intru corabie...Domnul cu Sfantul Petru... 6K6iTaaev...de la 
KoiTaCco.-.a incetat 6 olvqioc,/ vantul. 

Vantul se potolestel 

Pentru ca atunci cand intram cu totii in Biserica lui 
Dumnezeu vantul ispitelor si al necazuriloY... inceteazal 
Pentru ca El ne intareste in Biserica Sa ca sa Ii slujim Lui cu 
pace, cu bucurie, cu frumusete duhovniceasca. 



203 



Iar daca stam in Biserica lui Dumnezeu suntem sub 
protectial sub apararea Domnului. Sub directa Sa 
calauzire... si nu suntem mergatori pe cdi laturalnice. Pe cai 
gresite... 

Deci vdntul, acest anemos, de unde spuneam ca vine 
anemic, se potoleste... 

Si acum, din versetul al 3 3 -lea, penultimul verset al 
Evangheliei de azi, aflam admiratia, revarsarea de inimd a 
Sfintilor Apostoli in fata Domnului. 

Pentru ca ol 6e kv tco ttXolco iTpoaeKuvnaav Autgo 
Xeyovxeq/ si in corabie ei I s-au inchinat Lui, zicandu-I... 

Si prosechinisan vine de la iTpooKuveo), care inseamna 
a se inchina, a sluji... 

Si ce I-au spus? 

'AA,r|0coc; Oeou Ylog el. 

Alitos, adjectiv adverbial... care inseamna cu adevdrat. 
Cu adevarat Tu esti Fiul lui Dumnezeu. 

Si aceasta pentru ca L-au vazut mergdnd pe mare, 
depasind legile marii...si apoi L-au vazut cum a oprit vantul/ 
furtuna...odata cu intrarea Lui in corabie. 

Si versetul al 34-lea, ultimul, e versetul care ne spune 
despre ce mare e vorba: Kod biavepaoavzeq fjA,0ov hi Tf|v 
Yfjv dc, revvrioapeT/ Si au trecut ajungand pe pamant intra 
Ghennizaret. De unde aflam ca marea era...Marea 
Ghenizaret sau Marea Tiberiadei 37 . 

Si astfel, pe aceasta mare... s-au petrecut trei minuni in 
aceasta Evanghelie: Domnul merge pe ape, Domnul il scapd 
de la moarte pe Petru si il ridicd din indoiald totodata, si 
Domnul opreste vdntul. 

Acestea fiind spuse, din comentariul nostra mic/ 
succint, exegetic, la Evanghelia zilei incercam sa tragem 
concluziile cele mai importante. 

Si prima dintre concluzii e ca ragaciunea trebuie sa 
fie o constanta a vietii noastre. Si ca in ragaciunea noastra 



37 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Galileei. 



204 



trebuie sa fim plini de dragoste si de incredintare in voia lui 
Dumnezeu, pentru ca El stie ce este eel mai bine pentru noi. 

In al doilea rand, aflam ca Biserica este corabia in 
care noi plutim cdtre vesnicie in siguranta. Si ca, daca 
cautam sa gasim rdspunsuri pentru mantuirea noastra in 
afara Bisericii nu facem decat sa ne afunddm in nestiinta, in 
prostie, si in impdtimirea pe care o aduce necredinta sau 
credinta rea. 

In al treilea rand, ca civilizatia, stiinta, cultura sunt 

7 5 7 1 5 ' 

bune, sunt foarte bune pentru noi... dar numai impreunate cu 
dreapta credinta si cu dreapta vietuire duhovniceasca. 

Pentru ca nu e de ajuns numai sa fii un om scolit... un 
om civilizat... si un om manierat. 

Caci exista foarte multi oameni manierati... dar care 
sunt in stare so ii vdnda si pe ma-sa si pe ta-so pentru cativa 
euro sau dolari... 

Si sunt manierati cand trebuie sa epateze... dar nu si 
cand trebuie sa gdndeasca si 5« trdiasedfrumos, drept. 

De aceea intelegem, ca adevdrata vietuire, hulita de 
aproape toti, vietuirea duhovniceasca, viata traita in curatie 
si in sfintenie, desi este neinteleasd, ocdrdtd si minimalizatd 
de catre oamenii pacatosi, este, de fapt, adevdrata vietuire 
cu Dumnezeu. 

E vietuirea care umple de implinire duhovniceasca, de 
frumusete... caci e cea care stie sa realizeze relatii durabile, 
stabile cu oamenii. 

De ce vin oamenii la Duhovnicii si Parintii 
experimental, iscusiti? De ce li se confeseaza din addncul 
inimii lor? Caci nu isi spun numai pacatele... ci si dincolo de 
ele...ce sunt ei cu adevdrat... 

Se due pentru ca sa aiba un orizont mai mare in viata 
lor. Sa invete ceva profund despre adevarata si reala viata cu 
Dumnezeu. Pentru ca sa aiba gustul pentru teologie si 
nevointa precum ei. 

Caci adevarata, substantial, esentiald teologie se 
dobandeste curdtindu-te de pdcate. Vazand marturiile 
teologice din ce in ce mai curat de rele... 

Cercetand mereu Scriptura, Parintii, cultul ortodox...si 
mentalitatea bisericeasca, cea genuind... 



205 



Si asa se capata adevdratul etalon de viata 
bisericeascd. 

Caci atunci cand ii cautam pe oamenii lui Dumnezeu 
nu ii cautam numai pentru o spovedanie, o simpld 
spovedanie.-.adica pentru o insiruire de pdcate. ..ci pentru o 
descoperire de sine. 

In fata unui om duhovnicesc te descoperi, te 
adancesti, iti vezi minusurile dar si potentele, plusurile, de 
ce esti in stare. 

5 

Intelegi cine esti si ce trebuie sdfaci... 

Si acest lucru il observau si Sfintii Apostoli in fata 
Domnului! Pentru ca Domnul ii atentiona vizavi de pacatele 
lor dar El era si reazemul lor in ceea ce priveste viata de 
sfmtenie, viata cu Dumnezeu. 

Va multumim frumos ca ati fost si astdzi cu noL.si ati 

5 5 t 5 5 

ascultat umila noastra predica! 

Va dorim dumneavoastra, tuturor cititorilor, 
ascultatorilor nostri...audiantilor nostri de zi cu zi...multa 

5 5 5 

sanatate si spor in viata dumneavoastra! 

Si va indemnam sd nu pierdeti timpul cu lucruri care 
nu va zidesc ci incercati sd va adunati comori in inimile 

5 f 

dumneavoastra si nu veti regreta niciodata pentru ca v-ati 
cheltuit timpul in eel mai bun mod cu putinta. 

Pentru ca de sunteti iubitori de Dumnezeu si de 

5 5 

oameni sunteti bogati cu adevarat! 

Dumnezeu sa va binecuvinteze si sa va intareasca 

5 

intotdeauna, El, Dumnezeul nostru, Cel inchinat in Sfanta 
Treime, Tatal, Fiul si Sfantul Duh acum si pururea si in 
vecii vecilor. Amin ! 



206 



Predica la Duminica a 10-a dupd Rusalii. 
Vindecarea lunaticului [Mt. 17, 14-23] 




Iubiti frati si surori intru Domnul 



38 



In duminica a 10-a dupa Rusalii avem minunea 
vindecarii lunaticului de la Mt. 17, 14-23... 

O Evanghelie din celebrul capitol 77 de la Sfantul 
Matei, care incepe cu pasajul Schimbarii la fata a 
Domnului. 

Si vom incerca, ca de obicei, cu harul Preacuratei si 
Preasfintei Treimi si cu mijlocirile Preacuratei Stapane, sa 
ne ocupam, spre folosul dumneavoastra si al nostru, de 
intelegerea Evangheliei dumnezeiesti de astazi. 

In traducerea IPS Bartolomeu Anania, textul nostru, 
conform editiei BOR 2001, este urmatorul: 

14. „Si mergand ei spre multime, s-a apropiat de El 
un om cazdndu-I in genunchi 

15. si zicand: „Doamne, miluieste pe fiul meu, ca este 
lunatic si patimeste rau, ca deseori cade in foe si deseori in 
apa; 

16. si 1-am adus la ucenicii Tai si ei n-au fost in stare 

1 5 

sa-1 vindece". 

17. Iar Iisus, raspunzand, a zis: „0, neam 
necredincios si indaratnic, pana cand voi fi cu voil Pana 
cand va voi suferi?... AducQti-Mi-\ aici!". 

18. Si Iisus l-a certat si demonul a iesit din el si 
copilul s-a vindecat din ceasul acela. 



Predica din data de 23 august 2008, in format audio. Prima fila are 54. 30 de 
minute. A doua fila: 55. 20 de minute. 



207 



19. Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, L-au 
intrebat deoparte: „De ce noi n-am fost in stare sa-1 
scoatem?". 

20. Iar Iisus le-a raspuns: „Din pricina putinei voastre 
credinte; ca adevar va graiesc: Daca ati avea credinta cat un 
grdunte de mustar, veti zice muntelui acestuia: Muta-te de 
aici acolo!, si se va muta si nimic nu vafi voud cu neputintd. 

21. Caci soiul acesta de demoni nu iese decat numai 
prin rugdciune si prin post". 

22. Intorcandu-se ei din Galileea, Iisus le-a spus: 
„Fiul Omului va sdfie dat in mainile oamenilor 

23. si-L vor omori si a treia zi va invia". Si ei foarte 
s-au intristat". 

Of, Doamne!... 

O Evanghelie...unde incepem cu statul in genunchi si 
sfarsim in intristare... Si ambele sunt expresii ale stdrii 
noastre depdcdtosenie. 

Pentru ca, cu totii, trecem prin vederea pacatelor 
personalc.si prin multe intristari. Prin multe durerL.Dureri 
mai mult sau mai putin... dorite. Sau meritate... 

Fapt pentru care suntem incercati, caliti prin focul 
atator dureri... atator netrebnicii cate se petrec in viata 
noastra. 

Si prin care trebuie sa trecem... plecdndu-ne fruntea, 
smerindu-ne cugetul si acceptand... acceptdnd voia lui 
Dumnezeu cu noi. 

Voia lui Dumnezeu cu noi, lucru care e cea mai mare 
pedagogie dumnezeiascd in viata noastra. Pentru ca aceasta 
reprezinta insasi traiectull drumul nostra spre Imparatia lui 
Dumnezeu. 

Si acum incercam, ca de obicei, asa cum v-am invdtat 
pe dumneavoastra, cititorii si ascultatorii nostri in sistemul 
online, o cunoastere exegeticd a textului evanghelic. 

Pentru ca astfel sa percepem si mai mult... mar etia 
cuvintelor lui Dumnezeu si a faptelor lui Dumnezeu facute 
cu noi, oamenii. Fara ca vreodata sa considerdm ca am spus 
toatd addncimea Scripturii...adancimea din Scripturd... 

Caci intelegerea din Scriptura se ia intotdeauna cu 
cuviintd... cu smerenie...Cuvintele lui Dumnezeu se iau cu 
sfiald, cu frica de Dumnezeu si se inteleg in mod curat, 
punandu-le la inima noastra. 

Insa niciodata Scriptura nu se terminal... 



208 



Pentru ca adevarul dumnezeiesc este plin de o 
abisalitate extraordinara. E plin de toata mdretia 
dumnezeiascd. Si acesta ne face un nespus de mare bine 
daca incercam sd il cercetdm cu evlavie. ..cu smerenie si cu 
dragoste... 

Si incepem cu versetul al 14-lea... 

Kod 6A,06vto)v rrpoc; xbv o^A-ov/ Si mergand ei catre/ 
spre multime... 

Spre ohlon...ohlon pe care il intalnim de vreo doua, 
trei duminicL.in Evanghelii... 

Cine? Domnul cu Sfintii Sai Apostoli... 

Si iTpoof|A,06v/ s-a apropiat...a venit la Autco/ la El, la 
Domnul... 

Cine?, un avGpcoiToc;/ un om, un barbat, un tata de 
copiL.un parinte indurerat, sfdsiat de durere... 

Si acesta: yovvuexoiv Autov/ a cazut in genunchi 
[inaintea] Lui. I S-a inchinat Lui... 

Iar de aici, de la yovi)tt6T6(j0, care inseamna a cddea in 
genunchi, noi credem ca vin doua cuvinte distincte. Adica si 
agonie si a goni. 

Caci agonia este lupta cu moartea. Iar, intr-un sens 
metaforic, asa cum avem expresia in romana, moartea 
inseamna punerea noastrd cu botul pe labe...ingenuncherea 
noastrd. 

Ne-a infrdnt moartea... ne-a ingenuncheat... 

Insa a goni, folosit de fermieri...in expresia „se 
goneste vaca"...nu inseamna decat expresia din greaca in 
mod literal: afipusd in genunchi. 

Ducem vaca la monta ca sa fie insdmdntatd. 

Insa gomra2...presupune imobilizarea ei pe genunchi, 
ingenuncherea ei. Cuvantul venind din limba greaca... 

Si cand mi-am dat seama de acest sens mi-am pus 
problema cum de au imprumutat si pdstrat taranii romani un 
asemenea verb grecesc in vocabularul lor. 

Insa trigonometrie foloseste si el in compunerea lui 
pe yowl genunchi. 

Dar mai e interesant si altceva: ca starea de umilintd 
si de cerere ardentd a iertdrii... presupune ingenuncherea. 



209 



Iar cand noi facem metanii sau inchinaciuni sau cand 
stdm in genunchi avem starea de umilintd in fata Lui, prin 
care recunoastem maretia Lui imensa...dar si pdcdtosenia 
noastra. 

Ne plecdm Dumnezeului nostru si cerem Maicii 
Domnului, si Sfmtilor si Ingerilor Lui ajutorul in viata 
noastra. 

Si aceasta stare in genunchi reprezinta nu numai o 
pozitionare fizica a noastra ci, in primul rand, o fr anger e a 
inimii noastre. O stare a umilintei si a recunostintei noastre 

5 5 5 5 

in fata lui Dumnezeu. 

5 

Iar acest verset 14 nu ne spune altceva decat faptul, ca 
atunci cand ai o problemd imens a... trobuie sa iesi din 
multime, din multimea celor care doar cased gura, si sa te 
apropii de Dumnezeu si sa-I ceri lui Dumnezeu, cu toata 
taria si cu toata dragostea, ajutorarea ta. 

Pentru ca El ne-a spus ca credinta mutd muntii. Face 
imposibilul posibil. 

Si aici observam ca credinta si durerea il fac pe un 
om, pe un pdrinte care are un copil, saracu..., care sufera, 
patimeste...^ vina in fata Domnului si sa isi spund durerea 
cu multa, cu foarte multa inimd... 

Pentru ca copilul lui suferea de demonizare... si nu de 
o boald oarecare... 

Iar in Bisericile si in Manastirile noastre observam 

5 

adesea cum vin oameni demonizati... eel mai adesea adusi de 
familic.si care se manifesto intr-un modjalnic. 

Si ne spun motivele pentru care sunt asa...dar si cefac 
in stare de posesie. Sau nu mai trebuie sa ne spund ce 
fac... pentru ca se manifestd la slujbe...in mod dramatic. 

Si e foarte bine ca oamenii acestia cer ajutorull 
Pentru ca avand demoni in e/...inteleg ca numai 

Dumnezeu, Stapanul creatiei, poate sa alunge din ei pe 

acesti demoni cumpliti. 

Experiere pe viu a prezentei demonilor. Fara de care 
nu poti sa scrii nimic concret la capitolul de demonologie. 



210 



Caci atunci cand venim la Dumnezeu ca la Cel care 
ne poate izbdvi de toate relele si bolile marturisim de fapt ca 
El este salvarea noastra, a tuturor. 

...Si demonizatii inteleg in mod practic ca nu se pot 
vindeca de unii singuri... Asa cum inteleg si cei cu boli 
incurabile. Dar, prin credinta, ei stiu ca vindecarea poate 
veni de la Dumnezeu... Cel care intrece toate asteptdrile 
noastre. 

Si minunile pe care le auzim tot timpul sunt expresia 
milostivirii lui Dumnezeu. Caci El vindeca de cancer, El 
alunga demonii, El scapa din incendiu sau din cutremur, El 
ridica pe om din moarte... 

Iar doctorii raman uimiti cand constatd aceste 
vindecdri minunate, adica lucrdrile lui Dumnezeu cu 
oamenii. Si, bineinteles, nu se pot raporta altfel la cei pe 
care...ii diagnosticasera cu boli finale, nevindecabile... 

Raman fdrd g7<xs*...cum spune acatistul ortodox. 
Pentru ca minunea intrece asteptarile noastre. Perspectiva 
noastra ingustd asupra realitatii. 

Si cel recunoscdtor lui Dumnezeu pentru vindecare 
vine, pe propriile lui picioare, si Ii multumeste lui 
Dumnezeu... dar si oamenilor care l-au ajutat si incurajat in 
boala, in suferinta lui. 

Asadar iesirea din multime, iesirea din 
anonimat... iesirea din tdcerc.se face prin venirea in fata 
Domnului si prin cdderea in genunchi in fata lui Dumnezeu 
pentru ca sd-I cerem ajutorul. 

Caci trebuie sa iesim din ohlos, din multime, din 
multumea gdndurilor confuze, si sa venim la Hristos cu 
inima infranta si cu cuget smerit pentru ca sa 
recunoastem...ctl...Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui 
Dumnezeu, miluieste-md pe mine, pdcdtosul! 

Pe mine... pdcdtosul... nu: Sfdntull 
Pentru ca niciodata, in nicio rugaciune ortodoxa, 
sfmtenia nu se crede sfdntd. ..ci isi vede foarte atent, 



211 



scrupulos de atent, cu multa tarie, pacatele, greselile, 
caderile... 

Caci miluirea noastra de catre Dumnezeu e 
impartasirea de prea marea mild a lui Dumnezeu fata de 
creatia Sa. 

Iar rugaciunea ortodoxului cere mila. ..si nu 
recompense. Pentru ca in Ortodoxie primeazd bunul simt, 
smerenia, cumsecadenia, vederea si recunoasterea de sine. 
Si cand te vezi cu adevarat... nu te vezi decat capacatos...ca. 
om pdcdtos... pentru ca iti vezi pacatele in comparatie cu 
marea sfintenie si frumusete a lui Dumnezeu. 

Dar daca nu ai aceste virtuti care te fac constient de 
tine..Xoi\x\ se stricd in comportamentul tau. Caci pestele se 
impute de la cap. Capul fiind aici modul in care ne 
raportdm la Dumnezeu si la semenii nostri. 

Pentru ca e evident faptul ca daca in fata lui 
Dumnezeu ne consideram „niste Sfmti"...aroganta fata de 
oameni e de zeci de ori mai mare. 

Si daca m se stricd gandurile, care se schimbd 
repede...ni se strica. si faptele. Comportamentul... 

Caci din pruncie, cum spune rugaciunea, mintea 
omului e indreptatd spre rau...Aluneca repede spre pacat... 

Iar gandurile rele, acceptate grosso modo sau 
impachetate in aparenta nevinovdtiei, sunt cele care ne 
urdtesc. 

Si daca ne urdtim interior incepem sa fim scrupulosi 
cu pacatele altora...dar lacsi cu ale noastre. Cerem de la toti 
multa sfintenie sau consideratie fata de noi fara ca noi sa ne 
ridicdm la propriile noastre exigente. 

Si astfel consideram ca suntem foarte impozanti... si 
avem nevoie de temenelele tuturor. 

Insa, in adevaratul sens al cuvantului, viata 
ortodoxului este o continua... cddere in genunchi in fata lui 
Dumnezeu. 

De aceea, in acatistele noastre, adesea, vorbim despre 
cdderea cu inima la Dumnezeu. Adica despre faptul ca El e 
prima si ultima noastra instantd, prima si ultima noastra 



212 



raportare, Cel care ne ajuta sa intelegem si sa facem 
lucrurile pe care le intelegem. 

Acesta e motivul pentru care El e centralitatea vietii 
noastre, in jural Lui se petrec toate si de la El asteptam 
rdspunsul/ confirmarea pentru toate. 

Pentru ca a cadea inaintea Lui inseamna, in primul 
rand, acceptarea cu cutremurare sfdntd a prezentei si a 
mdretiei Sale. A importantei Lui absolute in viata noastra si 
a intregii creatii. 

Caci ingenuncherea adevdratd e cea a inimii si a 
constiintei... fara de care starea in genunchi nu inseamna 
decat o aplecare a trupului. 

Dar daca sufletul se pleacd Domnului, in sensul ca 
admite toate poruncile Sale si voia Sa cu el, atunci 
ingenuncheat sau nu din punct de vedere fizic.omul se 
simte rob al lui Dumnezeu...si asteaptd mUa Lui mereu. 

De aceea adevdrata evlavie izvoraste din curdtia 
inimii si din ascultarea lui Dumnezeu si ea nu este o imitare 
exterioard a comportamentului smerit. 

Pentru ca nu trebuie sa parem smeriti si evlaviosi... ci 
starea noastra de-a fi trebuie sa fie un mediu viu, vivificat, 
inviat continuu de slava Lui. 

Caci ce trdim in suflet, adica prezenta slavei Lui, 
aceea ne arcuieste trupul. 

Slava Lui ne pune la pamdnt...nQ addnceste in 
smerenie. 

Fara de care ingenuncherile nu au nimic de spus lui 
Dumnezeu... ci sunt un fel de sport, de relaxare a muschilor. 

Si, la fel, a te apleca doar din gurd pentru 
binecuvantarc.doar pentru a te durea spatelc.nu te 
„propulseaza" mai departe in viata duhovniceasca. 

Nu iti rezolvi cu nimic problemelc.daca inima ta nu 
simte prezenta Lui. ..si aceasta nu te incovoaie... 

Caci Dumnezeu e foarte sincer... cu cei care nu isi 
permit sa glumeascd cu bucuria lor. 

Asadar, ingenuncherea inseamna acceptare iubitoare 
a lui Dumnezeu... 



213 



Iar antropos in limba greaca inseamna om. Dar xpoiioc, 
inseamna mod, cale, fel, caracter. Iar #V-ul acela de la 
inceput presupune inaltarea, verticalitatea. 

Si astfel antroposul limbii grecesti ne spune ca omul 
este un mod de a privi in sus. E o fiintd verticald. Ca El se 
inaltd spre Dumnezeu cu mintea si cu inima. 

Dupa cum persona, in limba latina, ne duce la ideea 
lui per sel prin sine. Pentru ca omul prin sine devine 
constient de sine. 

Caci daca omul alege sa fie om alege sa fie cu 
ascultare de Dumnezeu. Pentru ca persoana e cea care std 
in relatie cu Dumnezeu. 

Pentru ca asa cum teologhisesc Parintii nostri 
Dumnezeiesti: persoana presupune comuniunea. Presupune 
starea eclesiald. Presupune starea de a fi impreund cu altii 
si de a fi comunicationali. Sa comunicdm unii cu altii si sa 

5 J t 5 5 

ne iubim unii pe altii. 

Versetul al 15-lea: Km Xkyuvl si zicand: Kupie/ 
Doamne..iA,er|o6v |j,ou tov ulov/ miluieste-mi fiul...ajuta-l 
pe fiul meu ! 

Caci ulog inseamna fiu, descendent, copil, samanta 
din samanta mea. Dar, intr-un sens mai larg, inseamna si 
ucenic, discipol, eel care urmeaza in invatatura si in viata pe 
cineva, pe un invdtdtor, pe un maestru. 

Miluieste-1 pe eel care a iesit din mine! Pe care eu /- 
am ndscut... 

De ce? Caci/ Bti este aeA,r|via(eToa/ este lunatic. 

Adica demonul il poseda in functie de schimbdrile 
lunii... pentru ca oamenii sa creada ca luna de pe cer e „de 
vina" pentru posesie. 

Si se continua versetul: Kal kockcoc; -naoxei'/ si 
patimeste/ sufera rau. 

Cacos inseamna rdu...De unde cacofonie... adica 
alaturare nepotrivitd de sunete. Alaturare care suna rau, 
dizgratios. 



214 



Iar de la verbul uaa^ vin apdtimi si a compdtimi din 
romana. Sufar de unul singur sau con [n devenind m\- 
patimesc, sufar impreund cu altii durerea, nefericirea altora. 

Fiul acestuia suferea cumplit din cauza demonului 
care il chinuia... 

Iar seliniazete de aici nu e tot una cu epilepsia. Pentru 
ca epilepsia nu inseamna demonizare. 

Insa a fi lunatic inseamna a fi posedat de un demon 
care mimeazd faptul ca boala e de esentd astronomicd. 
Adica provocata de lund, de schimbarile lunii. 

Si asta pentru ca oamenii sa considere luna sau 
soarele sau stelele drept focare de influentd negativd in 
viata noastra. 

Nu am prea multe cunostinte interioare despre 
epilepsie. Nu am studiat boala. 

Insa epilepsia e o boala neurologica... si am vazut 
cum se manifesta ea din punct de vedere fizic.cand omul 
cade jos, inconstient, face spume la gura, are spasmuri... 

Pe cand demonizarea e o locuire a demonilor intr-o 
persoana umana, datorita vietii ei pdcdtoase si care se 
rdzbund pe ea. 

Lucrurile nu se suprapun asadar. Una e demonizarea 
si altceva epilepsia. 

Insa demonii care „dau vina" pe luna sau care 
inventeaza „zile rele" sau „zile bune" in viata oamenilor, tot 
felul de superstitii si fapte de rusine...se comporta pervers 
fata de ei. Pentru ca nu le-o spune niciodata ca fi duce in 
eroare. ..ci ii duce in eroare pur si simplu. 

Caci ce are pisica, care ne taie calea, cu ce facem noi 
peste zi? Cum sa ne influenteze viata in mod rau...o galeata 
de apa pe jumatate...sau intalnirea cu un preot? Intdlnirea cu 
un preot pe strada e o binecuvdntare si nu o...dramd\ 

Drama e prostia de a te lua dupd basme, de a crede 
in superstitii si explicatii aiuritoare. 



215 



Si de aceea demonii se bucura sa inmulteasca 
credintele false tocmai pentru a nu ne lumina la minte cu 
adevarurile dumnezeiesti. 

Caci pe masura ce noi credem in lucruri 
des arte.. AispTQimm, de fapt, lucrurile serioase, mari, sfinte 
ale Bisericii. 

Si cum sa nu fie mai mare rdsul... sa vezi barbati in 
toatd firea punandu-si mana la sex...cand tree pe langa 
mine, preotul? Ce se intampla daca ma vdd pe mine pe 
strada?... Raman impotentil Sau asta meritam noi, preotii, de 
la oameni: sa ni se arate sexull 

Insa nu multi isi analizeazd faptele nascute din idei 
gresite, aiurea...si de aceea le perpetueaza din generatie in 
generatie. Cele rele se prind ca pirul, ca palamida...in loc sa 
fie o rusine transmiterea lor. 

...Si treaba asta, cu pusul mainii la slit, o fac si 
intelectualii...si cei mai putin scoliti. Si ma repereazd 
imediat, chiar daca am sau nu am reverendd. Dupa barba, 
dupa expresia fetei, dupa distinctia modului meu de a ma 
comporta... 

Insa nu zic bund ziua...dw stiu sa faca asta... 
O rusine... 

Iar daca e de tot rdsul punerea mainii la slit... tot la fel 
era si cu luna. Pentru ca nu se uitau la demoni si la ce 
produc ei in om...ci lafazele lunii, daca luna e plind. Adica 
la conjunctura in care se producea caderea tanarului in foe 
si in apd. A acestei pseudo-epilepsii, care era o manifestare 
demonicd. 

Si de aceea trebuie sa traducem aici cu lunatic, 
conform termenului grecesc, pentru ca epilepsia e altceva... 

Demonii puneau demonizarea pe seama lunii... 
Si nu stim cauzele demonizarii tanarului... ci numai ca 
demonizarea se manifesta prin intrdri in inconstientd. 
E\ patimea...patimQa. rdu... 



216 



(Tusesc)...Ma scuzati.. .Sanatatea mea vocald este 
depreciata...d& atata vorbit si zbatere in lumea asta. 

Si cred ca intelegeti faptul, ca eforturile noastre, 
acestea prin care vorbim ore intregi, aici, in online si in 
viata si slujirea noastra, sunt eforturi mari... epuizante... 

De aceea speram ca in inima dumneavoastra sa 
intrdm ^«mas*...intelegandu-se faptul ca ne zbatem pentru 
dumneavoastra. ..in ciuda oboselii si a sdndtdtii noastre 
afectate. 

Si pentru toate aceste eforturi gratuite pentru 
dumneavoastra puteti sa faceti o rugdciune pentru noi, 
pentru ca si noi vdpurtdm in rugdciunile noastre. 

Ne rugdm pentru dumneavoastra... chiar daca nu va 
stim numele. Pentru dumneavoastra cei care ne audiati acum 
sau mm tdrziu... 

Va rugam sa va rugati pentru noi, pentru ca avem 
nevoie de ajutorul dumneavoastra. Pentru ca si noi avem 
putindtate de viata si de putere... si nu suntem infiniti... 

Dar incercam, cu toata oboseala si slabiciunea 
noastra, sa ne folosim duhovniceste, in mod reciproc, de 
textul dumnezeiesc de fata, cu harul lui Dumnezeu... 

Deci acest om...nu ni se spune numele... tatdl 
tanarului, cere de la Domnul miluirea fmlui sau. 

Cere miluire nu pentru sine - si, iata, dragostea, 
iubirea lui de tatdl - ci pentru fiul sau. Pentru fiul sau 
demonizat... 

Si ce se petrecea de fapt cu lunaticull 

HoWclkic, ykpl caci adesea, pollachis, in mod 
frecvent...TTL'iTT6L, de la ttltttco, a cadea... tfmaml cade, cu 
sensul de aruncat... caci demonii il aruncau. ..sau ilfaceau sa 
cadd... 

El cade (pipti), unde?, el; to -uup/ intru foe Km 
■uoXXockiq d,Q to u8cop/ si adesea intru apd. 

Si de la irup/ pir din limba greaca, care inseamna 
/oc.vine piroman in limba romana: adica eel care are 
obsesia sau pldcerea nebund de a incendia, de a da foe, de a 
face rduprin incendiere... 



217 



Si el cadea adesea in foe si adesea in apd... 

Iar in interpretari duhovnicesti ale acestui text 
evanghelic, caderile lui in foe si in apd inseamna caderile 
noastre, ale tuturor, inpoftd si in mdnie. 

Focul pofteL.si apa rece, de gheatd a maniei... 

Adica in cele doua extreme, asa cum le vede Sfantul 
Maxim Marturisitorul: in extrema desfrdndrii si in extrema 
maniei, a rautatii explicite, faptice. 

Si expresia aceasta de aici, ca tanarul adesea cadea in 
foe si adesea in apd, arata aprinderile noastre interioare 
spre impatimirea prin pldcere sau prin impatimirea noastra 
prin durere. 

Caci daca ne aprindem spre placerea trupeasca, spre 
dorinta banilor, a traiului bun, si acestea ne aduc pldcere... o 
placere perversa, care, in cele din urma, ne aduce 
durere... impatimirea prin durere este impatimirea prin 
agitatia noastra mdnioasd, revansarda, prin tinerea de minte 
a rdului si prin ndscocirea a totfelul de curse pentru altii. 

Apa maniei, a cruzimii, a mandriei, a 
luciferismului...strica fierbinteala duhovniceascd a inimii 
noastre. Adica iubirea noastra de Dumnezeu si de oameni, 
respectul pentru lucrurile firesti si pentru convietuirea 
pasnica. 

Apa rdzbundrii. Dorinta de a-i face felul 
celuilalt...prin cine stie ce stratageme. 

Si prin care, in cele din urma, nu ajungi sdfaci nimic. 
In afara de faptul de a-ti bate cuie in cap, in suflet...si sa te 
impdtimesti si mai rau. 

Caci daca te umpli de tot felul de pofte...sau te mdnii 
pe tot omul.. .nu faci decat sa acutizezi in tine dezechilibrele 
interioare. Sa inmultesti si sa aprofundezi patimile tale, sa le 
faci mult mai tdioase si mai zdrumiedtoare de suflet. 

Deci dracii puneau pe seama lunii toate aceste dureri 
pe care i le provocau. 



218 



Dracii erau nemilosi...l\ atacau fdrd mild pe tanar, 
necontenit... pentru ca doreau sd il omoare. 

Caci care altul ar fi fost motivul pentru care il 
aruncau in foe si in apa? 

Asta in stare de inconstientd... 

Dupa cum vedeti dracii cautau locuri primejdioase 
pentru copiL.il duceau spre acele locuri... 

Si edderile lui nu erau „ghinioane" si nici din motive 
de sdndtate. ..ci erau cauzate de rdutatea demonului din el. 
Care ilmuncea... 

Si, mai mult ca sigur, parintii lui, mama, tatal sau, alte 
rude, cineva.. .statea si il pdzea pe tanar.. .ca sa nu moara ars 
sau inecat. 

Aici, in Scriptura, nu aflam nimic despre mama lui. 
Doar despre tatal luL.Lucru interesant...Poate ca nu mai 
avea mama...Nu stim care e motivul pentru care doar tatal e 
amintit... 

Dar sa zicem ca avea familie, frati...si, fara doar si 
poate, aceia nu il mai sedpau din ochi. Caci daca l-arfi lasat 
singur, neinsotit...ar fi murit de mult, conform marturiei 
tatalui sau, atata timp cat dracul dorea sd ii facd de 
petrecanie. 

Lucru din care invatam ca trebuie sd ii ajutdm pe cei 
aflati in nevoie, incepand cu propria noastrd familie. Cu 
propria noastra casd. Cu rudele noastre. 

Ca nu putem fi indiferenti la nevoile celor din familia 
noastra... daca ei doresc sdfie ajutati. 

Caci daca el cadea m/oc...trebuia sa fie cineva langd 
el sd il scoatd din foc.Iar daca cadea intr-o «£>«... trebuia sd 
il scoti de acolo, sa stii sd inoti... sau sa il scoti dintr-un put, 
dintr-o fantana. 

Adica putea parea ca se sinucide... cand el, de fapt, era 
aruncat de demon spre o moarte jalnicd. 

Si din aceasta perspective ar trebui sa privim foarte 
profund sinuciderea, pentru ca sa intelegem cat este 



219 



influentd demonicd, nebunie sau fried in acest act si cat e 
arogantd alegere spre a te sinucide. 

Ca una e sd alegi sa te sinucizi in urma unor 
rationamente, a unei gdndiri ideologice, care vede in 
sinucidere un final „normal" pentru viata si alta e sd te 
sinucizi din cauza unei posesii sau a unei influente 
demonice. Nu e totuna... pentru ca, in al doilea rand, avem 
de-a face cu o minte rdvdsitd, confuza... 

Asa ca tanarul nostra, din punctul de vedere al vietii 
sociale, erau un om cu handicap, cu handicap provocat de 
demonizare. 

Avea nevoie sdfie insotit. 

Nu mai putea trdi si umbla fara supravegherea 
iubitoare si compdtimitoare a cuiva. 

Si de aici vedem iubirea tatalui sau pentru el. 
Pentru ca tatal nu mai traia pentru sine... ci pentru 
copilul lui. 

Traia in ritmul problemelor traite de copilul lui... 

Si, iata!, versetul al 16-lea, in care tatal indurerat 
spune: „Kai upooriveYKoc ocutov/ si 1-am adus pe el (pe 
copilul meu) role; MaJdr\za\c, Sou/ la Ucenicii Tai... 

Si aici tatal ii recunoaste pe Ucenicii Lui, pe 
Apostolii Lui, pe Urmatorii Lui. Le recunoaste existenta si 
autoritatea. 

Carora, mai intai, le-a cerut ajutoral. 

Nu a venit prima data la Domnul...ci s-a adresat 
Ucenicilor Lui... 

Dar, continua el: Km ouk fi8uvr|0r|oav/ si [ei] nu au 
fost in stare, nu au fost capabili ca ocutov GepaiTeuaaL/ sd il 
vindece pe el. 

Si de la eepaiTeua)/ terapefo, verb, care inseamna a 
vindeca, a salva pe cineva il avem in romana pe terapeutic 
sau pe terapie. 

Ceva terapeutic, vindecator. 

Terapie, metoda vindecatoare prin intermediul 
pastilelor sau a ceaiurilor. Ce facem noi pentru a ne vindeca, 
pentru a ne insdndtosi. 



220 



Insa vindecarea pe care o propune verbul grecesc nu 
se refera numai la trup ci si la suflet. 

Dupa cum exista medicamente pentru trup exista si 
medicamente/ remedii/ terapii pentru suflet. 

Ei, Apostolii Tai, Ii spune omul necajit, nu au avut 
putere sa il vindece! Afirmatie prin care tatal vorbeste 
despre demonizare ca despre o boala. 

Da, una a sufletului, care afecteaza si trupul. Pentru 
ca demonii vin in noi datorita pacatelor noastre. 

Ei n-au fost in stare. Nu au fost capabili. Nu au 
avut... putere. 

Si cand vorbim despre putere, vorbim despre ceva 
foarte important in viata duhovniceasca. Fiindca 8uvoqj,ic;-ul, 
puterea inseamna energie cat si lucrare. 

Si la Botez primim energia necreata a lui Dumnezeu, 
harul Sau, slava Lui, care ne face sa fim dinamici din punct 
de vedere duhovnicesc. 

Primim harul lui Dumnezeu spre lucrare. 

Pentru ca harul inseamna viata, inseamna actiune, 
inseamna daruire... pentru ca te indeamna la tot binele. 

Iar preotul primeste prin hirotesie, de la Dumnezeu, 
puterea/ dinamisul de a ierta pacatele oamenilor. 

De unde iertarea este actiune, e viata, e transformare 
a vietii. Pentru ca iertarea pacatelor nu inseamna stagnare, 
incremenire sau relaxare ci derulare a vietii spre bine. Spre 
un tot mai mare bine. Fiindca ne umplem de harul de a face 
cele bune. 

Si de aici, in teologia ortodoxa recenta, utilizam 
sintagma dinamismul credintei sau dinamism duhovnicesc 
sau puterea credintei. 

Si prin acestea aratam, ca daca avem o credinta vie, 
ea trebuie sa aratel sa dezvaluie/ sa sublinieze puterea 
harului lui Dumnezeu din ea. Prezenta harului din ea... 

Deci omul trebuie sa fie plin de putere dumnezeiasca 
daca are o credinta vie, autentica. 



221 



Cu alte cuvinte, noi, atunci cand creditdm pe cineva 
ca Pdrinte duhovnicesc, cand il ascultam, cand ne sfatuim 
cu el si il punem sd se roage pentru noi, pentru ca il 
consideram un om at lui Dumnezeu, plin de har si de 
intelepciune si viata teologica, il socotim astfel pentru ca 
simtim si vedem harul lui Dumnezeu in fiinta sa, in faptele 
sale si in cuvintele sale. 

5 

Nu il socotim astfel fdrd motive. ..ci datorita multor 
motive. 

Pentru ca Dumnezeu ne-a incredintat, in multe feluri, 
despre faptul ca lucreazd si vorbeste prin acest om. Ca el, 
Parintele nostru duhovnicesc, este prieten al lui Dumnezeu. 

Si, adesea, ne impartasim de roadele puterii 
rugaciunii sale, pentru ca Domnul il ascultd pe el. Iar 
puterea sa duhovniceascd e putere obtinuta prin curdtirea 
sa de patimi si nu prin ingdmfare. 

Caci puterea sa e harul lui Dumnezeu. 

Si, spre exemplu, in Patericul egiptean ca si in alte 
multe Vieti de Sfinti (si nadajduim sd vind si ziua aceea, 
cand o mai fi si ea?, in care sd incepem discutarea Vietilor 
Sfintilor la nivel online... in mod metodic.in care sd 
intelegem profunzimea anumitor fapte si ziceri. Caci noi 
avem deja mai multe proiecte in acest sens. E o avalansd de 
cdte vrem. ..dar nu e timp pentru toate.), exista marturia unor 
Sfinti care au spus ca e nevoie si de sfintirea noastrd, a celor 
care cerem rugaciunile Sfintilor... pentru ca rugaciunile lor 
sd aibd impact in viata noastra. 

Deci nu putem sa lasam toatd intelegerea si asceza 
numai pe seama Parintilor nostri duhovnicesti sau a 
Duhovnicilor nostri ci noi insine trebuie sd ne sfintim viata 
din greu, trebuie sd ne umplem de asceza si de cunoastere 
teologica. 

Ei, cu totii, se roagd pentru noi... dar si noi trebuie sd 
fimplini de cunoastere si de rugaciune. De viata curatd. 

Caci numai astfel exemplul si rugdciunea lor au 
impact, ajung pana la noi. 

Fiindca cum altfel putem sd ne intelegem Sfintii si 
Parintii duhovnicesti daca noi nu sporim in curatie si 

5 5 L 5 5 

teologie? 



222 



Daca ei sunt tot mai inalti iar noi tot la fel de 
nesimtiti... cu ce ne ajuta frumusetea, curatia si inaltimea 
gandirii lor daca nu le in te legem? 

Iar neintelegerea lor tine de lipsa noastrd de 
ascezd... si de pdcatele noastre. Daca am dori cu adevdrat sa 
ii intelegem si sd-i urmdm, Dumnezeu ne-ar ajuta, cu 
siguranta, in scurt timp. 

Caci faci nefolositoare rugaciunea Sfintilor atata timp 
cat tu esti impenetrabil pentru har. 

Tu esti un geam murdar, plin de urme de muste si de 
mizerie...si de aceea razele rugaciunii lor nupdtrund in casa 
sufletului tau. 

Razele rugaciunii nu ajung la tine, adica harul 
dumnezeiesc. 

Deci daca il creditezi pe cineva drept om duhovnicesc 
si astepti de la el rugdciune si sfdtuire... atunci si tu trebuie 
sdfaci ceva cu viata ta, vorba cantecului hip-hop. 

Si ca sdfaci ceva cu viata ta trebuie sa te curdtesti de 
pacate, pentru ca rugdciunile Bisericii sa ajunga pdnd in 
inima ta. 

Trebuie sa te lasi iradiat de harul Bisericii, ajutat, 
invatat, intdrit in bine pentru ca sa simti cat de folositoare 
sunt intelepciunea si rugaciunea Sfintilor. 

Pentru ca trebuie sa le intelegi profund, apropiindu-te 
de valoarea lor in mod practic si nu ca un spectator de pe 
margine, care nu se luptd in arena. 

Iar daca stai asa, ca lemn tdnase, te viziteazd harul lui 
Dumnezeu... pe cand tu esti dus cu sorcova. Si daca esti 
plecat cu sorcova si vrei sa te vindeci de orbirea ta, trebuie 
sa te intorci acasd, sa stai in rugdciune, in ingenunchere 
smerita a intregii tale fiinte, in cuget smerit, cum ne cere 
Sfantul Profet David, si in zdrobirea ta vei simti harul Lui. 

Si Dumnezeu, pe eel care se intoarcc.pe eel care se 
pldnge pe sine...p& eel care isi recunoaste decadenta...xm-\ 
mai pedepsestel Pentru ca El pedepsestel mustrd pdrinteste 
tocmai pentru ca omul sa se vadd pe sine, sa se recunoasca 
ca-n oglindd... si nu pedepseste de dragul pedepsei. 



223 



Si de aceea trebuie ochi duhovnicesc, experienta 
multd la Spovedanie, pentru ca sa vezi din ce cuget, din ce 
inima se spovedeste omul... si care ii sunt asteptdrile de la 
Dumnezeu si, implicit, de la sine. 

Pentru ca una e sa te tot spovedesti... si sa nu ardti 
nicio sporire, nicio umplere defrumusete, nicio indrdzneald 
spre fapta buna.. .si alta e sa mai si pdcdtuiesti in mijlocul 
multorfapte si dorinte duhovnicesti. 

Pentru ca Spovedania e pentru a ne umple de har 
pentru a birui raul, pacatul, caderea in noi insine. Pentru a fi 
tot mai puternici impotriva rdului din noi si din altii in ciuda 
cdderilor noastre de tot felul. 

Si omul, omul care vine la Dumnezeu si spune: 
Doamne, eu sunt eel ce am pacatuitfara nerusinare in fata 
Ta...Eu, pacatosul, acest vierme nenorocit...Eu, mica faptura 
a Ta plina de toate patimile... Iarta-ma, miluieste-ma...ca nu 
sunt in stare, nu pot sa ma ridic singur din patimile 
melc.Pe acesta Dumnezeu il aude! 

Pentru ca el se scoald din moartea pacatelor lui. 

El inviazd din morti... 

O minune imensd se produce cu el...cu eel care se lasd 
condus de Dumnezeu spre pocdintd. Spre indreptarea vietii. 

Adica pocdinta are rezultate concrete! 
Vezi cum se umple Biserica, cum se schimbd viata 
oamenilor, cum oamenii iradiazd de bucurie. 

Si cand te spovedesti si te pocdiesti incepi sa vezi 
frumos. Nu mai vezi raul din altii.. .ci, cu precadere si ca 
cele mai deplorabile, vezi pdcatele tale. Patimile tale 
infecte. Care miros urdt duhovniceste si care sunt miscdri 

j tit 

spre rdu, spre o tot mai mare decadentd. 

Nu mai ai ranchiune. 

Nu mai ai cerinte sa ti se faca, sa ti se dea...sa ti se 
aloce... 

Pentru ca incepi, smerit, sdpui osul la treabd. Sa lupti 
cu patimile din tine, sa inveti viata ortodoxa, sa te 
familiarizezi cu Traditia si cutumele Bisericii. 

Adica incepi sa te integrezi in viata eclesiala...daca 
pana acum ai trait o viata teluricd, pamanteasca... 



224 



Insa numai Dumnezeu ne lumineazd ce sa facem cu 
noL.si cum sa ne integrant in viata duhovniceasca a 
Bisericii. Care sunt bucuriile dar si exigentele vietii 
eclesiale. 

Si orice ai fi tu (zugrav, preot, ministru, maturatoare), 
cand incepi sa vezi ce inseamnd afi ortodox... iti faci treaba 
acolo unde estL.si inveti din toate. Si din bune si din rele. 

J J J 5 5 

Si iti faci treaba bine, cu toate caderile tale, daca te 
iradiazd viata Bisericii, adica harul Prea Sfintei Treimi. 

Caci rugaciunile Bisericii incep sa intre in tine si sa 
produca multd frumusete de constiintd. 

Si de aceea totul e bine. 

Pentru ca ai inceput sa fft' faci curat enie prin 
casa...prin casa sufletului. 

Treaba merge bine... 

...Iar tatal a venit la Ucenicii Lui si ei, Apostolii 
Domnului, nu au putut sa il vindece. Adica in mod 
duhovniceste. Sa izgoneasca demonul din tanar. 

Si asta pentru ca nu au fost plini de puterea harului lui 
Dumnezeu ca sa il ajute sau nu s-au rugat plini de iubire si 
de ddruire pentru vindecarea copilului. 

Insa nu trebuie sa intelegem prin aceasta ca Sfintii 
Apostoli erau lipsiti cu totul de iradierea harului lui 
Dumnezeu si de luminarea lui Dumnezeu, ei, tocmai ei, care 
erau intimii Stapanului. Pentru ca ei erau iradiati de har din 
destul, chiar daca nu il primiserd in addncul lor, ca la 
Cincizecime. 

Caci cum ne-am putea inchipui faptul, ca tocmai 
Apostolii Domnului, care stateau langd Domnul clipa de 
clipa, ei, tocmai ei, safe lipsiti de harl 

Va dati seama ce s-ar intdmpla cu fanii lui Madonna 
sau ai lui Michael Jackson... daca ar sta langd ei clipa de 
clipa? Cate detalii ar sti despre eL.si cat de mult ar deveni 
pdrtasi cu vietile acelora? 



225 



De aceea nu ne putem inchipui nici ce a insemnat 
ucenicia Sfmtilor Apostoli pentru eL.si cate au inteles de la 
Domnul si cat aufost iradiati de slava Lui in orice clipa. 

Pentru ca ei aveau o viata dumnezeiasca, fiindca 
Izvorul vietii era cu ei. 

Si pe fiecare zi se umpleau de har si de curdtie 
dumnezeiasca. 

De aceea Apostolii Lui nu erau lipsiti de har si nici de 
iubire pentru oameni. Aveau si puterea sa il vindece. 

Insa - aici e minuneal - Domnul le spune ca era 
nevoie in acest caz de multd asceza, de multa ddruire 
iubitoare. 

Si de aceea s-au smerit si mai mult...intelegand ca 
rugdciunea puternicd e cea plind de iubire si de durere 
pentru cei care suferd, pentru cei care au nevoie de 
vindecare. 

Adica trebuie mai mult: sa te chinui si sa te rogi cu 
durere pentru oameni. 

Nu e de ajuns sdfii om duhovnicesc, nu e de ajuns sa 
ai puterea harului in tine...ci trebuie mai mult: sa ai iubire 
nemdrginitd pentru oameni. 

Trebuie sa te chinui in rugdciune din iubire pentru 
oameni. 

Trebuie sa te rogi cu iubire dureroasd pentru ei. 

Pentru ca ei sa se intoarcd la Domnul. 

Pentru ca ei sdfie vii. 

Pentru ca ei sa nu moard in pdcatele lor si sa ajungd 
in lad. 

Adica vindecarea vine din iubirea plind de har. 

Vindecarea de demonizare e o urmare a dragostei. O 
urmare a umplerii de dragostea lui Dumnezeu pentru 
oameni. 

Deci nu e de ajuns numai sa fii preot. Nu e de ajuns 
numai sa iti faci treaba bine. Ci trebuie sa ti-o faci 
superbine. Hiperbine. Asta e morala acestei minuni! 



226 



Adica sa nu credem ca daca am fost oamenii orarului, 
daca am facut, in aparenta, totul ca la carte si in fata 
oamenilor avem o reputatie buna... la fel avem o reputatie 
buna si in fata lui Dumnezeu. 

5 5 

Ci Dumnezeu ne cere, mereu, sa facem mai mult 
decdt putem. Mai mult decat e prescris in orar... adica de cat 
ne cer oamenii. Caci niciodata nu trebuie sa fim multumiti 
cu cate facem... ci mereu trebuie sa dorim mai mult... si mai 
mult... mereu mai mult... 

Si chiar daca le-am socoti pe toate bune (am slujit, am 
scris, am predicat, am spovedit, am facut de toate... de ne-am 
omorat; am stat la Biserica in zoaie, in caldura, vai de mama 
noastra) nici atunci nu trebuie sa considerdm ca am facut tot 
ce se puteaface. 

Pentru ca niciodata nupoti face... tot ce se poateface. 

Dar... trebuie sa cauti tu, preotul, mireanul, calugarul, 
episcopul, toata lumea... trebuie sa facem mai mult decat se 
poateface. 

Si vedem, in viata Bisericii, cum Dumnezeiestii nostri 

5 ~ 5 ~ 5 5 

ierarhi, Dumnezeiestii nostri mireni, Dumnezeiestii nostri 

' 5 5 ~ 5 5 

preoti, Dumnezeiestii nostri monahL.cu mult har, fac, de 
multe ori, lucruri incredibile. 

Incredibil de mari, incredibil de frumoase, care tree 
peste orice inchipuire. 

Incat zici: Doamne, oamenii astia sunt doar oamenii 

~ 5 

La cate indatoriri, la cate necazuri sunt supusi, la cate 
ispite, certuri, dracii iscate pe tema lor... si ei trdiesc si 
lucreazd atat de duhovniceste! 

5 

Pentru ca demonii roiesc in jurul nostra. 
Ne fac tot felul de greutdti. 

Ca sa zicem ceva, sa facem un lucra rau...sa gresim 
ceva...si sa ajungem pe orice pagina, de rasul tuturor. 

Caci unii abia asteapta sa se spuna ca „preotul era 
beat", ca „nu stie limba romana", ca „a facut o fapta 
incalificabila". Si asta cand ei nu se gdndesc deloc nici la 
cum gandesc, nici la cum traiesc si nici la ce vorbesc. 

Dar oamenii Bisericii sunt ardtati cu degetul... si pusi 
fata in fata cu cea mai mare sfintenie... atunci cand U calcd 
pe interese... 



227 



Adica prostul abia asteapta sa se spuna ca „si popa e 
prost", ca sa aiba un motiv in plus sa fie „mai prost ca el". 

...Insa cand stii ispitele si neajunsurile vietii si ii vezi 
pe oamenii lui Dumnezeu ce fac, cate lucruri bune 
fac.intelegi cate lucruri bune se pot face in lumea asta...dar 
si cat de pretios, de valoros, de muncit e binele, sfintenia, 
inaltimea duhovniceasca. 

Si atunci ii pretuiesti enorm de mult pe Sfmti...si fapta 
buna. 

Insa nu numai in Biserica Ortodoxa ci si in alte 
biserici, peste tot...se fac lucruri admirabile. Sunt oameni 
care te uimesc. 

Atata munca. 

Atatajertfa... 

Si prin acesti oameni lumea merge inainte... 

Pentru ca unul face cat zece, cat o suta, cat o mie, cat 
o natiune. ..iar altii nu fac nici cat pot sdfacd. 

Deci trebuie sa intelegem de aici ca daca vrem sd-i 
vindecam pe oameni, atunci cu timp si fdra timp, adica mai 
mult decdt putem, mai mult decat suntem in stare, mai mult 
decat ni se cere... trebuie sa facem. 

Caci noua nu ni se cere numai slujba, asa, vazuta, ca 
o cantam frumos si impundtor. Ci si gdnd bun, lupta cu 
patimile, rugaciune multa, stare duhovniceasca, plina de 
curatie, de pace. 

A sta stdlp la Vecernie, la Utrenie si la Liturghie nu 
inseamna si a te umple de har. Ci trebuie sa ai lucrare 
launtricd, curatie, rugaciune neincetata, dorinta de mantuire 
pentru toti...ca tu sa te apropii de cerintele lui Dumnezeu 
pentru un crestin ortodox. 

Si asta pentru ca ceea ce se vede din viata unui crestin 
ortodox e numai 1%. Iar ceea ce nu se vede, lupta noastra cu 
patimile, responsabilitatea noastra, chinurile noastre, 
rugaciunile noastre, contemplatiile noastre, vederile noastre 
extatice, munca noastra de intelegere e tainicul nostru. E 
profundul nostru. 



228 



De aceea slujba ortodocsilor nu se termina odata cu 
slujbele din Biserica ci abia incepe. 

Iar cand preotul pleaca de la Biserica, dupa slujba, are 
in mintea, in inima si in trupul lui o mie de probleme si o 
mie de doruri sfinte. 

Si oriunde merge si orice face el e in slujba. In 
atentie. In cautare. In descoperire de noi si noi falduri ale 
vietii ortodoxe. 

Si de aceea e foarte, foarte, foarte obositoare viata 
ortodoxa... pentru ca e plina de gandire, de dureri, de ispite, 
de asteptari, de contemplatii, de rugaciune si de simtiri si 
vederi mistice. 

E epuizanta... pentru ca e viata deplinal 

Traiesti cu totul si ajungi bleasca de oboseala. 

Cazi lat, noaptea, in somnul tau... 

Oboseala pe care, cei care stau tolaniti toata 
ziua...sau nufac mare lucru, n-au cum s-o cunoasca... 

Peste tot, in slujbe, ne uitam la ce e bine sa facem 
pentru om. Ne uitam pe noi cand slujim...casa noastra, 
treburile noastre...si ne scufundam in treburile, nelinistile, 
nestiintele, asteptarile celor pentru care slujim. 

Si scriem carti, predicam ore intregi, ne rugam la 
fel... pentru ca oamenii sa II cunoasca pe Dumnezeu si sdfie 
vii. 

Si, dupa atata munca in folosul oamenilor, tot noi, 
preotii, parem „infractori"... pentru ca am cerut sau ni s-a dat 
„prea mult" la o slujba. 

Dar daca vine instalatorul sau daca vine eel care 
zugraveste casa. ..aco\o se considera „o munca mai 
importanta" decat sfintirea casei si decat invatarea spre 
viata vesnicd. 

Si omuiy«ra buca, fara bun simt... considera ca ne da 
„bani prea multi" la Inmormantare sau la Nunta...dar lautarii 
si mancarea si toata masa costa de zece sau de o sutd de ori 
mai mult. 



229 



Adica, pe scurt, slujirea preoteascd, cea atat de mare, 
de sfdntd si de importantd pentru viata oamenilor, din 
nestiintd sau necatehizare, costa mai putin decat oricefala a 
lumii. 

Si Matei 17, 17 39 pare ceva scos din context, daca nu 
intelegem addnc lucrurile. 

Dece? 

Pentru ca Domnul, in mod paradoxal pentru un cititor 
liniar... caruia nu li plac paradoxurile scripturale...in loc sd 
vorbeascd cu tatal si in loc sd-i apostrofeze pe Sfintii 
Apostolii spune lucruri care par ca nu au nicio legdturd cu 
realitatea de fata, cu contextul... 

Pentru ca El se refera, asa, in general, la urmatoarele 
lucruri: la un neam necredincios si inddrdtnic, care, la prima 
impresie, pare sd nu aibd nimic de-aface cu ce se intampla. 

Dar sd urmdrim textul grecesc: diTOKpiGdc; 8e 6 
'Inaouc; eluev/ si a raspuns Iisus zicand: 9 Q yevm/ O, 
neam...ghenea, gheneas...aiTLOToc; kkl SieoTpanijivri/ 
necredincios si pervertit/ corupt... In traducerea IPS 
Bartolomeu Anania acest diestrammeni fiind tradus prin 

Si pistos e credincios...pe cand apistos inseamna 
necredincios in limba greaca. Caci a, in greaca veche, e 
particula negatiei. E nw-ul nostru. 

De aceea, noi, personal, in diverse contexte vorbim 
despre aharic, adica fard Aar....folosind a-\x\ negatiei din 
greaca. Nu mai stiu daca l-am inventat eu sau daca l-am 
preluat... dar ilfolosesc. 

Si cand cineva e aharic inseamna ca nu e al Bisericii. 
Nu e botezat ortodox. Si din aceasta cauza e aharic. Nu a 
primit harul m mod sacramental. 

Nu s-a instalat in el harul lui Dumnezeu. Nu s-a sddit 
in el. Nu s-a sdldsluit in el... 

> 

Deci: „0, neam necredincios si coruptl". Corupt, 
pacatos... 



39 De aici incepe a douafila a predicii. 



230 



Caci indaratnic acesta arata starea de spirit... a celor 
care vor sa mearga inddrat... si nu inainte. 

Adica n-o sa mearga poporul spre bine, el merge ca 
racul, invers...Nu vrea sa se spiritualizeze, sa se 
induhovniceasca...ci se intoarce la starea de satanizare din 
trecut...cand nu era botezat. 

Se umple de necredinta si nu de credintd. 

Si aici sunt vizati evreii timpului aceluia...dar si noi... 

De ce? Pentru ca si noi suntem neam necredincios si 
indaratnic... si Domnul ni se adreseaza si noua cand spune: 
ecoc; ttotg |j,60' i)|id)v eao|iai;/ Pana cand voifi cu voi? Pana 
cand am sa va mai sufdrl Pana cand va voi ma/ ajuta...at&ta 
timp cat voi ramaneti la fel de neindreptati, la fel de 
nerecunoscdtoril 

Si ecoc; ttotg dve£o|jm i)|j,cov;/ pana cand va voi [mai] 
indura pe voi? Pana cand va voi mai suferil Pana cand va 
voi mai rdbda in starea in care sunteti? 

Oepere Moi aikov co5e/ Aduceti-Mi-1 mie pe el aici. 
Aici, unde Eu Ma aflu acum. 

Deci ideea e in felul urmator: de aici aflam sursa 
demonizarii noastre. Caci demonizarea ne apucd atunci 
cand ne apucd necredinta. Cand se sddeste in noi, adanc, 
necredinta. Necredinta prosteasca, demonica. 

Si cand in loc sa ne intdrim, sa crestem in viata 
duhovniceasca noi, dimpotriva, ne apucdm depdcate. 

Si aici inddrdtnicia se refera la faptul ca am fost odata 
oameni ai Bisericii. ..oamem cu cap. ..si, deodata, vedem 
cum devenim oameni fdra cap. Fara bun simt. Oameni fara 
verticalitate. 

Caci acesta e marele pericol al oamenilor care au avut 
o anume sporire religioasd. Care au fost, un timp anume, 
trditori ai unei vieti liturgice fervente...si care, deodata, s-au 
mdndrit... s-au crezut unicat... si in loc sa sporeasca in 
cumintenie, in bunul simt, in credinciosie, in cunostinta, in 
puterea lui Dumnezeu au inceput sa creasca...f« imagine. 

In imaginea de sine. 

In „pomul laudat" la care nu trebuie sa vii cm sacul. 
Cu tractorul... 



231 



Fapt pentru care, adesea, la pomul laudat.. .trebuie sa 
vii rezervat. Adica la eel pe care toti il lauda, pe care toti il 
popularizeazd... dar pe care tu nu-1 cam vezi aducand 
roade. ..Sau nu pe cele pentru care e laudat de toti. 

Caci, adesea, e mai mare faima decat adevarul. 

Si, cateodata sau mai intotdeauna, e bine sa ai faima 
„mai mica" decat opera si viata. Caci daca o ai mai mare, 
daca esti laudat de toti iar tu somezi... ajungi de rasul 
dracilor. 

Caci esti o mare uimire cand omul te descoperd. 
Cand isi da seama ca valorezi cu mult mai mult decat vad 
multi. Si atunci e uluit si implinit cu adevdrat... 

Dar daca ai o faima mincinoas a.. .dezamagirea vizavi 
de tine se revarsd si vizavi de altii... 

Caci omul vine si te vede si...?/ uimesti...„Vai, era de 

, , t 11 1 

o atat de mare delicatete, cuviinta, sfmtenie...si mi-a zis pe 
aia si pe-ailalta despre mine...de am ramas nduc" ... 

Asa ca, daca te lauda toti, ceva miroase urdt... Caci 
asa spune si Scriptura: sd teferesti de omul pe care-1 lauda 
toti! Pentru ca, daca te lauda toti, inseamna ca tu, pentru a 
sta in zece bdrci, ii minti pe toti. Sau le spui numai ceea ce 
vor ei sa audd. 

Si prin asta te arati ca nu esti prieten numai cu 
oamenii lui Dumnezeu...care vor dreptatea, adevarul, 
sfmtenia, curatia...ci iti relativizezi credinta ta „impacandu- 
i" pe toti. 

Astfel ca la unii le spui una, la altii alta. ..si la niciunul 
dintre ei nu le spui „toata inima ta". Asa ca ii minti pe 
toti... si de aceea pari sa fii „prieten" cu toti. Si reusesti, de 
fapt, sa nu fii prieten cu nimeni... 

Caci prietenia are prioritdti. Si prioritatea de baza e 
relatia corectd, frumoasa, plina de iubire. 

Insa asta nu inseamna ca trebuie sa avem relatii numai 
cu foarte credinciosi, numai cu oameni Sfinti... si sa nu ne 
uitdm la ceilalti. 



232 



Dar asta se practica la greu azi... 

Se practica excluderea ta...pe diverse motive puerile... 

Si ati vazut, in online, pe Parintele Savatie Bastovoi si 
exclusivismul pe care il practica. Cum nu stie sd 
comunice... cum nu stie sd-i uneascd pe oameni in jurul lui. 
Si ca el multi altii... 



Sau pe Dan Puric, pe care nimeni dintre „ortodocsi" 
nu-1 „cunostea" si „aprecia" la inceputul lui 2007. ..Si cand a 
aparut la televizor si a vorbit despre Sfmtele Icoanc.si cand 
si noi 1-am laudat...deodata, toata lumea a inceput sd il 
laude. Oare toata lumea... il cunoastel 

Adica Parintele Cleopa, Parintele X si Parintele Y par 
ca sunt „singurii" oameni duhovnicesti ai lumii. 

Nimeni, in afara de cdtiva, numarati pe degete, par sd 
nu mai existe. 

Insa atunci cand vedem, dintr-o mare de credinciosi, 
doar 3-4 ortodocsi... asta miroase urdt. 

Publicitarea asta unidimensionatd face rau 
Bisericii.-.pentru ca arata ca noi avem o mdnd de oameni 
duhovnicesti si restul „someri". Insa e o perspectivd cu totul 
si cu totul falsa... si non-eclesiald. 

Pentru ca trebuie sa vedem si sa punem in evidenta 
cat mai multi oameni frumosi si duhovnicesti in Biserica 
daca avem ochi... curati. 

Partizanatul exclusivist miroase a prostie. A lipsd de 
viata duhovniceasca. A sectarism. 

Pentru ca omul duhovnicesc pune in evidenta pe 
foarte multi.. .si nu se pune in evidenta, in mod monoman, 
numai pe sine. Adica nu imparte poze cu sine la totL.ci 
vorbeste despre foarte multe caractere frumoase . 

Caci trebuie sa publicitam/ sa facem cunoscuti foarte 
multi oameni. Iar daca ne limitdm doar la cativa, aratam ca 
ceva e putred in modul nostru de a vedea lucrurile. Ca noi, 
in consecinta, nu suntem niste oameni ai comuniunii, ai 
deschiderii frumoase...ci ai exclusivismului. 

Pentru ca, daca consideram ca numai X, Y, Z sunt 
„singurii oameni" care trdiesc ortodox si numai ei au lucruri 



233 



de spus altera... si chiar daca ei ar fi extraordinari... dar noi ii 
vedem numai pe ei astfel, inseamna ca avem o problemd de 
perspectivd. 

Inseamna ca nu mai vrem sd descoperim noi si noi 
oameni...ci ne reducem atentia doar la cei deja cunoscuti si 
doar injurul lor vorbim. 

Si daca nu ne extindem cunoasterea si publicitarea 
noastra la noi oameni ai OrtodoxieL.aratam ca nici noi nu 
avem o perspectivd ampld ci ingustd asupra cunoasterii 
oamenilor. 

Pentru ca Ortodoxia nu s-a redus niciodatd la doi 
oameni ci ea a fost o pledoarie inaltd despre o multitudine 
bogata in experienta si in cunoastere teologica. 

Si pe mine ma ingrijoreaza rejectarea asta in masa...a. 
celor pe care nu vrem sa ii cunoastem sau nu suntem in 
stare, mai bine zis, sd ii cunoastem. 

Ma ingrijoreaza pentru ca e o manifestare 
paranoica... 

Pentru ca rejectarea asta, in masa, e una 
ideologicd... si nu vine dintr-o cunoastere reald a oamenilor. 

O rejectare insolentd si infumuratd. 

Caci dupa cum nu putem sd reducem discutia despre 
Sfinti la 10 Sfinti si sa lasam in afar a discutiei milioane de 

5 5 5 J t 

Sfinti... tot la fel nu putem sd absolutizdm discutia despre 
Ortodoxie doar in jurul la cdteva repere teologice 
cunoscute. 

Prin aceasta strategic de comunicare ne aruncam in 
ridicol toata predicarea teologica... daca din milioane de 
ortodocsi actuali noi spunem ca „autentici" sunt doar 3-4. 

Pe ceilalti cine nu ii lasa sa fie „repere" de viata 
teologica? 

Si daca nu vor sa fie „repere", de ce le place sd 
asculte toata ziua pe cele „3-4 repere" si sa ramana tot la fel 
de neindreptatil 

Sau de unde stim ca nu mai existd inca o mie, inca un 

5 ~ 

milion de oameni ai lui Dumnezeu, care ca si Parintele X 

' 5 

sau Ierarhul Y trdiesc si vorbesc teologicl 



234 



Ci noi, dimpotriva, trebuie sa aratam binele din cati 
mai multi, fara pretentia de a fi „perfecti" in orice afirmatie 
si fapta a lor. 

Pentru ca asa aratd Ortodoxia: ca niste flori diverse, 
mai mari sau mai mici, mai cu miros sau fara, dar care, cu 
toatele, sunt florile Ortodoxiei. 

Pentru ca asta inseamna sa vezi: sa admiri cat mai 
multi oameni. Binele din cat mai multi oameni. 

Iar cei care isi aleg...sm citesc numai cativa Sfinti e 
observabil ca si in viata aceasta se reduc doar la cunoasterea 

5 5 5 

a catorva oameni. 

Nu vor mai mult. 

Nu vor „sa riste" sa aiba o cunoastere si mai 
profunda, si maz divers a. 

Raman la putin. .Asl un putin condamnabil de 
Dumnezeu... 

Pentru ca atunci cand jw/z mult... mi trebuie sa faci 
putin. Si cand esti fldmand sa-L cunosti pe Dumnezeu 
atunci esti flamand sa ii cunosti si 5a ii ajuti pe oameni. 
Vrei tot mai multd cunoastere a oamenilor... pentru ca vrei 
sa vezi cum a lucrat Dumnezeu in cati mai multi oameni. 

5 5 

Insa ce ne spun, in subsidiar, cei care se opresc la 
doua-trei repere de viata duhovniceasca? Ca nu gandesc cu 
mintea lor. Ca nu ei i-au descoperit ca Sfinti... ci altii le-au 
spus sa ii cinsteascd ca Sfinti. 

Si de aceea observam ca apar numai unele cdrti. Se 
fac conferinte numai despre anumite persoane in ideea ca ei, 
doar ei, cei pe care noi ii publicdm sau despre care vorbim 
noi si ai nostrL.doar ei sunt „Sfmtii" nostri. 

5 5 "53 

Insa asta e perspectiva de viata si <ie gdndire a unor 
oameni cm mentalitate schismaticd si ereziarhd. 

5 

Pentru ca atunci cand reduci discutia la cativa Sfinti 

5 5 5 

sau la anumite teme, rupte din arealul lor, arati ca nu te 
intereseaza deplindtatea, plenitudinea...ci preferi 
fragmentarismul. 

Si cand „te folosesti" de Sfinti, de persoanele si 
teologia lor pentru a lupta cu Biserica sau pentru a-ti 



235 



minimaliza adversarii sau pentru a-i pune in conflict pe 
Sfinti arati ca gandesti non-eclesial. 

5 5 O 5 

Pentru ca despre Sfinti si despre teologie trebuie sa 
vorbesti plenitudinal. Trebuie sa ii vezi pe toti la un loc, 
intr-o congldsuire... iar teologiile lor ca pe unele care se 
completeazd si se imbogdtesc reciproc. 

Trebuie sa ai puterea duhovniceasca a slavei Lui in 
tine si multd teologie si cunoastere duhovniceasca pentru a 
vedea ordinea si legdtura interioard dintre Sfinti si dintre 
invataturile dogmatice, morale, canonice ale Bisericii. 

Daca nu dovedesti ca ai aceasta minte plind de sinteze 
teologice si experientiale, fara doar si poate vei dovedi 
contrariul: ca esti exclusivist si needucat teologie. Ca tu te 
reduci la discutia a doi-trei... pentru ca atat te-a lasat lenea 
sa citesti, sa studiezi... 

5 ~ 

Adica esti ageamiu...Tt bagi unde nu itifierbe oala. 
Si de aceea exclusivismul ortodocsilor fata de 

5 5 5 

ortodocsi si nu mai spun fata de neortodocsi...ma infiord. 

Macutremura... 

Pentru ca imi dau seama ca asa fac si cu Sfintii lui 
Dumnezeu si cu adevarurile dumnezeiesti. 

Fapt pentru care pe cei pe care ii plac.li cred... si pe 
ceilalti Sfinti ii resping. Ii minimalizeaza...smi nici macar nu 
sunt interesati sa cunoascd cate ceva despre ei. 

Si aceasta impdrtire dupa mofturi Q...dramaticd... 
Pentru ca ortodocsii autentici sunt cei care au evlavie 

5 

pentru toti Sfintii si doresc sa ii cunoascd pe toti, in ciuda 
putindtdtii timpului pe care il au la dispozitie. 

Caci si in viata reala...oamenii nu se opresc cu 
cunoasterea...sau nu se termind umanitatea odata cu 

5 

cunoasterea lui Dan Puric, a academicianului nu stiu care si 

> ' 5 5 

a episcopului nu stiu carc.ci ei sunt avizi de tot mai multd 
cunoastere a oamenilor. O cunoastere a cat mai multe 
persoane. 

Si de aceea ma ingrozeste faptul cand contemporanii 
nostri doresc numai 2-3 insi. Si pe ei ii lauda si in culcare si 

5 5 5 X 5 5 

in sculare...si „nimic" nu mai e de spusl... 

Nimeni nu mai e „Sfant" in afard de cei 2-3... 



236 



Si cand se face centrarea asta pe cei doi-trei...mie imi 
trece cheful sa ii mai cunosc pe oamenii aia despre care 
vorbeste toata lumea. Am reticentd... uneori pana la repulsie 
fata de tot ce promoveaza. 

De ce? Pentru ca cei doi-trei sunt de acord cu 
monopolizarea discutiei asupra lor. Cu laudele exagerate la 
adresa lor. 

Si cine sustine aceasta propaganda desdntatd a doi- 
trei in detrimentul multora e cert ca, la mijloc, sunt interese 
de imagine si financiare, adica non-bisericesti. 

Altfel nu ar propaga exclusivismul ci plenitudinalul 
Ortodoxiei. 

Adica detest „cultul personalitatii" facut pe baze 
ideologice si prin manipuldri publicitare. 

Detest lucrurile care nu vin de la sine... 

Adica incercarile unora de a ajunge in prim-plan nu 
prin muncd sustinuta, nu prin opera... ci prin cine stie ce 
sprijin sau publicitare exageratd. 

De aceea, pe drept cuvant, pestele se impute de la cap. 
Si cand se impute... minunile, Sfintii, teologia devin comert 
iar sfmtenia pare „de vanzare". 

Si va puteti uita in online sau in librarii, daca nu ma 
credeti, si veti vedea ca „ortodocsii" sunt vreo 10. 

Sunt vreo 10... de 20 de ani. 

Ca in Romania, „ortodocsi", sunt vreo zece...iar 
edituri ortodoxe sunt cateva...si numai ce se editeaza acolo, 
cu sclipici, pare sa fie „toata Ortodoxia". 

Pentru ca nu se editeaza, decat foarte putin, carti 
consistente, masive, ci mai toata lumea editeaza cartulii...pQ 
bani de carti. 

Insa nu poti sa editezi numai acatiste, rugaciuni, si 
brosuri...si sa reeditezi la greu... daca esti editura care te 
respecti. Sau cine scrie si traduce trebuie sa traduca si sa 
scrie mult si divers, organic, dezvoltandu-se ca o 
personalitate teologicd in mod evident si nu sa se ocupe 
doar cu mdruntisuri. 



237 



Care sunt oamenii care ne hranesc sufletul prin ce 
editeaza? 

Cine sunt ei? 

Care sunt colaboratorii editurilor lor? 

Cu cine faci editura...daca tu editezi carti cu persoane 
pasagere prin...viata editurii? 

Putine cunostinte in aceste probleme. 

O lipsa de transparent^ crasa. 

Oamenii, mai degraba, se ascund sa vorbeasca despre 
cine sunt si ce facAecat sa isi prezinte onest postura din 
cadrul careia scriu, traduc, editeaza. 

Adica sunt oripilat de lipsa de profesionalism a celor 
care scriu si traduc dar si de multimea de „carti" de 25 de 

, , , 11 , 

pagini in Word si care ajung la 145 de pagini la editura. 

De ce text cufont mare la cartea micdl De ce text cu 
litem mica... la cartea de peste 200 de pagini? De ce cruci, 
icoane, inflatie de pagini goale pe ici pe colc.ca sa tragi pe 
portofelul cumparatorului? 

Grija excesiva de „afacerea cartii" exclude cititorul. 
Nu se urmareste educarea lui, fundamentarea lui 
teologica...ci distrarea lui cu subiecte prizabile . 

Sarim de la una la alta...pentru ca nu avem un proiect 
editorial. Nu avem un orizont de asteptare. Nu vrem nimic 
pentru publicul cititor...ci doar carti vdndute. 

Si tot oamenii care scriu si editeaza haotic spun ca 
„restaureaza"/ „fundamenteaza" credinta...in poporul 
roman... 

Ma rog...ne desparte perspectiva asupra cartii. Asupra 
genezei si a viitorului ei. 

Pentru ca, pentru mine, cartea e ceva organic. O scriu 
pentru ca sa cresc prin ea, o traduc pentru ca sa cresc prin 
ea...si nu pentru ca e „la norma". 

Deci: „0, neam necredincios si inddrdtnicV\.. 

Caci in loc sa sporim in frumusete sporim in defetism. 

Si Domnul il cheama pefiu, pe acest tdndr nefericit la 
El... Si suntem la versetul al 18-lea, in care, desi Evanghelia 



238 



de astazi se numeste vindecarea lunaticului (cum o avem in 
calendar)... noi avem de-a face cu o exorcizare a lui. 

Dece? 

Pentru ca in versetul al 18-lea se spune: Km 
4iTeTL|j,r|aev autco 6 TriaoOc;/ si Iisus i-a poruncit lui...se 
subintelege: demonului... koli kE,r\XQev an' aircou to 
5ai|j,6viov/ si demonul (la singular) a iesit din el/ din tanar... 
Km 406paiT6u0r| 6 tuxxq duo xf\Q &paQ kKeivr\Q/ si copilul s-a 
vindecat din ceasul acela. 

IM.;, iTai66<;, care inseamna copil, tanar, slujitor. De 
unde avem noi, in romana, pedagogic Adica ce trebuie sa 
stim si sa facem pentru ca sa-i instruim/ sa-i educam/ sa-i 
fundamentam/ sa le dam wn sens in viata copiilor si tinerilor. 

Si pedagogie facem acasa, la scoala, la Biserica, in 
societatc.de fiecare data cand n invatam pe copii si pe 
tineri sa traiasca frumos, sa gdndeasca bine, sa faca binele. 

Adica sa nu-si fure cdciula singuri. ..ci sa fie seriosi 
cu viata lor si cu scopurile lor in viata. 

Tot de aici, cu formare de la pes, pedos, avem 
pediatrie, pedofilie, pederastie, pedobaptism... 

Si se constata de aici ca boala nu era somatico- 
psihicd. ..ci fife esentd demonicd. Dupa ce a plecat demonul 
din copil... in mod imediat copilul nu a mai prezentat nicio 
simptomatologie suspectd ca pana atunci. 

Avem de-a face, asadar, cu o exorcizare... 

Insa orice exorcizare este, totodata, o vindecare de o 
intreaga simptomatologie de esenta demonica, provocate de 
demoni... 

Iar, in cadrul exorcizarii, Domnul nu a facut altceva 
decat sa-i porunceascd demonului, prin cuvant, sa iasa. Sa 
pdrdseascd fiinta copilului. 

Si accentuez asta, pentru ca multi oameni, 
necunoscand ce se petrece de fapt la o exorcizare, cred ca 
preotii fac cine stie ce „invocari suspecte" sau „oculte" ca sa 
li scoatd pe demoni din oameni. Asta si pe fondul la diverse 
filme vazute care nu au nimic de-a face cu realitatea. 



239 



Insa exorcizarile sunt rugaciuni catre Dumnezeu...in 
cadrul carora le poruncim demonilor sa iasa din fapturile lui 
Dumnezeu, din cei posedati si sa nu ii mai chinuie. 

Zbaterile celor posedati, faptul ca nu pot fi tinuti pe 
loc nici de oameni in toata firea, uneori nici legati. ..fac parte 
din durerile pe care le traiesc cei posedati la contactul cu 
harul dumnezeiesc al slujbelor de exorcizare. 

Dar preotii nu se apropie neaparat de cei posedati ci 
slujesc aceste rugaciuni de la o distantd anume fata de cei 
indraciti... Numai ca demonii din ei resimt, la modul foarte 

5 7 

dureros rugaciunile si le provoaca daune fizice celor 
posedati. 

Asa ca noi, preotii, la exorcizari, facem ceea ce a 
facut si Domnul cu tanarul posedat din Evanghelia de azi si 
nimic mai mult: le poruncim, cu cuvantul, sa iasa din om. 

Toate zvdrcolirile celor posedati si hulele pe care le 
spun si fortafizicd enormd pe care o au sunt de la demonii 
din eL.si demonii reactioneaza numai in fata sfinteniei lui 

5 t 5 5 

Dumnezeu din Biserica. 

Reactioneaza dusmdnos si samavolnic fata de eel 

5 J 5 5 

posedat de eL.pentru ca nu vor sa iasa din om. Vor sa il 
chinuie in continuare...si sd-l omoare. 

5 

Asa se observa diferenta dintre boala psihicd si 
demonizare. Un bolnav psihic sau un epileptic sau cu o alta 
boala rani, care poate parea „demonizare", pot sa spuna tot 
felul de prostii, de hule, pot sdjoace teatru.. .in sensul de a 
ne determina sa ii credem „demonizati"... 

Insa ei nu pot cdpdta, dintr-o data, puteri 
uluitoarc.ca spre exemplu: sa sfdrame lucruri, sa miste 
lucruri, sa recite cdrti intregi pe de rost, sa vorbeasca in 
limbi strdine pe care nu le-au invatat niciodata sau care sunt 
foarte rare, sa spuna pdcatele celor din jur, sa vorbeasca 
despre ceea ce numai demonii simt la contactul cu harul 
dumnezeiesc. 

Demonii insa pot sa faca toate aceste lucruri 
„uluitoare" la prima impresie si multe altele, care pot parea 
chiar „seducatoare"...dar care sunt tot atatea incercdri 
lamentabile de intimidare a preotilor slujitori, ca ei sa 
inceteze slujba, rugaciunile... si sa ii lase pe oameni tot 
posedati, tot imbolnaviti de demoni. 



240 



Insa exorcizarile Bisericii sunt manifestdri de mare 
iubire pentru eel in suferinta si pentru familia lui si mijloace 
reale de vindecare ale celor posedati si nu bau-bauri. 

Pentru ca demonii, asa cum o sd ne spund Domnul 
imediat, nu ies cu medicamente, cu perfuzii, cu injuraturi 
din oameni, ci prin har si prin asceza. Printr-o viata de 
sfintenie. 

Si IPS Bartolomeu Anania a tradus aici verbul 
e-iTLTLiiaco prin a certa, traducere care are o mare traditie. De 
unde epitimiile sunt certdri... In sensul de remedii. De sfaturi 
de indreptare. 

Insa verbul poate fi tradus, in primul rand, prin a 
porunci, a da ordine, a da o porunca... Fentru ca, in ultima 
instanta, porunca dumnezeiasca are fundament educativ...aiQ 
o finalitate bund. Nu e o porunca goald. ..ci un cuvdnt plin 
de putere dumnezeiasca. 

De aceea demonul a iesit din copil. In fata porunciil a 
certdrii Domnului demonul a dat bir cu fugitii...N-& mai 
ramas in copil. 

Iar verbul grecesc arata, totodata, ca Dumnezeu e 
Atotputernic. Ca Lui / se spun toate... inckxsiv demonii. 

De aceea la porunca Lui... demonul a iesit... 

Nu a stat la parlamentdri cu Domnul... ci a fast izgonit 
de puterea Sa dumnezeiasca. 

Pentru ca la orice exorcizare facuta in Biserica tot 
Domnul e Cel care ii alunga pe demoni si nu noi, cei care 
slujim. Noi ne rugam Domnului sa ii alunge pe demoni... si 
ei ies din oameni tocmai pentru ca nu mai suporta chinuirea 
pe care le-o aduce proximitatea/ vecinatatea cu harul 
dumnezeiesc, cu puterea Lui. 

Si verbul pe care il foloseste limba greaca pentru 
exorcizarea in sine.. .este iesire. 

Demonul iese din om... pentru ca e o fiintd in sine, 
separata de eel posedat. E un duh rdu, cazut, invidios, plin 
de mutate. ..si de aceea poate iesi...pleca din persoana 
aceluia. 



241 



De aceea demonizarea nueo boala psihica: pentru ca 
demonizarea e locuirea in fiinta ta a unei altefiinte, pe cand 
boala psihica e datorata deprecierii fizice a creierului uman. 

Esti luat m stdpdnire de demon, esti condus de el, esti 
o unealtd in mana lui, caruia i te poti impotrivi doar foarte 
slab. ..tocmai pentru ca te-ai afundat in rele...si el a prins 
curaj si s-a inrdddcinat, ca un parazit, in fiinta ta. 

Esti parazitat de o alta fiinta, adica demonizat. 

Caci demonul nu e o fantasma...ci o fiinta spirituald 
personald. E o realitate personald... si de aceea te poti si 
elibera de el. 

Dar demonul e «« mger cazw? si nu sufletul unui om 
rdu, mort de curdnd sau de secole sau o creaturd fantasticd 
mitologicd. 

Caci demonul nu e vampir, nu e vdrcolac, nu e stafie, 
nu e extraterestru, adica o fiinta „civilizationala" (asa ceva 
«« existd, adica vampiri, vdrcolaci, stafii, extraterestri, zei, 
semizei, forte impersonate) ci «« inger cazut, care poate lua 
diverse forme, se poate arata in diverse moduri si poate 
produce daune dintre cele mai sofisticate cu putinta. 

Daca demonul ar fi fost o fantasmd a mintii noastre, 
vazuta in somn sau in anumite clipe, in stare de trezvic.ar fi 
fost imposibil de eradicat. Ce am fi putut face: sd ne 
extirpdm creierul? ! 

Daca el ar fi fost o halucinatie... nu ne-ar fi dat sa 

> 

capatam „forte speciale". 

Daca ar fi fost o halucinatie... ,nu ne-ar fi facut sd 
tipdm in Biserica si sa spunem ca ne arde harul, asa cum fac 
demonizatii. 

Insa demonii sunt reali, ca si Ingerii si Sfintii si daca 

~ 5 O 5 5 5 

demonii nefac raw. ..Sfintii si Ingerii sunt departea noastrd 
si ne invata numai la bine. 

5 5 

De aceea nu putem avea vedenii duhovnicesti in care 
sa fim invatati minciuni, hule, erezii, lucruri triviale. 

Vedeniile dumnezeiesti ne invata cele mai sfinte 

5 5 J 

lucruri ale teologiei si ale vietii crestine si nu au nimic de-a 

C 5 5 5 5 

face cu posesia satanicd sau cu halucinatia. 
Demonul iese la propriu din om. 



242 



Si omul posedat stie si resimte cu toata fiinta sa, ca pe 
o mare eliberare si ca pe o mare bucurie, plecarea/ 
izgonirea demonului sau a demonilor din el. 

Iar eu am vazut si am cunoscut oameni posedati dar 
si... vindecati de posesie... care erau in stare (era si firesc: 
oamenii traisera o experientd personald de la cap la coada) 
sa dea detalii imense, de la nivel cerebral, sufletesc si 
fiziologic, despre intentiile/ vointa demonilor... cu ei. 

Ei, cei vindecati, pot da detalii despre ce simteau, ce 
traiau, ce viata de cosmar au avut in timpul posesieL.iar 
exorcizarile lor, inregistrate audio si video, sunt o lectie vie 
de demonologie... pentru ca demonii vorbesc prin glasul 
lor... diverse lucruri. 

Unele adevdrate... altele false... 

Iar pe cele adevdrate demonii le marturisesc numai 
pentru ca sunt urgisiti/ chinuiti de harul dumnezeiesc.si 
spun, la propriu, cum se simt. 

Pentru ca in cadrul rugaciunilor de exorcizare 
demonii devin „pacientii", adica cei care strigd ca din gurd 
de sarpe ce se petrece cu ei. 

Si demonul din el a iesit la porunca Domnului...L-a 
ascultat pe El si nu a spus: „Nu ies! Nu am chef...". 

Pentru ca dracii se cutremurd [lac. 2, 19], ca orice 
faptura, de puterea lui Dumnezeu. Adica fac ei pe scortosii 
in fata noastra...dar nu si in fata Domnului. In fata Lui sunt 
temdtori... 

Iar copilul resimte iesirea demonului ca vindecare. 
Pentru ca trdieste vindecarea cu toata fiinta lui. 

Si in Evanghelie nu mai gasim starea de bucurie a 
tatalui si a fiului sau.. .dar ea e usor de inteles. Ea se 
subintelege... .Pentru ca i-a eliberat de zbucium, de 
durerc.de nefericire. 

Ci Evanghelia ne comutd atentia la dialogul 
Domnului cu Sfintii Sai Apostoli referitor la exorcizare [v. 
19-21], apoi la v. 22-23 la prorocirea propriei Sale patimiri 
si invieri. 



243 



...Si astfel am ajuns la versetul al 19-lea...unde gasim 
urmatoarele: Tote/ astfel sau in acest timp upooeylGovTec; ol 
MaGrital xc3 Tnaou/ s-au apropiat Ucenicii de Iisus...si ion;' 
I6iav gIttov/ la o parte/ separat i-au spus Lui: Aia tl rpelc; 
ouk fi8uvr|0r||j,ev eKpaAelv auto;/ De ce noi nu am fost in 
stare/ nu am fost capabili sa-l scoatem pe el? 

Se refereau, bineinteles, la scoaterea demonului din 
copil... 

Si verbul eicPaAAa) de aici e foarte interesant, pentru 
ca intr-o traducere vizualizabild avem urmatoarea intrebare: 
De ce harul lui Dumnezeu nu l-a scos pe drac din copil si nu 
a dat cu el afardl 

Pentru ca prin aruncare a fost scos demonul din 
copil. 

De ce noi nu am putufl 

Si afla ca n-au putut nu pentru ca nu aveau har... ci 
pentru ca trebuiau sd se implice ascetic si foarte iubitor de 
oameni. 

Pentru ca Domnul le spune la versetul al 20-lea: Aia 
Tf|V 6A,LYoiTLOTi.av i)|i(3v/ Din cauza putinei voastre credinte! 
Iar tin oligopistian este sintagma care inseamna putina 
credintd. 

Din cauza ca nu v-ati pus toatd increderea in ajutorul 
lui Dumnzeu, pentru ca sa-l ajutati pe acest om. Daca va 
puneati toatd increderea ca sa-l ajutati, cu mila si cu harul 
lui Dumnezeu ati fi putut sd il scoateti. 

'A|jf|V y<*P ^eyco h\\ivl Caci adevarat va zic voua, kkv 
e^TlTe ttlotlv cog kokkov oLvdciTecoc;/ daca aveti credinta ca un 
graunte de mustar/ epelre tco Bpei toutco/ veti spune 
muntelui acestuia: Merapa evGev gkgI/ Mutd-te de aici 
acolol, Km |i6TaPr|oeTaLV si se va muta! Kal oi)5ev 
d8uvaTr|06L i)|ilv/ Si nimic nu va fi cu neputinta voua. 

Iar daca citim literatura veche romaneasca vedem ca 
cocon inseamna fiu. 

Caci acum, de curand, pe 16 august, s-a vorbit despre 
martiriul Sfmtilor Brancoveni. Si eel mai mic cocon al sau a 



244 



ezitat...Insa, fiind intarit de tatal sau, a primit moartea 
pentru Hristos. 

Si cocon vine de la kokkck; care inseamna graunte, 
samanta. 

Si tot in limba noastra romaneasca veche, care are 
multe in comun cu greaca si latina, cu ebraica si cu slavona, 
samanta sau semintia lui insemna neamul lui, copiii lui si 
urmasii copiilor unui barbat. Toti descendentii proveniti din 
el. 

Iar in Scriptura se spune: cei care au iesit din coapsele 
lui. Neamul lui. Cei care au iesit din el. 

Si Domnul ne spune aicL.despre cat de mare e 
puterea credintei si despre cat de multa nevoie avem de ea 
pentru a muta muntii patimilor din noi insine. 

"Opog, munte... 

Si au existat Sfmti care au avut puterea credintei de a 
muta muntii. Muntii fizici... 

Insa noi suntem chemati, cu totii, la mutarea 
patimilor din noi insine. Trebuie sd ne aruncdm patimile in 
marea pocaintei si a lacrimilor pentru a primi iertarea lui 
Dumnezeu. 

Fiindca cea mai mare minune a lumii e curdtirea 
noastra de patimi. Daca ne-am plans pe noi insine, daca ne- 
am vindecat de patimi, atunci suntem traitorii celei mai mari 
minuni a umanitatii. 

Pentru ca muntele care trebuie scos din noi e bdrna 
din ochii nostri [Mt. 7, 3]. E stergerea urdorilor de pe ochiul 
inimii noastre [Mt. 6, 22]. 

Si pentru aceasta nu cauti sa primesti aplauze, 
distinctiL.sau sa fii canonizat. Ci a fi cu Dumnezeu 
inseamna afi si a avea totul. 

Nu iti mai trebuie nimic... 

Nu mai trebuie sa fii crezut... nu mai trebuie sa dai 
socoteald cuiva... 



245 



Ci eel care te crede te crede, pe cand cei care nu te 
cred... nu te fac sdpierzi ceva. 

Insa, in editia GNT, nu exista v. 21... 

Adica versetul care se refera la rugaciune si post 
pentru scoaterea demonilor. La asceza... 

Gasim versetul insa in MGK: „Touto 8e to ykvoc, 8ev 
e^epxeToa, el|af| 8ia iTpoaeuxfic; Km vnoreiac;'' '/ „Dar acest 
neam/ soi [de demoni] nu iese, decat prin rugaciune si 
post". 

Si de la vr\ozda, de la post, vine numele Nistea. Cel 
postitor... 

Si ce a spus, de fapt, Domnul in acest cuvant? 

Nu simpla rugaciune si postul ii alunga pe demoni... ci 
rugaciunea si postul care sunt pline de harul dumnezeiesc si 
de iubire pentru eel care sufera. 

Iar in timpul exorcizarilor, dumneavoastra, ortodocsii 
care ati vazut asa ceva la Biserici si ManastirL.poate ca ati 

5 5 5 ±5 

auzit pe demoni vorbind din ei...din cei posedatL.spunand 
ca ii arde postul si rugaciunea. 

Si acest post si aceasta rugaciune care ii ard pe 
demoni sunt harismatice. Sunt pline de har. 

Pentru ca focul care ii arde pe demoni e harul 
dumnezeiesc si nu unul material. El, harul lui Dumnezeu, e 
resimtit dureros de catre draci si de catre cei pacatosi. 

Si cei chinuiti de demoni sunt chinuiti din cauza 

5 t 5 

aplecdrii spre rdu a oamenilor. Oamenii au ales sa 
pacatuiasca, sa decadd intr-atat de mult incat s-au facut 
sdlasuri dracesti... si nu Dumnezeu e „de vina" pentru ca au 
ajuns aici. 

Si acum ii chinuie iubirea lui Dumnezeu... 

5 

Cum ii chinuie binele tau...pe cei invidiosi pe tine. 
Pentru ca nu se bucurd de harul lui Dumnezeu care lucreazd 
in tine ci te desconsiderd si pe tine si pe Dumnezeu. 



246 



Si te vorbesc de ra«...tocmai pentru ca nu au facut 
ez...ceea ce ai facut tu. Vor sa aibd, sa isi asume lucruri 
pentru care nu s-au trudit. 

De aceea, fapta buna il poate sminti pe eel care e 
invidios pe tine. Pentru ca nu numai rdul sminteste ci si 
binele. Sau binele tau „ii ingrijoreaza" pe multi tocmai 
pentru ca ii mustrd pe multi. 

Si, la fel, poate sminti sau enerva, dragostea ta pentru 
Dumnezeu. Dracii si oamenii pacatosi sunt enervati rau de 
tot pe dinamismul vietii duhovnicesti. De aceea cauta sa nu 
mai aiba nimeni rdvnd pentru bine, pentru curatie, pentru 
sfmtenie ci toti sa se scufunde intr-o mare de lehamite si 
inactivitate. 

Pentru ca pe eel rau la inimd il doare preamdrirea lui 
Dumnezeu. Evidentierea milei si a iubirii lui Dumnezeu fata 
de noi. Si de aceea, eel rau vrea sa fie laudat numai el, vazut 
numai el.. .pentru ca rdul sa se extindd si nu binele. 

Si daca ne uitam pe blogurile romanilor, ale 
americanilor, ale italienilor, ale germanilor, ale tuturor...m 
online in general... vedem, dintr-un foe, iubirea de sine a 
oamenilor. Indiferent de unde sunt... 

Vedem multa adorare de sine peste tot. 

Caci fiecare isi iubeste clanta usii, papuciL.Face 
cunoscut tuturor cum aratd tocurile de la pantofi. Pe unde s- 
au pup at ei...Pe unde aufost... 

Si asta intr-un mod observabil de catre toti ca 

3 3 

egolatru. Multe de spus... 

Al 22-la verset: Suatpe^oiievcov 8e airccov kv xr\ 
TocA-iAma/ si mergand ei impreuna in Galilea / el-uev uvxolc, 6 
'Irioouc;/ le-a spus lor Iisus (si le spune despre cele ce or sa 
se petreacd cu El): MeAAei 6 Yibt; tov duOpcSwov 
iTapa5L5oa0oa dc, x&paQ avGpcoiTcov/ Fiul omului trebuie sa 
fie dat intru mainile oamenilor... 

Adica sa fie omordt de oamenii nerecunosedtori si 
negri la suflet... 



247 



Si sintagma Fiul omului, existenta extatico- 
prefigurativ in Vechiul Testament (Dan. 7, 13, cf. LXX) si 
confirmata in Noul Testament de Insusi Domnul, vorbeste 
despre intruparea Fiului. Despre asumarea umanitatii de 
catre Fiul. 

Iar darea in mdna oamenilor inseamna sa fie. ..trddat. 
Sa fie vdndut.. .Sa fie lasat spre batjocorirea lor...Sa fie 
vandut ca o marfd. ..Caci cu 30 de arginti [Zah. 11, 13/ Mt. 
26, 15; Mc. 14, 11; Lc. 22, 5; In. 13, 2]. ..a fost vdndut Fiul 
omului... 

Cel nepretuit, Cel care Isi va da sdngele pentru viata 
lumii, e vandut ca o marfd... 

Asa e si azi: omul e platit ca o marfdl Si e bun numai 
cand e functional. Cand se stricd, cand iese din campul 
muncii...devine „o paguba" pentru PIB-ul Romaniei. 

Si suntem platiti, cel mai adesea, pentru manualitatea 
noastra. Pentru ceea ce putem sa facem cu trupul nostru... Si 
daca ai adus obiectul mwncn"...primesti /?/ato...indiferent de 
cine esti sau de cum te simti. 

Si suntem platiti pentru ca suntem niste „robotei" 
umani. Niste indivizi „neimportanti" in noi insine...ci 
importanti doar pentru profitul pe care il realizdm altora. 

Iar daca ai bani cash/ in numerar sau pe card sau 
bonuri de masa cumperi de la supermarket... daca nu te uiti si 
inghiti in sec. Pentru ca toata viata noastra se leagd, in cele 
mai multe dintre cazuri, de lucruri exterioare noua...dintre 
care band si bunurile posedate sunt „cele mai importante". 

Insa cu toti stim ca nimic nu e mai important decat 
omul. Daca minimalizdm omul si exaltdm bunurile de 
consum...atunci ne dezumanizam. 

Si cred ca vom ajunge la concluzia, mai devreme sau 
mai tarziu, ca cele mai de seamd lucruri ale omului sunt 
cele care nu se vdd din om dar care sunt singurele ce 
conteaza: credinta, bunul simt, dragostea, increderea in niste 
valori anume. 



248 



Pe scurt: suntem platiti pentru manualitate si pentru 
ceva creier, folosit adesea la minimum. 

Iar banul iese, treaba merge... „struna"L. 

Merge de parca std... 

„Fericiti" suntem cu totiL.si Romania nuprosperd. 

...Iar versetul al 23 -lea, ultimul fragment din 
Evanghelia de azi, il continud pe anteriorul: Km 
d-iTOKTevouoLv Aircov/ si (oamenii pacatosi) II vor omori pe 
El,/ Km xr\ Tpirr) rpepa kyzpSyyaezaid dar a treia zi va invia. 
Kai 6A,uTTr|0r|oav o(j)68pa/ Si ei s-au intristatfoarte... 

El Se va scula/ va invia dintre cei morti. Pentru ca 
verbul kydpu asta spune: Se va scula, Se va ridica... 

Si Evanghelia de azi, in ultima s-a propozitie, ne arata 
starea interioard Apostolilor, adica iubirea lor. Pentru ca 
numai iubirea se intristeazd... cand eel iubit suferd... 

S-au intristat/ s-au indurerat foarte mult... 

Si astfel se incheie Evanghelia a 10-a dupa Pogorarea 
Sfantului Duh... 

In care am vazut ca nu e vorba despre vindecarea 
lunaticului ci despre exorcizarea lui. 

Iar Evanghelia de astazi se incheie cu tristete. ..Vtrvim 
ca ei, Apostolii, si-au dot seama ca Domnul vorbeste despre 
Sine Insusi...Cdi El este Fiul omului... Care vapdtimi... 

Si intristarea lor e duhovniceascd si nu pdedtoasd. 
Pentru ca e o intristare din iubire. Dintr-o iubire 
imens a... pentru Domnul. Iubire si tristete care arata 
sfintenia Sfmtilor Apostoli, marea lor atentie si profunzime 
la fiecare dintre gesturile Sale, ale Domnului si Invatatorului 
lor... 

Acestea fiind zise, dragii nostrL.iubitii nostri, parinti 
si frati si fii duhovnicesti....s , j9re sfdrsitul verii avem, asadar, 
o aducere aminte despre Patimile si Invierea Sa cea de a 
treia zi. 

Caci, iata!, nu Doamne! Doamne! ne mantuieste pe 
noi, nu spunerea doar din gurd ca suntem credinciosi si 
ortodocsi... Ci rugaciunea care inspdimdntd pe oameni si pe 



249 



draci. Dragostea preafrumoasa. Constiinta profunda a 
relatiei cu Dumnezeu si cu oamenii. 

Acestea, prin care aratam delicatete si frumusete 
dumnezeiascd, sunt cele care ne mdntuiesc si ne arata drept 
oameni ai lui Dumnezeu. 

Asadar, Ortodoxia noastra trebuie sd aibd 
consistental Si consistenta ei e formatd din profunda 
cunoastere a teologiei Bisericii, a slujbelor ei, din profundul 
bun simt, din smerenie, umilinta, facere de bine, 
intrajutorare, iubire fata de Dumnezeu si fata de oameni... 

Din atentia la lumea in care traim... 

Din respectul fata de natura in cadrul careia respirdm 
clipa de clipa... 

Fara tdierea pomilor, fara aruncarea chistoacelor si a 
hartiilor pe strada sau pe te miri unde, fara rahat de cdine pe 
strada, fara cade omul pe strada... si tu esti prea „ocupat" sa-1 
ajuti pentru ca esti ortodox, fara ridicarea nasului cand il 
vezi pe cineva in durere sau in sdrdcie...sm ca e mai prost 
cu doud grade decat tine... 

Daca suntem ortodocsi, cu multe studii si cu multa 
sfmtenie, atunci, fratii mei, trebuie sd dovedim acest lucru. 
Si dovedim... cand stam fata in fata cu omul si emand din noi 
ce emana...Si din unii emana multi draci. .Am altii: multa 
liniste si multa sfmtenie. 

Fapt pentru care, in fata unora dintre ortodocsii nostri 
iti vine sd mori de durere... cand vezi cdtd ura, indiferenta, 
prostie si alte patimi gasesti in ei...iar in fata altor ortodocsi 
iti vine sd intri in pdmdnt de atata sfmtenie, de atata noblete, 
de atata smerenie. ..si de atata cumintenie si intelepciune 
drammta... existente in ei. 

Si, dupa cum spuneam si alta data, proba practicd a 
problemei este cea mai dezavantajanta pentru tine... cand 
spui una si esti alta. 

Iar eu, cat si dumneavoastra, cu siguranta, am facut 
toate pdcatele din lume. Caci fie ca le-am facut cu gandul, 
fie cu fapta sau cu cuvantul e tot una... 

Insa problema nu e ca suntem pdcdtosi si d-aia nu 
stim sa vorbim. Ci pentru ca, in ciuda tuturor pacatelor 
noastre, nu dorim sd venim spre oameni. 



250 



Ne impdundm cu propria noastra persoana...dar nu 
facem gestul de smerenie de a iesi spre altii. 

Insa binele adevdrat consta in iesirea noastra spre 
altii. Si cand faci ceva pentru altii... ai si mai mult constiinta 

J 5 </ A 5 5 55 

ca nu aifdcut nimic consistent. 

Caci chiar daca consideram ca le-am implinit pe 
toate... tot nw e de ajuns. Pentru ca, mereu, trebuie sa facem 
5*/ mai mult... pentru a fi/m Celui Preainalt [Ps. 81,6]. 

Nu simpli „functionari" ai Bisericii, nu simpli 
„credinciosi de duminica" ai Bisericii... care mai vin, mai 
fac, mai zic, mai pleaca... 

Va dorim, din partea noastra, multd sdndtate si pace 
in viata dumneavoastra! 

5 

Ne dorim sa nefiti aproape si sa comunicdm din ce in 
ce mai mult. 



Pentru ca, comunicarea nu naste monstri... ci numai 
„tacerea" asta...„de multe feluri", care ne inconjoara, naste 
monstri. Si credem ca ne caracterizeazd cumva... 

t 5 

Atata timp cat odata enervati, odata stresati, nu mai 
vrem deloc saprivim inapoi... 

Dumnezeu sa ne intdreascd si sa ne umple de bucuria 
si de iubirea Sa de oameni! 

Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce miluiesti lumea 
Ta si ne curdtesti de multe si mari pacate, cu marea Ta 
iubire de oameni vino si ne mdntuieste pe noi! Curateste 

5 t ± 5 5 

lumea Ta! Umple-ne pe noi de bundtate si de pace 
dumnezeiascal Da-ne noua sa avem gdnd bun unul fata de 
altul. Da-ne noua ca, impreuna, „cu cuviosie" - dupa cum 
spune Dumnezeiescul Tau Episcop, Vasile eel Mare - sa 
traim in toate zilele vietii noastre si sa avem la Tine 

5 5 

mostenire vesnica, Iubitorule de oameni, acum si pururea si 
in vecii vecilor. Amin! 

Dumnezeu sa ne intdreascd si sa ne pdzeascd intra 
toate! 



Cup r ins 



1. Predica la Duminica a 7-a dupa Pasti. Duminica 
Sfintilor Pdrinti de la Sinodul I Ecumenic [325 d. Hr.]. In. 
17, 1-13 [2-37] 

2. Predica la Duminica a 2-a dupa Rusalii. Duminica 
Sfintilor Romdni. Apostolul zilei: Rom. 2, 10-16 [38-48] 

3. Zi numai cu cuvdntull Predica la Duminica a 4-a 
dupa Rusalii. Vindecarea slugii sutasului [Mt. 8, 5-13] [49- 
62] 

4. Predica la Duminica a 6-a dupa Rusalii. 
Vindecarea slabanogului din Capernaum [Mt. 9, 1-8] [63- 

81] 

5. Predica la Duminica a 7-a dupa Rusalii [Mt. 9, 27- 
35] [82-100] 

6. Predica la Duminica a 8-a dupa Rusalii. Minunea 
inmultirii pdinilor [Mt. 14, 14-22] [101-173] 

7. Predica la Duminica a 9 -a dupa Rusalii. Umblarea 
pe mare - Potolirea furtunii [Mt. 14, 22-34] [174-205] 

8. Predica la Duminica a 10-a dupa Rusalii. 
Vindecarea lunaticului [Mt. 17, 14-23] [206-250] 



Teologie pentru azi 



2012 



Editia de fata este o editie 
online gratuitd 
si e proprietatea 
Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 



Ea nupoatefi tiparita 

si comer cializata 

fara acordul direct 

al 

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 




Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 



Teologie pentru azi 

Toate drepturile rezervate